145 matches
-
Hristos cât produse ale grădinii. Or, acestea sunt și produsele Grădinii: altfel spus, simboluri ale perfecțiunii creației, efecte ale acestei ordini realizate în utopia epicuriană și creștină a lui Erasmus. Eusebiu dă și câteva detalii ale meniului: vinul casei, legume, clapon, o spată de oaie calitatea I - dixit Eusebiu -, patru potârnichi și un superb platou cu fructe - harbuz, pepene galben, smochine, pere, mere și nuci. Suntem departe de rigoarea austeră și monahală, departe chiar și de boțul de brânză și de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
comun al inițiativelor criticului, spiritul latin de organizare și clarificare: Maiorescu e „ființa menită să pună rânduială în toate” (acesta ar fi maiorescianismul însuși). La capitolul consacrat lui I.L. Caragiale sunt puse în valoare ignoratele proze de la „Ghimpele” și „Calendarul Claponului” și farsa D-ale carnavalului, iar personalitatea de scriitor a lui Ioan Slavici este văzută ca fiind atrasă de două „chemări” definitorii: a „bătrânilor” (coborârea în „psihea” colectivă) și a „muntelui” (atracția călătoriei). M. amendează și periodizarea epocii marilor clasici
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
epigrama lui Al. Macedonski la adresa lui Eminescu. O relatare cu iz anecdotic din viața creatorului Luceafărului găzduiește numărul 7 din 1929 și tot aici cineva semnând B.L. (este vorba despre B.Lăzăreanu) e prezent cu un bine documentat articol despre „Calendarul Claponului”, scos în 1878 de I. L. Caragiale. Pe alocuri, sunt prezente în sumar observații critice în domeniul limbii. Destul de des se tipăresc versuri populare, îndeosebi strigături. E.O.
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
alcool, cu care se instală În spatele tejghelei, În intenția de la face ca noi copertele și cotoarele celor cincisprezece exemplare uzate care ne sosiseră În dimineața aceea dintr-un titlu foarte căutat, Tricornul: Povestea Jandarmeriei În versuri alexandrine, de bacalaureatul Fulgencio Clapon, un tînăr autor consacrat de critica din Întreaga țară. În timp ce se dedica trebii sale, Fermín arunca priviri pe furiș, făcînd din ochi precum proverbialul drăcușor șchiop. — Ai urechile roșii ca niște sfecle, Daniel. — Poate fiindcă ți-am auzit neroziile. — Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Gheorghe Dragoman, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belecciu, Gelu Gheorghiu, Nicolae Roșca, am avut fericirea de a-l cunoaște și pe domnul Petru C. Baciu. Toate regimurile politice din România, precum și dictatura lui Carol al II
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ochii Închiși ceea ce tu erai pe cale să refuzi. În cele din urmă Îi numărai, cu durere În suflet, sutele albastre. Cei care vreau să-și aleagă marfa se Înfățișau la marele speculant cu un curcan gras În brațe, cu vreun clapon, cu o cegă sau păstrugă prăvălită Într-o ladă cu gheață, damigene cu vin nobil și curat, făcut din struguri furați de prin viile IAS-ului, pielicele de astrahan, borcane cu miere, purcei numai buni de băgat Întregi la cuptor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
uriașă despletită, elegantă, fardată violent. Flutura amenințător o mare poșetă neagră, lucioasă. — Ce-aveți de gând cu mine? Iarăși opt ani de așteptare? Fugăreală, opt ani, de la un ghișeu la altul? O să mai accept opt ani, așa credeți? Așa credeți, claponilor, așa credeți? Mojicia la care mă supuneți, minciunile, lipsa de stimă, lipsa voastră de bună creștere, fustangiilor? Până când, samsarilor, spuneți, până când? Vocea groasă, puternică, încă nu-și atinsese amploarea extremă. — Cum vă numiți? îndrăzni sec Marga, aplecându-se spre celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
viață cotidiană”. „Ia să vedem”, zise Diotallevi, „un templier, iritat de cine știe ce i-au făcut sau i-au zis frații În seara aceea, iese și pleacă noaptea fără permisiune, călare, cu un pui de sarazin drept escortă și cu trei claponi atârnați de șa; se duce la o fată de moravuri ușoare și, Înavuțind-o cu acei claponi, găsește ocazia unei desfătări ilicite... Pe urmă, În timp ce el chefuiește, micul maur fuge cu calul, iar templierul nostru, mai murdar, mai asudat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
