381 matches
-
că există pe lume. Sunt oameni cu sufletul înflorit ca o grădină ... XII. ȘTEFAN DUMITRESCU - BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME, de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 904 din 22 iunie 2013. TUDOR Tudore, țărâna ta Stătea-n aer și cânta Clănțănea din dinți lumea Și venea un cal pe zare Cu un munte în spinare Trecea muntele trecea Și țărâna ta stătea Tot în ceruri și cânta IDEEA Bălcescu este forma dintre apus și țară Ea e însăși ideea dintr-o
ŞTEFAN DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
ambele cazuri, și de cititor și de creator, autorul observă o evoluție a lui atât de importantă, încât se teme să nu părăsească, pentru cine știe ce motiv, ideile dobândite: „Ploaia bate-n rafale mai lungi decât o săritură de lup, / și-nfrigurați, clănțănim îngrămădiți în aceeași idee” (Spre următoarea etapă). În penultimul poem, este reiterată legătura dintre literatură și realitate. Victor Munteanu scrie despre valențele pe care literatura le poate avea, dar încă nu le-a exploatat: „Nimeni n-a putut scrie poemul
Victor Munteanu: Prizonierul tăcerii. Cronică literară*, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/victor-munteanu-prizonierul-tacerii-cronica-literara-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339247_a_340576]
-
peste puterile mele. Faraon mă pune să fac cărămizi în timp record, e greu, însă pot îndeplini măcar o parte din normă. Cu Domnul, încercările sunt peste puterile unui om. Viață sau moarte, două alternative. Încredere, rugăciune și pace sau clănțănit de dinți, groază și pieire. Moment de răscruce, pragul eliberării sau al prăbușirii. Dacă poporul Israel nu ar fi pășit prin credință în valurile Mării Roșii, dacă nu și-ar fi udat picioarele, niciodată nu s-ar fi deschis un
CURATIT, ALBIT, LAMURIT de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Curatit_albit_lamurit.html [Corola-blog/BlogPost/348994_a_350323]
-
glojdeală că-mi crapă mațu’ dă foame! Domnul ministru crezând că a făcut o glumă excelentă izbucni în râs și-i făcu, șmecherește, cu ochiul, nepotului. Zâmbetele profesioniste de pe fața personalului pierdură un milimetru din dimensiune. Lingura de la gâtul sommelier-ului clănțăni a panică. Nimeni însă nu observă nimic! - Recomandăm pentru început un platou rece cu pescărie fină și un aperitiv din... - Bă, nu mă duce cu vrăjeala, bagă! Maitre oftă discret și făcu un semn chelnerilor... Unul dintre ei aduse o
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403024099.html [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
trag nu știu din ce vari motive, ce prostie să faci sute de km și să nu te lase să tragi, apoi ajung să stau trântit lângă un gard de oboseală și nesomn iar afară era un frig de-ți clănțăneau dinții, numai o minune a făcut să nu mă imbolnăvesc ... Fiind la școala de gradați am avut parte de o instrucție căprărească - iar eu am avut parte de o pregătire în plus -, școală pe care nu am reușit să o
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_vi.html [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
te-oi fi recunoscut, în încordarea buzelor așteptânde zilei când vom merge braț la braț la ceasul nestins de chemare. EL Noaptea îl chem adesea. Sunt poate prea fragilă ca să dorm singură. Membrele se înstrăinează de trup, dinții încep să clănțăne supărător, părul îmi cuprinde gâtul dureros, urechile’s încordate instinctiv, ochii pândesc clanța ușii lucioase, sub care am pus un taburet scrijelit. A fost o dată și nu mai știu de-a fost aievea sau în vis. E greu de spus
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1426419121.html [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
un cuțit. Dându‑i la o parte pe cei trei, milițienii au făcut scut în fața mea. Pitită în spatele șefului de post, un bărbat corpolent și foarte înalt, am tras adânc aer în piept. Frica mă stăpânea puternic, iar dinții îmi clănțăneau în gură fără să‑i mai pot controla. - Nici voi nu mai aveți nici o putere, javre de milițieni, l‑a apostrofat pe șeful de post, tractoristul cel înalt. Nu mai aveți nici arme, prăpădiților. Nu ne este frică de voi
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ȘTEFAN DUMITRESCU - BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME Autor: Ștefan Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 904 din 22 iunie 2013 Toate Articolele Autorului TUDOR Tudore, țărâna ta Stătea-n aer și cânta Clănțănea din dinți lumea Și venea un cal pe zare Cu un munte în spinare Trecea muntele trecea Și țărâna ta stătea Tot în ceruri și cânta IDEEA Bălcescu este forma dintre apus și țară Ea e însăși ideea dintr-o
BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1371883181.html [Corola-blog/BlogPost/346150_a_347479]
