177 matches
-
ca să-și scape propria piele. — Să-și vadă fiecare de aia a mă-sii, spune Sena, să nu intereseze pe nimeni de cine sînt făcute jocurile, ce rost are să visezi la lucruri care nu sînt de nasul tău? E toată ciuruită de rugină dom’ Președinte, aripi, plafon, praguri, a umplut-o rîia peste tot, mare lucru dacă n-o să cădem din ea, adaugă. Vorbești ca un idealist Sena, zice admirativ domnul Președinte, păcat că n-ai ambiții mai mari, aș avea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ca să-și scape propria piele. — Să-și vadă fiecare de aia a mă-sii, spune Sena, să nu intereseze pe nimeni de cine sînt făcute jocurile, ce rost are să visezi la lucruri care nu sînt de nasul tău? E toată ciuruită de rugină dom’ Președinte, aripi, plafon, praguri, a umplut-o rîia peste tot, mare lucru dacă n-o să cădem din ea, adaugă. Vorbești ca un idealist Sena, zice admirativ domnul Președinte, păcat că n-ai ambiții mai mari, aș avea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
rechiziționare a lexicului folosit în lumea bisericească. Poetul are intuiția frumuseții austere a limbajului preoțesc, dar îl adoptă mecanic, mai mult pentru sonoritatea lui care evocă bolți înalte de biserici. Ambianța descrisă aduce a butaforie: „Din nou cavalerul / cu armura ciuruită apare / și câinele cu bube șiroind / peste ninsoarea albă. / Deasupra altarului / crucea din lemn de stejar / flutura coama unui armăsar / visat de o preafrumoasă domniță. // Icoanele triste / privesc fețele buhăite / ale bătrânilor credincioși. Lungi acorduri de orgă / și neauzite blesteme
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
bombe, nu? La gard adunarea! Pentru ziua aceea ne-a fost de ajuns. Au urmat și alte bucăți din povestea lui Popovici banditul. L-am secerat cu arma automată. Cînd am ajuns la el, avea ochii deschiși și era tot ciuruit. I-am mai ars un picior în burtă, cîinelui. Dumneavoastră personal? ne mirăm noi. Dar cine crezi, mă? Pe atunci noi vărsam sînge ca să apărăm puterea poporului. Colonelul Tincu nu știe că am fost în plutonul lui și cînd mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de opt milimetri / înaintez electrocutat cu pești electrici în gropile de potențial / apocaliptic / în echilibru pe marginea ferestrei la etajul 101 / aud tînguiala miilor de gloanțe / lagăre aeriene și șarje de oțel lichid / tornade cuibărite-n flori de cîmp / aripa ciuruită fumegă după cortină / recviemul topit" (Asalt II). Se conturează astfel un vizionarism materialist. S-a vorbit în legătură cu producția în cauză despre "scenarii arhetipale" și "iluminări", despre o "apostrofă profetică a escatonului" etc., ceea ce nu înseamnă că materia cu care operează
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
relatează Reuters și agenția de presă ucraineană UNN, scrie Agerpres. Numărul morților nu a putut fi confirmat însă din surse independente, dar jurnaliștii de la Reuters au văzut carcasa unui camion greu (Kamaz) utilizat, de obicei, de separatiști pentru transportul combatanților, ciuruit complet de gloanțe și plin de sânge, ceea ce sugerează existența unor victime. Camionul, despre care RIA Novosti a scris că transporta insurgenți răniți de la aeroport, s-a răsturnat din cauza vitezei excesive. Șoseaua era acoperită de sânge, care a ajuns până la
UCRAINA: Pușilin avertizează asupra riscului unui dezastru umanitar în Donețk by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54159_a_55484]
-
vagon, fără etaj, în fundul unei curți de țară, cum existau atâtea în orașul în care mă născusem. Ca să ajung la ușa de intrare, trebuia să înfrunt un cocoș agresiv nevoie mare, de ciocul căruia mă apăram cu caietul de franceză, ciuruit tot, mai ales că pe vremea aceea nu se inventaseră supracopertele de plastic. Pompilia Eliade fuma ca un turc. Când ieșeam de la ea emanam un damf de tutun care mi-ar fi putut servi de cel mai bun alibi, dacă
Amintiri amestecate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6350_a_7675]
-
teatru, literatură pentru copii, e un polemist aprig, un publicist ubicuu, semnează cronică literară și cronică plastică. Pentru el, „un om e un continent imens, rulând într-o ceață densă, universală”, iar granița dintre realitate și ficțiune poate fi oricând ciuruită (cu oarece folos) de mecanismele (auto)reflexivității. Adultul grav și responsabil, cărturar pedant, dar liber de prejudecăți și gata de aparteuri șocante (rebel fără pauză se descrie el însuși), prozator, adică „un mincinos cu har”, deținând arta umanizării portretelor, Pecican
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
