158 matches
-
1855; E. Sue, Matilda sau Memoriile unei femei june, I-IV, București, 1853-1854; Al. Dumas-fiul, Dama cu mărgăritari, I-II, București, 1856; Walter Scott, Ricard Inimă de Leu sau Talismanul, București, 1856, Fidanțata de Lammermoor, București, 1856; Fr. Guizot, Istoria civilizațiunii în Europa, I-II, București, 1856, Istoria civilizațiunii în Francia, I-V, București, 1858. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, III, 196-205; N. Iorga, Un contimporan al lui Alecsandri. Poetul Gheorghe Baronzi, ALA, 1922, 79; Călinescu, Ist. lit. (1941), 295-297
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
june, I-IV, București, 1853-1854; Al. Dumas-fiul, Dama cu mărgăritari, I-II, București, 1856; Walter Scott, Ricard Inimă de Leu sau Talismanul, București, 1856, Fidanțata de Lammermoor, București, 1856; Fr. Guizot, Istoria civilizațiunii în Europa, I-II, București, 1856, Istoria civilizațiunii în Francia, I-V, București, 1858. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, III, 196-205; N. Iorga, Un contimporan al lui Alecsandri. Poetul Gheorghe Baronzi, ALA, 1922, 79; Călinescu, Ist. lit. (1941), 295-297, Ist. lit. (1982), 330-334; Cioculescu- Streinu-Vianu, Ist. lit.
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
de un fenomen izvorât din 322 r natura acestei arte. Din acest punt de vedere ea a fost în timpii mai noi deplânsă, însă emancipațiunea pozițiunei actorilor a fost privită ca pernicioasă artei însăși. Ar fi foarte deplorabil daca progresul civilizațiunei ar trebui să devină un blestem pentru astă activitate. Atitudinea mai morală a corporațiunei (Stand) e mai mult un fruct a unei pozițiuni mai pline de onoare; și o dovadă că lejeritatea și frivolitatea cugetărei a fost mai degrabă un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de privit ca o smintire a proporțiunei celei (adevărate) drepte dintre artist și public, în care și-a pierdut fiecare din ei atitudinea cea (dreaptă) adevărată. NECESITATEA CEA URGENTĂ A UNEI ARHITECTONICE A ARTEI DRAMATICE. DILETANTISM ȘI ARTE Prin progresul civilizațiunei, și anume prin acea mișcare grandioasă a spiritului care-a adus toate clasele societății civile, reprezintanții tuturor activităților izvorâte din sânul ei, la recunoașterea dreptului lor și a onoarei lor, s-a emancipat ca una ca aceasta și cariera actorilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
parte, cere studiile ei, afundarea ei în (dificultățile) fatigele laboarei (muncei). Până când nu va deveni lipsa aceasta o necesitate neînlăturabilă până atuncea nu avem dreptul d-a ne mira că emancipațiunea acestei activități artistice nu e încă sancționată pe deplin. Civilizațiunea și progresul spiritului lumei a îndeplinit o parte a lucrului; profesiunea a fost primită în sânul societății; artiștii însuși au de-a îndeplini a doua parte a operei, d-a se (conchide) defini (abzuschliessen, dechaîner ), adică într-o profesiune de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
viitorului prin credință, viitorul credinței în națiune sau credința națiunii în viitor și are să - ajungă tot la rezultatele fenomenale la care a ajuns în numărul său de azi. E o școală privată în București care poartă deviza: "Școala e altarul civilizațiunii". S-ar putea zice: Altarul e școala civilizațiunii, civilizațiunea altarul școalei ș. a. m. d.; fraza nu câștigă mai mult înțeles decât are, adecă nici unul. Asta se numește o frază goală. Altfel, acesta este semnul caracteristic al unei totale lipse de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
credința națiunii în viitor și are să - ajungă tot la rezultatele fenomenale la care a ajuns în numărul său de azi. E o școală privată în București care poartă deviza: "Școala e altarul civilizațiunii". S-ar putea zice: Altarul e școala civilizațiunii, civilizațiunea altarul școalei ș. a. m. d.; fraza nu câștigă mai mult înțeles decât are, adecă nici unul. Asta se numește o frază goală. Altfel, acesta este semnul caracteristic al unei totale lipse de cultură, precum și a lipsei de gândire proprie. Tot
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
