95 matches
-
acestei curți lungi și pline de bălării ca un cimitir părăsit nucul bătrîn mijloc și banca pe care jucam șah cu Mitică Bordeianu i-au citit prietenii de la Casa de cultură poeziile Înainte de a-l băga În groapă și umbra clătinată a lui taică-miu pe peretele din dreapta și mama În balcon pierită sub șalul de lînă și În casa mică veche de lîngă gard patul Florichii servitoarea cămășile ei de americă ligheanul cu smalțul sărit sînii moi de femeie trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pierdut din substanță, rizomi lipsiți de clorofilă, ieșiți din trupul unui tubercul muribund. Viață măruntă cu tresăriri lente, speriate, ca respirația nocturnă a unui ghettou. Acest copil numit Idel cu hăinuțele lui negre, lustruite, cu fața roșcovană, pistruiată, cu mersul clătinat ținîndu-se de pereți - o amețeală trecătoare, m-am obișnuit, hipertensiunea, mă apropii și eu de șaizeci - circumvoluțiile lui În care Încep să se șteargă textele aramice și Tora și Biblia și Vedele și Upanișadele și toată cabala unei lumi adormite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
care nu vreau să-l numesc”. Într-un sfârșit de vară (29 august 2007), Vasile Grigore Latiș a trecut la poporul „străinilor”. Se va auzi mult timp sunetul care tace-spune, spune-tace, al certitudini-întrebărilor lui. „[...] Să crească codrul furtunos în auz, / clătinat; mai adânc să se-ncline gândul spre tine, // lângă Domnul, știut: să-și tacă Cuvântul tăcerea / dintâie.” (Vasile Grigore Latiș, „Momente trei”.) (Toate citatele sunt din volumul „Cântecul băiatului nenăscut”, Târgu Lăpuș, Galaxia Gutenberg, 2007.) Referință Bibliografică: Poezie de taină
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
își conservă obiceiurile, baza materială și credințele din instinctul supraviețuirii comunitare, din credința că “răul” îi pândește de oriunde, iar starea de veghe este o misiune a fiecărui membru al tribului Navajo. Au fost momente - pe timpul dominație spaniole - care au “clătinat” serios, cel puțin conjunctural, o trăsătură specifică în general oamenilor de aceeași origine și cu legături ancestrale de sânge, cea de “solidaritate”. Un lucru pe care istoria lor îl consemnează în acest sens este că, atunci când tribul Pueblo, unul dintre
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
integrează armonios cu asociațiile lirice. Secvențe admirabile sunt limpezite în sclipirile imaginației, precum nuferii în apa transparentă și albastră a unui acvariu: "Câteodată liliacul înflorește târziu,/ Irupând uluitor de alb de alb, peste durerile noastre,/ Împietrind răsucirea pustiului vânt vinețiu,/ Clătinat besmetic în transparențe rafale albastre". E multă durere profundă în aceste poeme, o durere a timpului trecut, lirismul are o notă personală și autentică: "Mult ne mai place nouă să fugim!/ Ni se târăsc în urmă câte drumuri?/ E peste
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
plânge în miezul nopții, Nici în rugăciuni nu strigă să ne ierte morții, Că pendulăm penibili prin iarna grea a minții, Iar ștreangul greu din gât nu pot să îl rup cu dinții. Concert înalt de lacrimi e-n frunze clătinate Și râd în hohot noaptea himere alterate. Nimeni nu se-ntreabă pentru ce a fost să fie, Iar mie îmi plânge-n poală o grea copilărie. Nuntesc în vis mirese singuraticule nuc Sub frunza ta bonomă, de puternic boiandruc; Tu
DOR DE MIRESE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355230_a_356559]
-
sa un pachet de Winston Lights și îi dădu o țigară, după care își luă la revedere de la el și își văzu de drum. Vasile rămase puțin pe loc, uităndu-se după ea. După aceea își reluă drumul său agale și clătinat, mergând pe mijlocul trotuarului de data asta. Merse înainte fără nici un scop, până ajunse în fața parcului. Doi copii care aveau în jur de cincisprezece ani și veneau dinspre Billa, începură să strige la el în batjocură: - Căpitane Vasile, ce ne
CĂPITANUL VASILE (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353543_a_354872]
-
muște de exemplu! În același timp, o copleșește un val de... vinovăție... Și-a mușcat stăpânul. L-a mușcat pe... OM! Nelu profită de starea ei de prostație ți-i dă un șut în gură. Apoi, în coaste... Se ridică clătinat și ia un par, de fapt o coadă de topor... Apăruse în casă aiurea... nu mai știa nimeni când și cine a adus-o! Dacă tot era, voiau s-o ducă la țară... De vreo doi ani, tot voiau! Încurca
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
