67 matches
-
un câine de șanț și garduri pălănite. Se vedea ca un cuc jumulit de nepereche, ca un vițel hoțit la burta vacii, un filosof tâmpit de foame și nu știm unde-și zace osul ... Și cum să-nchei povestea sărmanului ciurdar, când n-am știut ce nume are ?... La cin-să spun că a murit un nimeni ?... La nimeni ! Și-atunci închei cu-o rugă de iertare, și alții de mai pot, să râdă !... Ioan MUȚIU Referință Bibliografică: Ciubucică, de IOAN MUȚIU
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ZIUA CIURDARILOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului 3 ZIUA CIURDARILOR Când au plecat de la stâna lor, soarele începuse să-și trimită primele raze printre norii nu prea mulți din coama dealurilor ce
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ZIUA CIURDARILOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului 3 ZIUA CIURDARILOR Când au plecat de la stâna lor, soarele începuse să-și trimită primele raze printre norii nu prea mulți din coama dealurilor ce străjuiau pășunea lor. Ajunși în oraș moș Lică îi aștepta, căci el ieșise din tură la 6 dimineața
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
ales pe Beldie, întrebându-l pe Grapă cum s-a înțeles cu ucenicul său? Grapă a răspuns dând din cap afirmativ, semn că era bine! S-au despărțit repede de moș Lică, fiindcă vitele nu puteau aștepta până își spun ciurdarii povești. Moș Lică i-a adus lui Beldie un fel de nuia care semăna cu numele său, destul de lungă și subțire! Acesta era semnul că devenise ciurdar! Chiar dacă vitele sunt necuvântătoare, atunci când se reîntâlneau fiecare își salutau vechile cunoștințe cu
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
despărțit repede de moș Lică, fiindcă vitele nu puteau aștepta până își spun ciurdarii povești. Moș Lică i-a adus lui Beldie un fel de nuia care semăna cu numele său, destul de lungă și subțire! Acesta era semnul că devenise ciurdar! Chiar dacă vitele sunt necuvântătoare, atunci când se reîntâlneau fiecare își salutau vechile cunoștințe cu răgete prelungi. Astfel că se realiza un fel de concert de ciurdă, ceea ce era semn bun pentru ciurdari. Acest concert mai însemna că vitele se vor uni
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
destul de lungă și subțire! Acesta era semnul că devenise ciurdar! Chiar dacă vitele sunt necuvântătoare, atunci când se reîntâlneau fiecare își salutau vechile cunoștințe cu răgete prelungi. Astfel că se realiza un fel de concert de ciurdă, ceea ce era semn bun pentru ciurdari. Acest concert mai însemna că vitele se vor uni în mici grupuri ceea ce le va ușura munca ciurdarilor, după cum avea să-i explice mai târziu Grapă lui Beldie. Ciurda se aduna încet și sigur. Oamenii își scoteau cornutele în stradă
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
își salutau vechile cunoștințe cu răgete prelungi. Astfel că se realiza un fel de concert de ciurdă, ceea ce era semn bun pentru ciurdari. Acest concert mai însemna că vitele se vor uni în mici grupuri ceea ce le va ușura munca ciurdarilor, după cum avea să-i explice mai târziu Grapă lui Beldie. Ciurda se aduna încet și sigur. Oamenii își scoteau cornutele în stradă și ele se încadrau în noua lor organizare. Cu cât se apropiau mai mult de pășune se înmulțeau
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
de întrecere care să ajungă mai repede la iarba grasă și gustoasă. Se întâmpla ca nu toate vitele să fie dornice de ajuns în câmp, și se mai abăteau pe la diverse insule de verdeață de pe marginea străzilor. Aici intervenea rolul ciurdarului ucenic, care trebuia să fie atent la aceste atacuri. Pășunea se întindea pe două dealuri iar prin vale trecea un mic pârâu pe marginea căruia parcă era desenat drumul național. Pe dealul sudic era o cale ferată îngustă, pe se
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
iar prin vale trecea un mic pârâu pe marginea căruia parcă era desenat drumul național. Pe dealul sudic era o cale ferată îngustă, pe se care aduceau buștenii din inima munților pentru noul combinat forestier. Astfel că în unele privințe ciurdarii aveau în permanență un spectacol asigurat pe lângă aventurile ciurdei. Liniște nu era niciodată în ciurdă, fiindcă vacile care aveau viței acasă la cel mai mic prilej plecau spre odraslele lor din grajdul de acasă. Mai existau și tinerele juninci rebele
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
