130 matches
-
fi evoluat cu o și mai mare vitează dacă PDL nu ar fi pus în permanență piedici dezvoltării orașului. PDL București nu poate păcăli pe nimeni cu atitudinea sa duplicitară. Închiderea inelului median pe zona de nord, penetrația Splaiul Independenței - Ciurel - Autostrada A1 sau Bulevardul Uranus sunt doar câteva dintre proiectele de care Bucureștiul are nevoie și pe care PDL le-a blocat cu obstinație, ignorând complet interesele orașului și ale locuitorilor săi", se mai arată în comunicatul USL. Călin Murg
USL: Proiectele lui Oprescu, blocate în permanenţă de PDL () [Corola-journal/Journalistic/45013_a_46338]
-
oricum, a durat o veșnicie!): după mai bine de douăzeci de ani, guvernanții obligați să facă lucrările astea n-au fost capabili să construiască nici o variantă cu patru benzi pe centura Capitalei și nici mult trâmbițata străpungere din A1 spre Ciurel. Apoi, șoseaua națională (ce e considerată drum european!) se târăște prin tot felul de târguri, comune și cătune, fără ocolirile firești pe la marginea acestor localități, drumul european se transformă așadar în stradă, în uliță, pe unde viteza scade până la viteza
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
poci. — Să-ți dau un pahar cu apă? Vrei și o linguriță de zahăr, face bine la inimă. — Săru-mîna, las că-mi trece. Dacă n-am murit io ieri că bătui tot orașul pe jos de la Sfînta Vineri și pîn-la Ciurel, pe căldura aia... a zis la televizor aseară că a fost 38 de grade. — Ați fost la cimitir? Că altă treabă n-am. M-oi duce io ș-acolo, da nu pă picioarele mele. Veni alde nea Sandu, văru lu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
răbdării a supunerii am pierdut violența reacției la durere scoatem În răstimpuri zbierete metafizice sîntem niște asini blînzi și placizi așteptăm) — Ce putem face doamna Oprișan, se schimbă vremurile, se schimbă lumea... Zici că ai fost pe jos pînă la Ciurel și cum e? — Deh, ce să zic, frumos. DÎmbovița Îi Înc-o dată pe cît ierea de lată și toată podită cu beton. Numa că nu-i apă neam. Niște băltoace colo pe fund și lucrează oamenii dă zor. Pasămite că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
case făcute praf. Și în București plouase la nesfârșit, periferiile erau pline de apă, canalizarea orașului nu făcea față, lacurile de pe lângă Capitală ieșiseră din maluri, Floreasca, Tei și Mogoșoaia erau revărsate și pe punctul de a se uni dacă barajul Ciurel s-ar fi rupt, tot Bucureștiul ar fi fost sub apă, oamenii erau atât de disperați, că încremeniseră pe la televizoare, așteptând înfricoșați. După un timp, după ce apele s-au mai retras, oamenii au început să se lupte în continuare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
țiganii foalele, cărbunii și sculele lor și intrară în beci. Le-aduse femeia de-ale gurii, pâine, brânză, lapte covățit, ouă fierte și slană. Pe unul din ei îl trimise la șatră cu o oală de untură și cu un ciurel de mălai să le dea țigăncilor să facă și ele mămăligă să- întingă în untura din tigaie. . -Adu marfa s-o vedem!- zise Polizache într-un târziu cu ochii pe sus să nu se lovească de tavanul beciului. Duran scoase
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
din poluarea Capitalei. Cum combate noul consiliu general al capitalei catastrofa ecologică a orașului? Dintr-un buget colosal de 1,1 miliarde de euro pe 2017, va aloca 80 milioane euro pentru poduri, pasaje, parcari, 37 milioane euro pentru Pasajul Ciurel si strapungerea spre A1, 16 milioane euro pentru modernizarea Șoselei Pantelimon. Primarul General a declarat că se mai alocă bani pentru lărgirea străzii Prelungirea Ghencea, Străpungerea Buzești-Berzei-Uranus, pasajul pietonal Piața Eroii Revolutie și lărgirea străzii Fabrica de Glucoză. Doar 11
Imaginea unei capitale europene care își omoară metodic locuitorii: ce nu face primăria, „rezolvă” Waze-ul () [Corola-blog/BlogPost/339220_a_340549]
-
identificată în baza urmelor lăsate după distrugere. De asemenea, până la proiectul de la Bicaz, hidroenergetica românească adaugă pași importanți, până la funcționarea sub Ceahlăul „împărat”, a hidrocentralei„regină” a apelor zăgăzuite și născătoare de energie: hidrocentrala Grozăvești, în 1889, alimentată de lacul Ciurel; Peleș, în 1894 - centrală pentru deservirea Castelului Regal; Sadu 1, în 1898; Sinaia, tot în 1898... în 1927 s-a realizat prima interconectare între două centrale: Sinaia-Doftana. Între 1910-1912, la Bicaz s-a construit o moară echipată cu un generator
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