caise sau căpșuni și cuvioșia sa îi povestea pentru a suta oară cum ciuruiseră barbarii icoanele din naos când se scursese primul val de cioloveci prin târg. I-a spus odată: Marine, mai lasă naiba chestia cu rușii și cu ciuruitul că s-a fumat de mult și o să înhați pe seama lor atâția ani de pușcărie de-o să te saturi de icoane, dar el o tot relua cu încăpățânare și încheia cu faza când se ascunsese înfricoșat sub Sfânta Masă și
Tablouri dintr-o expoziție by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Journalistic/2940_a_4265]
-
feluri, de la discuții academice pe marginea unei teme la modă, la luări de poziție scurte, aplicate, rîvnind la imediatul care face realitatea. Irina Mavrodin așază premisele paralelei, într-o lume înghițită de imagine și stresată de fast-cultură, stratul superficial și ciuruit cu care, pare-se, ne stropește-n ochi comunicarea prin ecrane. Prima parte a numărului, animată de spiritul modernelor corespunderi, translate într-un cer/eter unde stăpînesc alți zei, adună Cuvînt, imagine, sunet. Scriu, despre filosofia spunerii și-a privirii
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10212_a_11537]
-
la balamuc, să ne fiarbă creierii, asta vreți, futu-vă-n cristelniță!”), cartea e construită poematic, cu ritmuri și cadențe, cu refrene. Cu umor. Relațiile interumane ard ca niște firave artificii, apartenențele sunt fluctuante, uniunile înșelătoare. Arkadia e un fagure ciuruit în care personajele încearcă în van să secrete noi certitudini. Iluzii înșelate, limitări angoasante infantilizează periculos omul lumii contemporane. O violentă criză a identității șterge granițe și diferențe, amestecând totul ca într-un purgatoriu degradat colcăind de resentimente, nesiguranțe, planuri
Un purgatoriu degradat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4203_a_5528]
-
privirea ațintită spre satul copilăriei mele aflat pe drumul de costișă. Ca și în toamnă, amintirile năvalnice se lovesc de noile construcții. Fără ecoul cuvenit. Doar ici-colo câte o urmă firavă a Vasluiului de altădată. Așa a vrut marele conducător. Ciuruitul de serviciu. Să fie totul betonat ! Natura a fost izgonită din oraș. Noroc cu actualul primar, specialist în conducerea arboretului, ce se străduiește, cu echipa sa, să îmblânzească betoanele cenușii moștenite. Tot mai goale ! Unde-i dl Zisu, de la care
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
ecoul unei explozii solare? Voi nevăzîndu-mă niciodată, neștiindu-mi discreția pasului și politețea cu care Îmi primesc, zilnicele tratații de banalitate, voi cei ce nu-mi cunoașteți orgoliul de a saluta și de a mulțumi frumos, fronda Înfrîntului sub steagul ciuruit al unei nobleți donquijotești? Oare mă veți identifica atunci, cînd voi fi mai bătrînă decît centenarele voastre străbunici și cînd nu mai puteți aștepta nimic de la mine pentru că În creierul meu nu va mai crește nici măcar scleroza? Veți avea voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că ei nu mai înțeleg nimic din toate astea. Apoi a venit șeful de gară care a întrebat câți scamatori ca asta există, pentru că și el a văzut unul la poalele cetății, cu un pistol în mână, dar era deja ciuruit. De gloanțe. Atunci, mămica a început să i se facă rău. Amețea în tăcere, apoi s-a sprijinit de masa din birou și a început să verse. Mai întâi cremșnit, apoi petale de orhidee și spermă și ceai chinezesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Falsă minge Ori sec fulger De hanger Repezit; Prin Târziu și Înalt În plictisul și căscatul lung al râpelor de smalt, Hai în zbor de șoarec sur La ăl ciur Des și rar Clătinat la râul nopții De Țiganul Aurar, Ciuruitul prapur sur Ce-n azur străvechi întinge Îngălatul de azur: Rupta lumilor meninge! Pîn' la el, Ușurel, Pe arc tors fără cusur, Îndoiește și întinde Zborul tău de șoarec sur... Și cu pumnul dus mosor Pîn' la sita din tărie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > VICTIMĂ COLATERALĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Vulpea aia argintie are genunchii perforați de alicele vânătorului- eu cu rotula ciuruită mă agăț neputincios de cârja clipei să scap din cătarea puștii... cineva se va îndura să nu fiu un ditamai trofeu fără trebuință- doar un umil gonac pe moșia unui vis cu urși împăiați... Referință Bibliografică: Victimă colaterală / George Nicolae
VICTIMĂ COLATERALĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361412_a_362741]
-
Hâc, puciul lui Ponta... Hâc, Constituția unei găști... Hâc, le-am pus frână la regionalizare... Hâc, gazele de șist, hâc, fac ce vreau eu.. hâc, am să vă urmăresc pe toți! Văd că a căzut în păcatul, din urmă, al ciuruitului. Dă indicații prețioase boborului, care nu muncește eficient, oferindu-i Guvernului pontist tot felul de sfaturi și strategii, nesolicitate de careva, Într-un cuvânt o face pe șeful de stat. Se bagă unde nu-i fierbe oala. Demis oficial... dar
