KorAP: Find »[drukola/base=ciuvașă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

35 matches

Corola-website/Science/305698_a_307027

apărat teritoriul Kazanului de atacurile nogailor. Sursele medievale rusești afirmă că în hanat erau vorbite cel puțin cinci limbi. Cea mai importantă era limba tătară, iar limba tătară veche era limba oficială a cancelarie hanatului. Se mai vorbeau deasemenea limbile ciuvașă, protobulgară, mari, mordvină și probabil și cea bașkiră. Artizanii și meșteșugarii orașlor produceau vase din lut, obiecte din lemn și metal, piele, armuri, unelte agricole și podoabe. Cele mai importante orașe erau Qazan, Arça, Cükätaw, Qașan, Çallı, Alat și Cöri

Hanatul Kazanului (2017) [Corola-website/Science/305698_a_307027]
Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

Rusia, nordul munților Altai, Siberia Meridionala) - altai sau oyrot (70.000 în Rusia - Siberia Meridionala, Mongolia și Chină) 5. Ramură ogură sau bulgară (bolgară, BolGar) - proto-bulgara (limba moartă) - huna sau hunica (limba moartă) - avara asiatică (limba moartă) - khazar (limba moartă) - ciuvașa (1, 5 mîl. în republicile Ciuvașa, Bașkira și Tătara din centrul Rusiei) 6. Ramură argu - khalaj (50.000 în Iran); nu trebuie confundată cu khalaj, limba indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, vorbită în Azerbaijan și Iran. 7. Limbi izolate: urum

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
altai sau oyrot (70.000 în Rusia - Siberia Meridionala, Mongolia și Chină) 5. Ramură ogură sau bulgară (bolgară, BolGar) - proto-bulgara (limba moartă) - huna sau hunica (limba moartă) - avara asiatică (limba moartă) - khazar (limba moartă) - ciuvașa (1, 5 mîl. în republicile Ciuvașa, Bașkira și Tătara din centrul Rusiei) 6. Ramură argu - khalaj (50.000 în Iran); nu trebuie confundată cu khalaj, limba indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, vorbită în Azerbaijan și Iran. 7. Limbi izolate: urum (100.000 în Georgia) Limbile cele

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Ramură argu - khalaj (50.000 în Iran); nu trebuie confundată cu khalaj, limba indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, vorbită în Azerbaijan și Iran. 7. Limbi izolate: urum (100.000 în Georgia) Limbile cele mai deviante față de "modelul" limbilor turcice sînt ciuvașa, cu o evoluție puternic divergență, iakută și dolgan, cu o puternică influență tungusă. 6.5.2.2. Grupul mongolic 13 limbi (Ethnologue) vorbite în Asia Centrală (Mongolia, Rusia - Siberia și Chină) de aproximativ 7 mîl. de vorbitori. Cei care contrazic apartenența

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
liiyiliil ("limba adevărată"); deosebiri interesante, la nivel fonetic și lexical, între vorbirea femeilor și vorbirea bărbaților familia ciukoto-kamceatkiană, limba paleo-siberiană; armonie vocalica; structuri incorporante, dar și aglutinante și analitice; ergativă; SOV; adjectiv-substantiv fără scriere, ulterior alfabet latin și chirilic 76. ciuvașa O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
interesante, la nivel fonetic și lexical, între vorbirea femeilor și vorbirea bărbaților familia ciukoto-kamceatkiană, limba paleo-siberiană; armonie vocalica; structuri incorporante, dar și aglutinante și analitice; ergativă; SOV; adjectiv-substantiv fără scriere, ulterior alfabet latin și chirilic 76. ciuvașa O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Asia Beijing chineză mandarina; mongola, uigură, tibetana, zhuang Christmas (Insula ~) Asia Flyng Fish engleză; chineză, malaeza Ciad Africa N'Djamena franceză, arabă ciadiana Cipru Europa Nicosia greacă, turcă, engleza; armeana, arabă maronită cipriotă Ciukotka (DA-FR) Asia Anadîr ciukotă, rusă Ciuvașa (Republică ~) (FR) Europa Ceboksarî ciuvașa, rusă Coasta de Fildeș (Côte d'Ivoire) Africa Yamoussoukro franceză; baule, bețe, senufo, diula, yakuba, agni Cocos (Keeling) (Insulele ~) Asia West Island engleză, malaeza (dialectul cocos) Columbia America de Sud Bogota spaniolă Comore (Insulele ~) Africa Moroni shikomor

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
uigură, tibetana, zhuang Christmas (Insula ~) Asia Flyng Fish engleză; chineză, malaeza Ciad Africa N'Djamena franceză, arabă ciadiana Cipru Europa Nicosia greacă, turcă, engleza; armeana, arabă maronită cipriotă Ciukotka (DA-FR) Asia Anadîr ciukotă, rusă Ciuvașa (Republică ~) (FR) Europa Ceboksarî ciuvașa, rusă Coasta de Fildeș (Côte d'Ivoire) Africa Yamoussoukro franceză; baule, bețe, senufo, diula, yakuba, agni Cocos (Keeling) (Insulele ~) Asia West Island engleză, malaeza (dialectul cocos) Columbia America de Sud Bogota spaniolă Comore (Insulele ~) Africa Moroni shikomor, franceza, arabă R.P.D. Congo (~ Kinshasa

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Saint-Denis franceză; creola réunion cu baza franceză România Europa București română; maghiară 345 Rusia (Federația Rusă) Europa/Asia Moscova limba de stat a Federației: rusă; limbi de stat în republici: abază, adîghei, agul, altai, avar, azera, bașkira, buriată, cecena, cercheza, ciuvașa, darghină, erză, iakută, ingușă, kabardino-cercheză, kalmîkă, karaceai-balkara, khakas, komi, kumîkă, lak, lezghină, mari (ceremisă), mokša346 nogai, oseta, rutul, tabasaran, tat, tătara, tsakhur, tuvină, ucraineană, udmurtă; limbi cu statut oficial: buriată, ciukotă, dolgan, even, evenki, finlandeză, hantî (ostiakă), karelă, kazaha, komi-permyak

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
277, 278, 279, 285, 288, 307, 308, 314, 339, 341, 347, 351 chokwe (cokwe) 251, 317 chuuk (truk, r(o)uk) 251, 328 ciadică 167, 171, 209 ciukotă 119, 251, 320, 332 ciukoto-kamceatkiană 119, 121, 122, 123, 225, 251, 352 ciuvașa 182, 251, 320, 332 civilizație 17, 40, 51, 116, 117, 140, 141, 149, 161, 171, 203, 209, 214, 295, ~ matriarhala 15, ~a kurganelor 141 clasa 72, 116, 210, 345, ~ convențională 72, ~ de forme 91, ~ genealogica 55, ~ nominală 91, 187, 201

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]