tată în fiu, pe parcursul secolelor, în cadrul acelorași comunități umane, sedentare, statornice, cu totul străine de nomadism. Astfel, tehnologia minieră specifică cuptoare de redus minereu, controlul temperaturii și obținerea produsului finit (metalul)-o aflăm la cuptoarele de la Fizeș și Șoșdea (Banat), Ciurel (București) și Târgoviște. Era extras și prelucrat mai ales fierul, dar și cuprul (arama). În multe așezări s-au descoperit vestigii ale activității minerești cuptoare, zgură de fier, bucăți de metal: Șirna (jud. Prahova), Dăbâca (jud. Cluj), Biharea (jud. Bihor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pomii cu șuier, ca la țară. Casele erau rare și ieșeam pe aici, ceata de copii, trecând prin dosul căzărmilor, pe unde e acum 13 Septembrie, o tăiam pe sub deal, ocolind Cotrocenii, peste șoseaua Bolintini și ieșeam peste Dâmbovița la Ciurel, unde ne scăldam, și pe urmă o luam prin Crîngași și ne întorceam, pe partea cealaltă a Dâmboviței, pe la Malmaison, tocmai pe seară. Ne jucăm tot în sus, pe Rahovei, prin Jarcaleți și prin Tutunari, sau și mai jos, spre
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
repeta foarte des: „Meseria este brățară de aur și gâtu-i pâlnie de argint”. Noi copiii ne duceam să ne uităm la ei mai ales după ce se îmbătau, cum Tănase cu picioarele ieșite din obiele călca zloata în ritmul dezlânat al ciurelului bătut aiurea de Harpău. Și acum parcă văd degetele picioarelor lui Costică Tănase cum făcea să țâșnească printre ele, la fiecare pas, apa amestecată cu zăpadă. O altă amintire rămasă vie este cred de pe când aveam vreo cinci ani. Costică
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
moment caragialian (Cum vorbesc țăranii), în Cine mai trece pe drum frapează un amuzant repertoriu onomastic, parțial bazat pe porecle. Pe drum se perindă: "Ai lui Flețu, / Al lui Fleașcă, / A lui Gârlă (...) / Roncicaica, / Coadă a lui Ceapă, / Sandu lui Ciurel, / Tăgărâlă, / Ai lui Mitrofan, / Al băiatului Măriei lui Didu, / Trașcă, / Ai lui Corniță, / Brânzanii" și alții, vreo treizeci în totul. Craiova văzută din car e "cel mai frumos oraș din lume..." De cu totul altă factură, cele șaptezeci și cinci de confesiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Derulate timp de 10 săptămâni, sâmbăta dimineața, ele au beneficiat de o largă audiență din partea elevilor de liceu. Echipa care a lucrat la acest proiect didactic transdisciplinar a fost formată din 17 profesori: Alina Bereteu, Radu Bereteu, Camelia Circa-Chirilă, Luminița Ciurel, Janina Flueraș, Mariana Fotescu, Cristina Hanț, Mircea Hurdea, Mirela Mureșan, Liliana Negrilă, Aurelia Portal, Octavia Potocean, Mircea Potocean, Diana Rotaru, Diana Șimonca, Mariana Toader, Flavius Tolan. Cartea de față s-a născut din nevoia de a împărtăși experiența noastră didactică
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Cercetare a Imaginarului, Cluj), în http://www.phantasma.ro/dezbateri/masa/masa14.html 3. FAPTA GÂNDULUI: SCENARII DIDACTICE ELEBORATE ÎN CADRUL PROIECTULUI "ANONIMUL DIN SPATELE MĂȘTII" 3.1. "Măștile" omului 3.1.1. De la portret la mască omul, un întreg univers Luminița Ciurel ARGUMENT Acest scenariu didactic, care deschide întregul set al atelierelor proiectate, are în intenție o delimitare a două noțiuni care vor reveni mereu în cadrul proiectului: cea a portretului și cea a măștii. Sigur că această delimitare se va face din
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Literature, Music, Drawing, Geography, Religion) made up a transdisciplinary syllabus which was applied to the target group of the students. The working team for this didactic transdisciplinary project was formed by 17 teachers: Alina Bereteu, Radu Bereteu, Camelia Circa-Chirila, Luminita Ciurel, Jeanina Flueras, Mariana Fotescu, Cristina Hant, Mircea Hurdea, Mirela Muresan, Liliana Negrila, Aurelia Portal, Octavia Potocean, Mircea Potocean, Diana Rotaru, Diana Simonca, Mariana Toader, Flavius Tolan The project had a transdisciplinary target: to show the students that a unity of
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
proiect didactic transdisciplinar de la teorie la practica didactică (Mirela Mureșan) 41 3. FAPTA GÂNDULUI: Scenarii didactice eleborate în cadrul proiectului "Anonimul din spatele măștii" 49 3.1. "Măștile" omului 49 3.1.1. De la portret la mască omul, un întreg univers (Luminița Ciurel) 49 3.1.2. "Măștile" artistului (1) 55 CREAȚIA ARTISTICĂ CA AUTOPORTRET AL CREATORULUI (Mirela Mureșan) 55 3.1.3. "Măștile" artistului (2) 67 CREAȚIA ARTISTICĂ CA AUTOPORTRET AL CREATORULUI (Flavius Tolan) 67 3.1.4. "Măștile" omului de știință
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