celulele actorilor. Văd, levitând sarcofagele mesteceniilor muți. Pădurile, deghizate-n bufnițe, conduc mârâielile „șamanilor urbani” spre purgatoriu. Uneori, mi-e sete de revisantele foiletoane ale întunericului. Rostogolesc cu flash-uri fragede, florile de lotus ale secolului. Acestea sunt momițele hadesiene, clătinate evaziv spre a respinge catharsisul, flori de lotus ce ascund patetismul și platonicul din lume. Limbile inocenților alunecă pe trotuare, mai abitir ca mâțișorii celui dintâi mărțișor. Maturii flatează cu talente diafane emulsiile rutinei. În fața mea-i un ostrov negru
UMANU-I UN ORBIT MIȘTO de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340237_a_341566]
-
de culori, mânjindu-mi sufletul, rămas opac, de-atâta singurătate, parfumul tău, trezind dorințe uitate, învățând să te iubesc, întrebându-mă, de mai am timp să trăiesc, cutezând buzele să-ți sărut, oprind șoaptele tale, să-mi spună ceva. Imagini clătinate, de-o realitate, presărată de vise, ce vin și se duc, trezit în zori, de sufletu-mi hoinar, întors de pe un drum, plin de culori, ale vietii boeme, știind că doar tu, înapoi, degrabă ai să-l chemi, de dragul meu
ÎNVĂȚ SĂ TE IUBESC de COSTI POP în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375536_a_376865]
-
se simțea peste tot, parcă plutea în aer și nimic nu ar fi putut să o înlăture. Își alesese locul și se simțea bine unde era, hrănindu-se spiritual din acel loc și, numai din când în când, își simțea clătinate amintirile. Un asemenea lucru s-a întâmplat și atunci când am intrat eu. Am aflat că aici locuiește vestitul Moș Vasile, care știe foarte multe despre viață și despre locurile acestea vechi de când pământul. M-am prezentat bătrânului care, la rându
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Filozofiile orientale și nu în ultimul rând, bastionul cercetării Întoarcerea beletristicii și bilanțul evului mediu - un capitol spumos cu atât mai mult cu cât, autorul tributar mirajului filozofic, recunoaște un anume timp istoric în cadrul căruia supremația filozofiei a fost serios clătinată. Etienne Gilson, profesor emerit al Universității din Lille, s-a născut la Paris în anul 1884 într-o familie de origine romano-catolică. Acesta și-a concentrat studiile asupra filozofiei lui Descartes, susținând la Universitatea din Paris, teza sa de doctorat
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
Mihai Gavril, Francisc Munteanu, Liviu Bratoloveanu, ori studenții Cezar Drăgoi, Letiția Papu, Paul Cornea, Vicu Mândra, Gica Iuteș, Ion Barna, Marcel Gafton, Theodor Mănescu, dubioși, plagiatori și escroci ca Jean-Paltin Jipa, Octav Măgureanu, A. Jurea, Smeureanu, Roda, Ion Nicola, fiind clătinații dintre care se alegeau unii perdanți și unii câștigători; unii cu interdicții, alții cu funcții. Semnături devenind consacrate precum Streinu, Cioculescu, Adrian Maniu, Dan Botta, Virgil Gheorghiu, Radu Tudoran, Neagu Rădulescu, Ion Marin Iovescu, Vasile Voiculescu, D. Ciurezu, Iulian Vesper
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
cu politicienii ăștia, cum va fi vremea, ce-a mai plouat astă noapte!... Eu, de pildă, Îi admir foarte mult pe bețivii satului. Nu sunt mulți, dar cu personalitate. Au un fel de a fi inconfundabil, de la mersul lăbărțat și clătinat, Înjurăturile sfioase sau grele până la silabisirile neinteligibile și pline de mister. Îi mai admir apoi pe bătrânii respectuoși și cu bun-simț ce se Îndreaptă duminica spre mănăstirea cu acoperișuri hâite, gata să pice. În rest, oameni de tot felul: căruțași
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
în vecinic crud război. De vom cădea eu nu zic: "Vai de Roma! Ci-o spun în gura mare: "Vai de cei Ce-or răsturna-o - vai de lumea toată! " 4 2254 [DECEBAL] Astă zi mare Va fixa soarta lumei clătinate, Oastea-nvinsă voi trece peste mări, Apusului i-impun o pace-eternă. S-amestec-a popoarelor stindarde, În Roma-n foc vor răzbuna pământul Atunci mă voi întoarce-n Răsărit, Voi scormoli în Asia antică Imperiul și împărații *... iată visul Ce-mi îmblă-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ștefan. Rutenii, sârbii și bulgarii, atârnători de regatul unguresc, aparțineau, ca și grecii, bisericei grecești-răsăritene, aveau mare antipatie contra latinismului bisericesc și a papismului roman și, întru alipirea lor adînc-înrădăcinată către biserica din moși-strămoși, ei nu se lăsau mistificați sau clătinați câtuși de puțin prin încuscrirea caselor lor domnitoare cu dinastia maghiară. La Buda, dimprotivă, considerația pentru legăturile de familie cu celelalte case domnitoare totuși ajungea atât de departe încît emigranții sau fugarii din statele respective aflau intrare și primire în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