-
pantofi și să întreb fericită: știți cumva cum o cheamă pe Ana Blandiana? dar, uneori dimineața mă trezeam înghețată și pe jumătate adormită încă trăgeam somnoroasă zgribulită pe mine trupul meu tânăr de-acum cald, mătăsos în care mă înveleam clănțănind copilărește din dinți, fericită și-n somn într-o caldă nucă mă retrăgeam, era o nucă spațioasă cu patru odăi cu miros sfios și paturi de miez dulce unde răsfățată trupul meu avea să se culce alteori, mi-era atât
Poezie by Daniel Culea [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
vor da foc lumii. Rîvna și răbdarea care sapă, Ierusalime, inima lui întărită. Cu Claudiu și Robert în urmă, purica parcările din care s-ar fi putut alege cu cîte ceva din mașini. Cu lovituri de pumn ce făceau să clănțăne portierele, reedita fără să știe perioada de ucenicie a lui Edi pe străzile Bucureștiului. Falangele se umflaseră, se pietrificaseră, iar pumnul izbea ca ciocanul în tablă și fier. Era mai agil, mai curajos decît tovarășii săi, așa încît se avînta
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
prin nămeți... „ Sunați pompierii, să vină pompierii „ strigă cineva...Ei, pe unde să vină că toate drumurile îs blocate, nămeți cât gardurile...Un avion ar fi bun, îți spui tu...în timp ce dinții, ai tăi și ai surioarelor tale - de frig - clănțăneau ca un motor hodorogit...Un vecin vă ia pe câte doi în brațe să vă ducă în casa lor...Voi, mai ales tu, că ești bărbat strigi: „ Nu plec fără mama...vreau cu mama...” Plângând, și ea și voi, nu
MAMI...MAMI...PÎRRRRR.... de MIHAI ENEA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Mamimamipirrrrr_mihai_enea_1330926770.html [Corola-blog/BlogPost/357873_a_359202]
-
moarte când l-a văzut pe Andrei că venea cu arma îndreptată spre ea. - Andrei, ai milă și nu ne omorî!... Mâine plec unde-oi vedea cu ochii și na-i să mai știi de mine niciodată. Costică înlemnise, îi clănțăneau dinții-n gură de frică. Andrei a înaintat spre el cu baioneta la armă, ca la atac, și l-a străpuns cu atâta furie chiar în dreptul inimii, că nu a scos decât un icnit slab, și a căzut ca un
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Mașina rula încet prin noaptea adâncă, cu farurile măturând drumul de țară plin de hârtoape. Prin geamul lateral, cei doi băieți priveau umbrele pomilor, cu dinții clănțănindu-le la fiecare hop, ascultând vocea groasă, veselă, care cânta de mama focului: - „Lele Marie, mândră floare, șa-lai-la Leagă-mi capul că mă doare, șa-lai-la Și mi-l leagă cu ștergură Că-s beteag de beutură, șa-la-lai-la!” Era ora patru
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422779997.html [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
erau oameni de vază și de cinste în tribul lor. Te-a tâmpit colesterolul din sângele îngroșat al beșnițelor alea supraponderale pe care le sugeți voi, ca niște vite ce sunteți! Marele Vampir American își recuperă căpățâna ai cărei dinți clănțăneau precum castagnetele și se așeză mofluz pe scaunul său. Situația era delicată. Ce va raporta șefului său pe linie de servicii? Că o dăduse în bară cu intenția de a infiltra alți agenți în zona diamantelor și a cuprului. Nasol
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ultimul_bal_al_vampirilor.html [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
își reproșă că nu a studiat mai bine obiceiurile locului și că aveau dreptate oamenii, că na, la ei disciplina-i totul! A doua zi însă, la ora șase când Veronel suna cu stilul obișnuit la ușă, se auzi un clănțăni și aceasta se deschise lăsându-l să intre în hol. Primul lucru care-l izbi fu lipsa totală a mirosurilor normale în scara oricărui bloc! Nu era miros de șoareci, dejecții de diferite proveniențe, de apă stătută de la subsol, de
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
Și-l lasă să plece-acasă. Îmbătat de bucurie Și sărind într-un picior, Până-n culmea fericirii, O pornește spre Obor! Dar deodată, dintr-o curte, Iese un cățel banal, Si nebunu’-o ia la fugă Înapoi către spital! Dinții-i clănțăne puternic, ’i-e mărită-adrenalina... Cand, în calea îi apare Chiar doctorul cu pricina! - De ce făcuși cale n-toarsă Și tremuri așa de frica? Nu spuneai de dimineață Că tu nu mai ești pisică? - Dom’le doctor, ai dreptate, N-am
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1470488587.html [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
din prima zi. - Păi, cum? intreabă Noris, trezit de-a binelea. - Stai să vezi! A venit prima dimineață și ne-a chițăit: - Astăzi învățăm să transportăm răniții pe câmpul de luptă. Așa că, vă-ncolonați! Era un frig afară de-ți clănțăneau dinții și-ți scârțâiau bocancii. După o jumătate de oră de urcat în marș forțat, ajungem la Dealul Suspinelor. Auzisem de mult de locul ăsta ,dar acum că l-am văzut, chiar că-mi venea să suspin. Găuri, hârtoape, șanțuri