națiunii în viitor și are să - ajungă tot la rezultatele fenomenale la care a ajuns în numărul său de azi. E o școală privată în București care poartă deviza: "Școala e altarul civilizațiunii". S-ar putea zice: Altarul e școala civilizațiunii, civilizațiunea altarul școalei ș. a. m. d.; fraza nu câștigă mai mult înțeles decât are, adecă nici unul. Asta se numește o frază goală. Altfel, acesta este semnul caracteristic al unei totale lipse de cultură, precum și a lipsei de gândire proprie. Tot secretul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ele înșile decât urmarea unei cauze generale și mai adânci. 147 {EminescuOpXIII 148} Și "Romînul" constată că școalele noastre sunt încă departe de a răspunde la cerințele unui stat care voiește a fi și trebuie să devie un focar de civilizațiune și de progres în Oriinte. Cauzele, după ziarul oficios, sunt a se căuta în organizațiunea generală a învățămîntului. Mulți profesori se dedau la diferite ocupațiuni incompatibile cu exercitarea apostolatului lor; dar și acest rău e rezultatul unui viciu de organizațiune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Nu e destul pentru cea mai veche și mai ilustră din rasele europene? Loc tinerilor, va striga desigur d. Pencovici. Viitorul e al lor. Cât despre acele rase vechi cari au creat lumea după asemănarea lor, turnînd-o oarecum în forma civilizațiunii lor, trebuie să dispară ca acele vechi triburi ale lumii nouă cari n-au lăsat în urmă-le nici o urmă de existență. S-ar părea că numai pentru a face 'n ciuda visătorilor de la Dunărea de Jos grecii nu vor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
organic care atinge sănătatea, făptura fizică, bunul trai, bunele moravuri, c-un cuvânt întreaga constituțiune fizică și morală a populațiunilor noastre. Ceea ce ne dă dreptate nu sunt fără îndoială lungile articole de fond ale "Romînului', în care se vorbește de civilizațiune, de libertate, ca de bunuri câștigate de liberalism pentru poporul nostru, ceea ce ne dă dreptate - în contra voinței noastre și din nenorocire - e realitatea. Chiar de - am voi să calomniem, nu putem. De - am voi să zugrăvim lucrurile mai rele decum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mari de limbi europene, acest idiom prezintă dificultățile unei limbi moarte fără a prezenta nici unul din foloasele ei. Cine știe limba română are calea deschisă la tezaurul intelectual al limbilor romanice moderne, are în fine cheia la limba latină, la civilizațiunea antică. Cine știe ungurește nu știe nimic decât ungurește, un idiom nefolositor, purtat de o literatură săracă, de-o cultură științifică înapoiată, care nu deschide nici o poartă în Europa și - în treacăt vorbind - nici în restul lumii. Cu învățarea acestui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
împrăștiarea sa politică, rămâne unul și același. Prin valoarea de cultură ce-a dobîndit-o limba noastră, prin claritatea ei analitică, prin legătura ce stabilește între noi și țările din apus, atentatele asupra ei devin atentate în contra lumii romanice și a civilizațiunii omenești în genere. Dar e o lege constantă a istoriei că, atunci când un popor luptă cu civilizațiunea, cel ce se consumă și cade în luptă nu este civilizațiunea ci poporul. Cine nu vede însă că maghiarii își consumă cele mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
claritatea ei analitică, prin legătura ce stabilește între noi și țările din apus, atentatele asupra ei devin atentate în contra lumii romanice și a civilizațiunii omenești în genere. Dar e o lege constantă a istoriei că, atunci când un popor luptă cu civilizațiunea, cel ce se consumă și cade în luptă nu este civilizațiunea ci poporul. Cine nu vede însă că maghiarii își consumă cele mai bune puteri ale existenței lor pentru realizarea unei utopii, pentru a face, în câțiva ani de dualism
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din apus, atentatele asupra ei devin atentate în contra lumii romanice și a civilizațiunii omenești în genere. Dar e o lege constantă a istoriei că, atunci când un popor luptă cu civilizațiunea, cel ce se consumă și cade în luptă nu este civilizațiunea ci poporul. Cine nu vede însă că maghiarii își consumă cele mai bune puteri ale existenței lor pentru realizarea unei utopii, pentru a face, în câțiva ani de dualism, ceea ce n-au putut face într-o mie de ani de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
s-a făcut complice cu despotismul hunic și a menținut pîn-în zilele noastre sclavia naționalităților (în Ungaria). Oare dreptatea eternă va mai îngădui mult timp această pată pe care-o aruncă existența acestui imperiu parazit pe fruntea secolului libertății și civilizațiunii? " Un demn pendent la această obrăznicie este faptul că în școalele României se învață că "Patria Romînă" cuprinde regiunile "Temesiana " (Banatul Temișorii), Transilvania, Maramurășul, Crisiana (regiunea Murășului și a Crișului) și Bucovina. În fine foile asmuțătoare de lângă Dâmbovița ajung atât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toarce cânepa reală. La această idee ne-au adus o foaie ungurească oficioasă, "Nemzet" - care, amețită de rolul Porților de Fier, ca arteră de transport, preface deja tot Orientul în țară ungurească, face din Buda capitala universului și poartă făclia civilizațiunii până-n Siberia, la fino-tatari... frații veritabili ai maghiarilor. A duce