sfîrșit, îi duci cu ochii închiși afară. Pentru întîia oară să nu dai afară cloșca cu puii în zi de sec, căci ți-i va fura cioara și uliul. Cînd scoate cloșca puii, să-i pui în sită ori în ciurel și să-i cerni pe vatra cu foc, dacă vrei să-ți trăiască și să nu-i fure găile*. Cînd scoate cloșca pui, întîi îi cerni pe foc în sită și zici de două ori: „Cînd a aduce mama apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îi sunt frate. Dar băieții ăștia n-aveau nici bani de mâncare, în unele zile răbdau, în altele cumpărau cartofi, îi dădeau proprietăresei să-i curețe, cereau de la ea puțin untdelemn și îi prăjeau... Mâncam toți... Proprietarul, un pitic, vindea ciurele în oraș. Camera lor era lângă a noastră, acolo trăiau și găteau, era cald, aveau o sobă mare, țărănească, spoită cu var. Miloasă, când veni iarna timpurie și geamurile noastre începură să înflorească, aștepta să-i plece bărbatul în oraș
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă. Aceasta explică faptul că, deși holera s-a strecurat în 7 - 8 rânduri în Capitală, ea n-a izbutit să determine decât un singur focar mai important, și anume: printre țiganii din suburbia Ciurel, care, având la dispoziție o gură de apă din conducta primăriei, obișnuiau totuși să se aprovizioneze dintr-un puț necontrolat. Trebuie însă precizat că profesorul Babeș socotea că acțiunea de prevenire și combatere a holerei, așa cum s-a desfășurat ea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Colentina-Fundeni, Dudești-Cioplea, Militari, Roșu și Pantelimon-Dobroești. După 1900 au intrat în zona periurbană Chitila, Mogoșoaia și Otopeni, iar după cel de-al Doilea Război Mondial satele înglobate înainte de 1900 în zona periurbană au devenit cartiere ale orașului: Băneasa, Bîrzești, Cioplea, Ciurel, Colentina, Crîngași, Giulești, Grivița, Herăstrău, Mărcuța, Militari, Pantelimon, Tei, Văcărești, Viile Colentina, Vitan. Toponimele din București păstrează încă amintirea fazelor rurale și rural-urbane ale orașului. Astfel, în două dintre microzonele de lîngă malurile Dîmboviței, sunt atestate, în partea a doua
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri Pădureți, La Drumulețul Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu Duzu, Grădina cu Zarzavaturi, Heleșteul lui Tîrcă, În Băltărie, În
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Frida, cu domiciliul actual în Germania, 74523 Schwabisch Hall, Im Lehen 4, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Cibinului nr. 39, județul Brașov. 177. Hoffmann Dan Florin, născut la 6 martie 1963 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ciurel Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 91367 Weissenohe, Hauptstr. 27, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, Aleea Narciselor, bl. 4, sc. 2, ap. 1, județul Caraș-Severin. 178. Heckler Mircea, născut la 10 aprilie 1971 în Satu Mare, județul Satu Mare
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
pentru o ie și deasemenea un chindeu și o față de masă, iar pe cea de a treia creangă, care se face, cum am zis, numai dacă între timp a apărut vreun moștenitor, se așează un ștergar și o cârpă în ciurele țesută în război. De asemenea în fiecare creangă se mai așezau patru colaci împletiți în formă de scară, iar pentru preotul care a fost chemat să binecuvinteze Masa, se pregătește o naporojnă -colac făcut în formă de cruce. Crengile, după ce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
București, str. Bradului, nr. 41. Nicolle, București, str. Crișana nr. 42. Plutunia, București, str. Cercului nr. 3. Popescu Elenă, București, str. Brancoveanu nr. 52. Parfumeria Teatrului, București str. Zaverei nr. 8. Speranța, București, calea Rahovei nr. 237. Ultra, București, sos. Ciurel nr. 88. Rapid, București, str. Traian colț Stupinei. Ion Iordan, București, str. Sergent Cazan nr. 6. Recamer, București, str. 30 Decembrie nr. 17. Mihail Cocorascu, București. D'Orsay, București, str. Zaverei nr. 4. Parfumul, București, calea Victoriei nr. 54. Concordia
DECIZIE nr. 49.684 din 14 iunie 1949 privind completarea Decretului nr. 134 din 2 aprilie 1949 , relativ la unele unităţi sanitare naţionalizate, omise a fi trecute în tabloul publicat, anexat acelui decret. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128974_a_130303]
-
Dauphinestr. 82, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Râmnicu Vâlcea, Str. Tineretului nr. 10, bl. B5, ap. 32, județul Vâlcea. 51. Balteanu Gheorghe, născut la 4 februarie 1965 în localitatea Toplet, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Balteanu Nicolaie și Ciurel Constantina, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Makartstr. 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Toplet nr. 341, județul Caraș-Severin. 52. Potra Florica, născută la 19 noiembrie 1966 în localitatea Simleu Silvaniei, județul Sălaj, România, fiica lui Ștefan
HOTĂRÂRE nr. 362 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133887_a_135216]