POVESTIRI MILITARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1434697027.html [Corola-blog/BlogPost/352934_a_354263]
-
pe plac că toată atenția feciorului său era îndreptată de acum numai spre soția lui. Așa că, tăcu chitic până în ziua în care Dragobete fu nevoit să plece după lemne. Iarna nu se lăsa dusă și era un frig de le clănțăneau dinții în gură și copacilor în pădure. - Copacii nu au dinți, se răzvrătește copila. - Bine, le tremurau crengile sub stratul de gheață și zăpadă cu care erau acoperite. Atunci, cu fața întinsă de un zâmbet răutăcios, Baba Dochia se duse
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1424353140.html [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
în seamă! Apoi noaptea transpiri ciudat și abundent. Mai ales în partea de sus a corpului! Ei, o fi de vină tot căldura! Mă trezesc... tricoul de dormit - ud leoarcă. Îl schimb cu unul nou curat și uscat. Dinții îmi clănțăne puternic. Mi, mi, mi-e frrrrrig! Mi-e frig! Tare frig. Mă acopăr și pe cap și adorm. Visez ca sunt un urs polar care stă pe bachiză la soare. Pieptul mi-e cald, iar spatele reeeece! A doua zi
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Stan_patitu_jr_cum_poti_sa_faci_o_stanley_patooty_jr_1333465270.html [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
ochi oblici, îmbrăcat într-un halat alb și mă intreabă de sănătate... Cred că era medic!!! Îmi spune să mă dezbrac... Mă întinde pe pat și începe să mă consulte centimentru cu centimetru... Frig al naibii! Așa simțeam eu! Îmi clănțăneau dinții mai ceva decât o mitralieră AKM. Poc-poc... cu degetele pe unde i-am arătat eu că mă doare. Desigur că mă ascultă și cu stetoscopul. Brrrr... ce mâini reci avea când mi le punea pe spinare. Îmi spune să
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Stan_patitu_jr_cum_poti_sa_faci_o_stanley_patooty_jr_1333465270.html [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
Somn mult, odihnă, nu computer, nu muncă... ce mai, trai pe vătrai! Totuși după cinci zile mi-au redus pedeapsa și m-au trimis acasă... de data asta fără salvare! Acum sunt bine, nu mai mi-e frig, nu mai clănțăni... și nu mai dau drumul al aparatul de aer condiționat... Mai bombăni totuși din când în când, vorba lui nenea Iancu: „Căldură mare, mon cher!”... „Mă, ce căldură...” Oare cine zicea asta? Tanța sau Costel? SPJr Launceston, Tasmania februarie 201
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Stan_patitu_jr_cum_poti_sa_faci_o_stanley_patooty_jr_1333465270.html [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
că te-ai costumat pentru carnaval, că vrei să te distrezi, mă rog, ce vrei, dar pe mine unul, nu m-ai văzut. - Am înțeles boierule. Să-ți trăiască familia și ce mai dorești. A sărit șleampăt gardul cu dinții clănțănind și văitându-se. În urma lui, moș Gheorghe a luat târnul, lopata și s-a apucat să șteargă urmele. Referință Bibliografică: Fantoma / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 310, Anul I, 06 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fantoma.html [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
îngroșând noroiul ceru-i scufundat sub luturi delirându-și sloiul licărește putregaiul peste bărbi de sfinți plouă-n două cu pucioasă florile-au dat dinți doar moroii - neamuri ploii stau posaci pe mal cântecele și scaieții se scurg la canal... clănțănit de stele rele zbate prin tufiș circul lumii se închide (s-a și pus afiș...) SCOATEREA DIN URNĂ unde am fost cândva - nu ne întoarcem nici știm cărarea - gustul nu ni-i harnic pentru vreun rai: nu ne cunoaște - noi
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
goale pe cioburi de timp, Cad picuri de sânge din bolti fără îngeri, Iar lacăte grele încuie Trecut. Cu pumnii greoi bat în uși ferecate, Ecouri stridente Mă lovesc dureros, Trecutul sta-n lanțuri, Pe sloiuri de gheață, Și-și clănțăne frigul, rănit. Tăcută și singura Ma-nvalui în Azi, Iar clipă fugara Îmi matură trupul, Mă mistuie beznă, Abisul căscat, Și teama de visuri. M-aș prinde de Mâine Cu-orgoliu de soim, Ce pradă în gheare o strânge, Dar
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
tălpi goale pe cioburi de timp,Cad picuri de sânge din bolti fără îngeri,Iar lacăte grele încuie Trecut.Cu pumnii greoi bat în uși ferecate,Ecouri stridenteMa lovesc dureros,Trecutul sta-n lanțuri,Pe sloiuri de gheață,Și-și clănțăne frigul, ranit.Tacuta și singuraMa-nvalui în Azi,Iar clipă fugaraImi matură trupul,Mă mistuie beznă,Abisul căscat,Și teama de visuri.M-as prinde de MaineCu-orgoliu de soim,Ce pradă în gheare o strânge,Dar nu văd nici raze
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]