acasă. Mai existau și tinerele juninci rebele, care nu se mulțumeau să stea liniștite în ciurdă, ci căutau lanurile din apropiere, fie cu lucernă sau trifoi, care erau mult mai gustoase decât iarba călcată de copite. Astfel că rolul ucenicului ciurdar era destul de greu de acoperit. Dar cum Beldie avea picioarele desculțe, reușea să acopere terenul de luptă. Nuielușa dăruita de moș Lică, era un fel de armă secretă a lui Beldie, căci multe dintre animale nu făcuseră cunoștință cu ea
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
moș Lică i-au promis să-l dea în bărci și chiar în iujul cel mare! Ciurda nu aștepta, ea își lua zilnic tributul de alergături și întâmplări care mai de care mai deosebite, uneori chiar năstrușnice! Referință Bibliografică: Ziua ciurdarilor / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
exemplu: „Dară fetei de la noi / îi tată-su doi boi / Și-o tânjală aurită / Și tot nu se mai mărită“, în așezările din jurul Orăștiei: „Juni cer plug cu patru boi / Și plugarii amândoi / Și cer ciurd’ mare de vaci / Și ciurdarii de la vaci / Și cer turma-i mare de oi / Și ciobanii amândoi ...“.27 Cele mai multe informații ni le-au oferit versurile colindelor din această zonă, privitoare la portul popular tradițional. Fata de aici nu se sulemenește, nu se fardează căci, zice
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > BELDIE LA IARMAROC Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului 4 BELDIE LA IARMAROC Zilele ciurdarilor treceau în ritm obișnuit. Ciurda își avea programul ei și nu ieșea din normalitate. După ce Beldie dădea ocolul cornutelor se apropia de Grapă să-i asculte poveștile. În timp ce cioplea în coaja botei anumite desene care se arătau de sub vârful briceagului
BELDIE LA IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_la_iarmaroc_mihai_leonte_1327212309.html [Corola-blog/BlogPost/366583_a_367912]
-
mai căutate pășuni erau însă fânețele care fuseseră cosite prin iulie și pe care iarba avusese timp să mai crească pentru pășunatul de toamnă. Pe aici se adunau vitele și din satele învecinate. Valea Vișinei era locul preferat de către tinerii ciurdari ai satului Petia, care se aflau în apropierea văii de sub Dealul lui Vodă. Această vale aparținea satului Rădășeni. Sătenilor din acest sat însă nu prea le convenea că alții vin să pășuneze pe pământurile lor și încercau în diverse feluri
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/_beldie_incepe_sa_aiba_necazuri_mihai_leonte_1358061154.html [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
acest sat însă nu prea le convenea că alții vin să pășuneze pe pământurile lor și încercau în diverse feluri să alunge vitele petienilor. Toamna însă nu prea aveau cum să-i oprească. Beldie se integra și el cu ceilalți ciurdari ocazionali ai satului în condițiile date de situație. Cea mai tristă întâmplare pentru el avea să fie când într-o duminică, atunci când fiind trimis cu vitele i s-a pus drept mâncare pentru întreaga zi o felie de mămăligă și
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/_beldie_incepe_sa_aiba_necazuri_mihai_leonte_1358061154.html [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
doar ca să te relaxezi împreuna cu cei dragi, la o masă haiducească, în mijlocul naturii. În apropiere, un cârd de vaci se repezeau în stuf și rupeau vârfuri fragede de papură. Ugerele atârnau grele, pline cu lapte. L-am invitat pe ciurdar la o cutie cu bere și un sandvici cu friptura de pui. Aveam destulă. Era o desfătare să simți cum plămânii ți se încarcă cu oxigen. Aerul curat (chiar dacă mai simțeai din când în când și miros de fripturi sau
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401341483.html [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
JUSTINA RADU 7.DORINA NECULCE* 8.GABI SCHUSTER (Germania)* 9. ANCA D VIERU* 10.MIHAELA ALDEA * 11.ELENA GLODEAN* 12.IOANA VOICILĂ DOBRE* 13.VICTORIA MILESCU 14.DORINA UNGUREANU* 15.DANIELA RODICA TIMIȘ 16.BELEAN MARIA ILEANA 17. SIMONA -DANIELA CIURDAR 18. LUMINIȚA CRISTINA PETCU 19. SILVIA URLIH 20. CAMELIA RADU 21. MARIA DIANA POPESCU Antologia : Protocolul, a 11-a poruncă (33 autori) 1. MIRCEA BÂRSILĂ* 2. CRISTIAN PAVEL* 4. ADAM PUSLOJIC (Serbia)* 5. CORNELIU TĂLMACIU* 6. MARIN DUMITRESCU (Spania)* 7
CARTEA CU PRIETENI XXXIX- VAMA LITERARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 546 din 29 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxix_vama_literara_ioana_voicila_dobre_1340994678.html [Corola-blog/BlogPost/358168_a_359497]
-