este pe măsură. Simt deja cum gândesc mai limpede. Dacă barbarii ăștia n-ar fi distrus cristalul letinian... Ei, asta ne mai lipsea acum, zise Bella arătând spre Zuul care intrase în imensa sală, etalând un mers care părea mai clătinat ca oricând, semn că extraterestrul se grăbea. - Stăpân vrea știe când copii mulți face și lucrări pentru prietenii oameni. Stăpân crede că degeaba tu distrus oraș cu focul arzător. Loc prielnic fost edificiu de mame. - Păi ce, crezi că eu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
transparente. Domesticul își are locul său privilegiat, printr-o perspectivă naturistă și onirică stilizată: „Cerșetori de azur de alge minunate / Stați acasă. Hamacul reveriei vă e la-ndemână / Chemați funigeii amintirilor la banchet / Ca surâsul logodnicelor de optsprezece ani” (Peisaj clătinat). În schimb, prozopoemele lasă loc, în fluxul oniric, umorului negru și sarcasmului. Câteva colaje din 1942, intitulate Atentat la bunele tabieturi, amintesc de absurdul straniu al lui Max Ernst. P., care pledase pentru neînregimentarea politică a suprarealiștilor, ajunge, după anii
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
altfel poetul, moț de origine, nu păstrează în cântecul său nici o urmă de resemnare. Cântecul lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de gorun alelei topor străbun! Frunză verde clătinată, n-o veni ea vremea-odată?(.... Mai toate poemele întâiului ciclu Trecute vieți din Țara Moților sunt organizate în jurul acestei concluzii ce se impune: pedepsirea exemplară a celor ce-au ținut lumea moțească în beznă și-n calicie. Substanța unor poeme
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lucru ar deține o interioritate, un adânc al său. Ca și cum ceea ce se arată într-un anume fel nu ar fi deloc ceea ce se arată. O astfel de credință, adânc insinuată în modul nostru de a gândi, nu poate fi ușor clătinată. Pe de altă parte, nu orice este de la sine înțeles. Dar există ceva de la sine înțeles? Am îndoieli în această privință. A crede că înțelegerea se petrece simplu, natural, exact în felul în care respiri, înseamnă a reveni în locul unde
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
lucru ar deține o interioritate, un adânc al său. Ca și cum ceea ce se arată într-un anume fel nu ar fi deloc ceea ce se arată. O astfel de credință, adânc insinuată în modul nostru de a gândi, nu poate fi ușor clătinată. Pe de altă parte, nu orice este de la sine înțeles. Dar există ceva de la sine înțeles? Am îndoieli în această privință. A crede că înțelegerea se petrece simplu, natural, exact în felul în care respiri, înseamnă a reveni în locul unde
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
surd. Bolborosind cu glas scăzut, își desprinse toiagul de pe perete, apoi, deschizând ușa mică și desfăcută din încheieturi, ieși în liniștea umedă a serii. Cerul se întuneca, iar aerul, după ploaie, devenise rece și înțepător. Cu pas hotărât, deși puțin clătinat, încercând din când în când terenul cu toiagul, dar fără să se teamă de întuneric, descântătoarea o porni către fundul văii. Puțin după aceea, ușa, ce nu fusese bine închisă, se deschise cu un scârțâit. înăuntru, totul era cufundat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Cel ce vorbește din ceruri, 26. al cărui glas a clătinat atunci pămîntul, și care acum a făcut făgăduința aceasta: Voi mai clătina încă o dată nu numai pămîntul, ci și cerul." 27. Cuvintele acestea "încă o dată" arată că schimbarea lucrurilor clătinate, adică a lucrurilor făcute, este făcută tocmai ca să rămînă lucrurile care nu se clatină. 28. Fiindcă am primit dar o împărăție, care nu se poate clătina, să ne arătăm mulțumitori, și să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
preferau s-o vadă ca o adunare a Învinșilor Împotriva Învingătorilor. O adunare tăcută și umilă. Încet, lumea se risipi. Nimeni nu privise insistent spre cei doi țărani prăfuiți și obosiți abia sosiți de la câmp, care se Întoarseră, cu pași clătinați, privind În pământ. Întunericul se lăsase deja. Drumul spre Vaslui era luminat de făclii, iar trupele de infanterie continuau să se scurgă spre nord. Cei doi reușiră să traverseze drumul Înapoi, spre pădure, și să se piardă În frunzișul Întunecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Isus Hristos să fie proslăvit în voi, și voi în El, potrivit cu harul Dumnezeului nostru și al Domnului Isus Hristos. $2 1. Cît privește venirea Domnului nostru Isus Hristos și strîngerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm, fraților, 2. să nu vă lăsați clătinați așa de repede în mintea voastră, și să nu vă tulburați de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind de la noi, ca și cum ziua Domnului ar fi și venit chiar. 3. Nimeni să nu vă amăgească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85051_a_85838]