TABLETA DE WEEKEND (39): SECRETUL LUI POLICHINELLE LA COTROCENI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363918_a_365247]
-
zvonurilor. Auzi, îngijorare maximă!? Trufandalele sunt inaccesibile ca preț! De parcă nu mai poți aștepta o săptămână, două și să le cumperi la prețuri absolut normale! Acum nicio vorbuliță despre cât de bogată e piața românească. Incredibil! Mai ieftin ca pe timpul ciuruitului! E adevărat, mai puțin contaminate decât cele de la turci sau de pe la alte nații. Mai din Jios sau mai din Sus! Ce ne umplu hipermarketurile cu de toate. La prețuri fără concurență. Calitatea? Nu contează. Românul mănâncă și bea orice, apoi
TABLETA DE WEEKEND (38): APOCALIPTICII DE SERVICIU de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363916_a_365245]
-
amintitului compartiment de carte basarabeană se află și cărțile poetului Ionel Căpiță. În relativ recenta mea vizită la Chișinău am avut onoarea să-l și cunosc personal pe autor. După felul omului-poet prefigurat în sine-mi, în urma lecturării volumelor "Icoana ciuruită" și "Lăsați-mi dragostea", nu mă așteptam la o întâlnire cu un scriitor simandicos, sofisticat - căci nu aceste sugestii răzbăteau din poezia și proza scurtă conținute în cărțile amintite. Și nu m-am înșelat. Dar n-am intuit însă suficient
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
-l ține viu în spiritul cel adânc, un "ceva" aflat între triumf și durere. Că eu acolo i-am întâlnit chipul, în două zile la rând. Iar dacă nu vă edificați prin acest tip de "lectură", citiți-i repede "Icoana ciuruită" (în care chiar are un sumum aforistic despre frumusețe), ori "Lăsați-mi dragostea", sau "Dangăt de dor" și-apoi căutați-l din nou pe oriunde își leagănă inima - și-l veți vedea numaidecât pe Ionel Căpiță învăluit în nimbul de
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
revendică de la izvorul mamei poeziei, deci nu pretinde că poezia începe cu el: "Foaie verde iasomie,/ Mi-a venit poftă și mie/ Să dau anii înapoi/ Și să mă petrec cu voi." ("Hai amu, că mâine, nu!", din vol. "Icoana ciuruită"), sau: Câte fete-n brațe-am strâns,/ Toate după mine-au plâns,/ Câte fete am iubit,/ Toate-toate m-au rănit." ("Rana dragostei" , vol. "Icoana ciuruită"). Dar asta - simt eu - îl costă ceva, căci am dat și de o poezie în
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
înapoi/ Și să mă petrec cu voi." ("Hai amu, că mâine, nu!", din vol. "Icoana ciuruită"), sau: Câte fete-n brațe-am strâns,/ Toate după mine-au plâns,/ Câte fete am iubit,/ Toate-toate m-au rănit." ("Rana dragostei" , vol. "Icoana ciuruită"). Dar asta - simt eu - îl costă ceva, căci am dat și de o poezie în care poetul își exprimă o stare de frondă în raport cu (bănuiesc) "separatismul" elitiștilor, "transfrontalierilor" discriminatori. Însă efectul frustrării e nesemnificativ în cazul său, căci el nu
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
luau ... foc, un fel de auto-combustie pentru a simula nemulțumirea și a atenționa „unșii” că vor trebui să fie luați în seamă, la o adică. Mulți nu se poziționau. Că nu știau cum pică vremurile, și nici „când” și „dacă”, Ciuruitul. Însă „rândul” era sacrosant. „Instituția” cozii, copilul nostru vitreg, încă funcționa. N-ajunsese, e drept, la perfecțiunea de astăzi. Ramificată. Era „mândria” noastră, proba noastră de rezistență în fața inepției, nedreptății și fărădelegii totalitare. Proba de respect și plecăciune în fața evidenței
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
Toți tac mâlc. Între timp, Demisul oficial își face numerele arhicunoscute! Dă, periodic, cu bățul prin gard. Poate, poate scapă de mâna Justiției! Un nemernic, ca toți cei care au demolat premeditat România postdecembristă. Un individ paranoic, un urmaș al ciuruitului, nu mă sfiesc să o spun, care a jucat alba-neagra pe seama românilor timp de opt ani. Fără obraz, fără bun simț, fără cei șapte ani de acasă. Un penal 100%. Dacă Fenechiu ia 5 ani, vă dați seama câți ani
TABLETA DE WEEKEND (40): PARA POŞTALO-FILATELICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364252_a_365581]
-
scria în lucrarea să memorialistica "Însemnări politice": " Am găsit pe Armând întins pe stradă, cu fața acoperită de un ziar plin de sânge. Alături de trupul neînsuflețit, care părea mai mic, măi firav că niciodată, al primului ministru, zăcea masiv și ciuruit și el de gloanțe, credinciosul agent Andrenie. În jurul lor, pe Splaiul Dâmboviței forfotea zăpăcita o lume care-și pierduse cu desăvârșire capul: ofițeri, polițiști, femei și bărbați din apropiere (...) Trupul primului ministru era lăsat în praful însângerat al șoselei, ca
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]