Todor 18. Silvasan P. Ioan 19. Szilagy I. Ioan 20. Toma L. Ștefan 21. Vulcu I. Petru ■ județul Arad: 22. Baltă M. Traian 23. Boncea Ț. Teodor 24. Bontau Ț. Petru 25. Bran I. Nicolae 26. Caravan I. Marin 27. Ciurdar P. Pavel 28. Codrean C. Ilie 29. Copos I. Ștefan 30. Cordoș I. Gheorghe 31. Cosa Ț. Ioan 32. Dehelean Ț. Ștefan 33. Flueras I. Petru 34. Galea Ț. Ioachim 35. Hanca I. Pavel 36. Hâș M. Ilie 37. Hatman
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
născută la data de 20 mai 1968 în localitatea Botoșani, județul Botoșani, România, cu domiciliul actual în Germania, 78462 Konstanz, Leinerstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Timișoara, str. Hărniciei, nr. 5, jude��ul Timiș.(1767/2005) 30. CIURDAR ANCA, fiica lui Bonea Gheorghe și Greta, născută la data de 16 aprilie 1976 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Germania, 63225 Langen (Hessen), S'fcdliche Ringstr. 185, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Lipova
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181293_a_182622]
-
supranumele de „ai dogarului”. În secolul al XX-lea, lucrări mărunte de dogărit le-au făcut Gheorghe Trif, Ioan Malea și un anume „Doagă” al cărui nume a rămas necunoscut, dar se știe despre el că era și jutar și ciurdar. "Dulgheritul", numit adesea și „bărdășit”, fiind strâns legat de „măsărit” (tâmplărie), precum și de zidărie, a fost foarte răspândit în sat. Exponenți ai acestei meserii au fost Ioan Gligor Popa (1858) și . "Împletitul din nuiele și răchită" era o îndeletnicire prin
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
prin pădure. El intra în sat călare pe măgărușul Valjean, provocând râsul sătenilor și rușinea mamei sale. În anii scurși de la evenimentele relatate în filmele anterioare, Toderaș devenise din președinte al CAP-ului Viișoara, brigadier și apoi îngrijitor la vaci (ciurdar). Varvară era de mai mulți ani președinte al CAP-ului; în ultima perioadă, cooperativa a obținut însă rezultate slabe, nemaifiind realizat planul de producție. Astfel, sătenii au ajuns să cumpere roșii și castraveți de la aprozar. Din acest motiv, Varvară voia
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
David); la ambiguitate o trăsătură general valabilă a omului (Ursoi Dorian); de ce suntem atât de diferiți unul de altul? (Bîcleșanu Cristina); suntem ceea ce vrem să arătăm? Ne vom regăsi în propria creație sau de fapt ne căutăm în propria creație? (Ciurdar Cristian); dacă citim lumea la fel cum citim un text (Opera Emanuela); Eu port acum o mască sau nu? (Schanovszki Vlad); mă voi descoperi pe mine în fiecare fărâmă de artă de care voi da? ce o să aflu despre creator
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
o "tehnică de supraviețuire". (Emanuel Danci) Pentru a proteja societatea "creatorii" (oamenii de știință) sunt capabili de sacrificiu personal. (Oana-Corina Botaș) "Neatârnarea" și păstrarea verticalității sunt esențiale pentru supraviețuirea minții. Sufletul și mintea trebuie să se dezvolte simultan, armonios. (Vlad Ciurdar) Oamenii își pun unele măști pentru a fugi de realitate, pentru a putea lua o altă atitudine în societate. (Florentina Horelița) Masca ajută omul să se ascundă de alți oameni, nu și de Dumnezeu. Sub masca nebunului se pot spune
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
fel ca toate întâlnirile. După fiecare rămâi cu idei noi, înveți ceva. (Oana Corina Botaș) La fel ca întâlnirile precedente, aceasta a stârnit noi întrebări și dorința de meditare îndelungată asupra anumitor aspecte ale societății și ale spiritului colectiv. (Vlad Ciurdar) Da, pentru că nu îmi mai e frică să spun ce gândesc. (Florentina Horelița) Da. S-au atins niște subiecte interesante. (Cristina Zorlențan) Da, deoarece ne ridică săptămânal semne de întrebare. (Cristina Bîcleșanu) Da, deoarece lucrurile când devin mai ambigue mă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Tema și modul de argumentarea a acesteia. (Emanuel Danci) Mi-a plăcut prima parte, mai mult decât cea de după. (Oana Corina Botaș) Dezbaterile au fost încununate de o armonizare permanentă a ideilor, mergând mult mai concret pe tema aleasă. (Vlad Ciurdar) Exercițiile pe care le-am avut de făcut, tema abordată și faptul că s-a ținut cont de ceea ce am scris în feed-backurile trecute și s-a pus în practică. (Florentina Horelița) Problemele abordate și textele care le-au ilustrat
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]