civilizațiunea în Orient? Dar pentru a o duce, trebuie cineva s-o aibă. Civilizațiunea ungurească e egală cu zero; zero ridicat la orice potență posibilă rămâne tot zero. Cumcă ungurii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ungurească oficioasă, "Nemzet" - care, amețită de rolul Porților de Fier, ca arteră de transport, preface deja tot Orientul în țară ungurească, face din Buda capitala universului și poartă făclia civilizațiunii până-n Siberia, la fino-tatari... frații veritabili ai maghiarilor. A duce civilizațiunea în Orient? Dar pentru a o duce, trebuie cineva s-o aibă. Civilizațiunea ungurească e egală cu zero; zero ridicat la orice potență posibilă rămâne tot zero. Cumcă ungurii, ca toate popoarele de stepe, sunt cavaleroși și nu tocmai răi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
transport, preface deja tot Orientul în țară ungurească, face din Buda capitala universului și poartă făclia civilizațiunii până-n Siberia, la fino-tatari... frații veritabili ai maghiarilor. A duce civilizațiunea în Orient? Dar pentru a o duce, trebuie cineva s-o aibă. Civilizațiunea ungurească e egală cu zero; zero ridicat la orice potență posibilă rămâne tot zero. Cumcă ungurii, ca toate popoarele de stepe, sunt cavaleroși și nu tocmai răi la inimă n-am avea de tăgăduit. Dar sunt și rămân turci. Turcul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încă atât de inept în toate privirile încît ne vine a râde când românii pretind a vede-a în ei niște adversari serioși. Maghiarul e un adversar comic, e ca Tersites din Iliada lui Homer. Fără îndoială, pentru a duce civilizațiunea în Orient, maghiarii vor fi căutând a câștiga simpatiile popoarelor dunărene, căci civilizațiune cu de-a sila nu se poate; dor de zor nu se știe pe la noi. Elementul cel mai numeros, mai avut și mai luminat de lângă Dunăre sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
românii pretind a vede-a în ei niște adversari serioși. Maghiarul e un adversar comic, e ca Tersites din Iliada lui Homer. Fără îndoială, pentru a duce civilizațiunea în Orient, maghiarii vor fi căutând a câștiga simpatiile popoarelor dunărene, căci civilizațiune cu de-a sila nu se poate; dor de zor nu se știe pe la noi. Elementul cel mai numeros, mai avut și mai luminat de lângă Dunăre sunt însă românii. Să vedem acum în ce chip d-nii maghiari caută a câștiga
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
felul lui râzător, la sărăcimea care trecea pe drum. Un alt ungur, notar la fondurile orfanilor (romîni bineînțeles ), fonduri cari se fură regulat în Ungaria, le zise răstindu-se "în lături, călăilor! ". Iată în ce mod maghiarii vor să ducă civilizațiunea în Orient! Dar ca probă de marea ignoranță a adunăturilor cari guvernează Ungaria vom cita faptul următor: În ținutul Solnoc - dobîca, populat în majoritate de români, li s-a împărțit comunelor cîte-un dicționăraș româno - maghiar de nume proprii ca să serve
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Rudolf; Eustachius cu Albert; Zenobia, regina Palmyrei, cu tartaricul nume de barbat Zeltan ș. a. m. d. Cititorul le poate vedea pe toate sub un titlu special. Și acești oameni săraci, ignoranți, malonești în politică și în știință, vor să ducă civilizațiunea în Orient?! [15 iunie 1883] TRADUCERI UNGUREȘTI Relativ la cele scrise mai sus reproducem, rectif când se-nțelege traducerea pe care un maghiar a făcut-o numelor de botez ale românilor din Solnoc: Afimia Anania Artemie Ariton Dochia Despa Efrem Eufrosina
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cea politică nu e conformă cu preceptele unei rațiuni normale, nici cu rezultatele date de științele experimentale, fizice și naturale, și că o asemenea situațiune nu poate fi continuată în mod stăruitor și consecvent în direcțiunea apucată. Cu toate că învățătura și civilizațiunea se răspândesc aproape în toate țările europene și transatlantice, că descoperiri nouă pe terenul industrial sporesc condițiunile bunului trai, omenirea e mai nemulțumită decât orișicând. 328 {EminescuOpXIII 329} {EminescuOpXIII 330} Daca ne vom uita în Germania, stat de o importanță
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se da un atac eroic cauzelor cari produc degenerescența și diminuarea populațiunilor, ar trebui ca interesul general să nu ni se pară o utopie, o acțiune zadarnică sau o idee nerealizabilă. Nepotrivite vor fi fost pentru noi înaintatele forme a civilizațiunii pripite, introduse ca o plantă exotică pe pământul nostru, dar cu încetul și cu stăruință cultura se va aclimatiza și, din cosmopolită, va deveni națională. Nu numai reforma legilor agrare e necesară pentru ridicarea stărei igienice și materiale a cultivatorilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]