au zis frații În seara aceea, iese și pleacă noaptea fără permisiune, călare, cu un pui de sarazin drept escortă și cu trei claponi atârnați de șa; se duce la o fată de moravuri ușoare și, Înavuțind-o cu acei claponi, găsește ocazia unei desfătări ilicite... Pe urmă, În timp ce el chefuiește, micul maur fuge cu calul, iar templierul nostru, mai murdar, mai asudat și mai zburlit ca oricând, se Întoarce acasă cu coada-ntre picioare și, căutând să nu fie văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ustură...uite, Leo, aici, între coaste, o durere așaaa... nu stiu cum. Încercam să-i masez și să-i alin pe amândoi, dar nu aveam decât două mâini. Bunicul ținea ochii strânși, milostiv parcă față de gelozia ei ipohondrică. Pomana era în toi. Claponii, rațele pe varză, plăcintele poale’n brâu și chiar borșul rece de fasole cu ceapă străjuiau fiecare capăt al mesei. Lumea se cam afumase și nu mai știa bine de ce venise. Nu erau de condamnat, totuși. Probabil că și Bunicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lungană, a văzut că în stație, lângă el, își face apariția singurul om pe care nu-l putea suferi, de care îi era teamă și mai ales scârbă. Un borfaș care, de câte ori dădea peste el, îl jumulea ca pe-un clapon. Mereu, orice încercare de apărare i-a fost zădărnicită, la fel țipetele, așa că Nicu, după ce cântărea situația, ori o lua la fugă, când era în zone mai aglomerate, ori se lăsa buzunărit și umilit. Sandu zis Botosu’, clientul polițailor, era
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ascuțit ca un morcov. Ajunseră la poarta casei. Gardul era mohorât fără trompetele roz, albăstrui și mov ale zorelelor, care îl înfloreau până toamna târziu. Coborâră și-l invitară și pe vizitiu în casă. Și el voia să cumpere un clapon, să-l gătească de Anul Nou. Nea Cercel avea și un cocoș de sămânță, unul cu pieptul lat, ochi plini de foc, cu creastă mare și coadă rășchirată, care cânta des și scurma și avea alai de găini după el
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Nea Cercel avea și un cocoș de sămânță, unul cu pieptul lat, ochi plini de foc, cu creastă mare și coadă rășchirată, care cânta des și scurma și avea alai de găini după el, așa că putea să-și vândă liniștit claponul. Nevasta trebăluia, cu părul legat într-o basma albastră, plină de făină pe mâini și pe șorț, încă nu terminase pregătirile pentru Crăciun, dar se simțea, din prag, un miros de varză amestecat cu miros de aluat de cozonac și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
trece-o dungă mohorâtă și gălbue, Cofa-i albă cu flori negre și a brad miroasă apa, De lut plină, rezimată stă pe coada ei o sapă. Pe cuptorul uns cu humă Călinaș cel mititel 680Zugrăvise c-un cărbune un clapon și un purcel, Cu codița ca un sfredel și cu fuse-n loc de labă Cum i se ședea mai bine purcelușului de treabă. Pe un pat cu paie numai doarme tînăra-i nevastă, În mocnitul întuneric fața ei lângă fereastră
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
afaceri, afaceri care îmbogățeau și seifurile ducale. În general în circulație se aflau banii romani; numai sătenii continuau să facă plăți în oale de produse și bucăți de pâine, măsuri cu totul nepotrivite în comerț, folositoare doar în tocmeli pe claponi, ceapă și altele asemenea. L-am convins să împartă bisericile, pristolurile și mănăstirile în două părți egale între catolici și arieni, astfel încât nimeni să nu se simtă defavorizat. L-am făcut să dea un decret prin care orice individ era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-i câteva cărți. Atât omul cât și cărțile editate mi-au descoperit, la superlativ, calitățile pe care le descoperisem anterior În lumea specială a foștilor deținuți politici pe care i-am cunoscut: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon și monahul Teodor Stănescu (toți patru de la Mănăstirea Petru Vodă - județul Neamț), Aspazia Oțel-Petrescu, Petru C. Baciu, Mircea Nicolau, Dan Lucinescu, Gelu Gheorghiu, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Nicolae Roșca, Gheorghe Dragon, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belciu, Petru Velescu ș.a.
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ies din gură și erezii, iar un Stareț nu poate rămâne nepăsător la așa ceva. Numai că trebuia să dea ochii cu acel binecuvântat stăpân și baron care făcea atât de multe pentru mânăstire, trimițând saci de făină și de legume, claponi, miei, putini de brânză. În afară de asta, Baronul trimitea adesea trăsura ca să-l ia pe fra' Tommaso. Îl invita ca pe un oaspete de seamă la prânz sau la cină. Îi plăcea să vorbească, dar îi plăcea și să mănânce și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
putut fi mai fudulă.”211 Nota moralizatoare și instructivă este mereu accentuată, căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
putut fi mai fudulă.”211 Nota moralizatoare și instructivă este mereu accentuată, căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mazăre. A dat. Ce putea să facă? A încărcat în căruță ce-a mai rămas din holde: adică mai puțin de jumătate. Dar n-a scăpat cu atât, De Crăciun a trebuit să dea unt, caș. pui, găini, rațe și claponi pentru bucătăria castelului. N-a avut decât două găini; pentru restul a plătit în găleți de ovăz . De Anul Nou, împuternicitul de la castel a cerut fiecărui țăran câte un purcel de lapte și câte o pâinișoară. Dan a trebuit să
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
lapte și câte o pâinișoară. Dan a trebuit să vândă o mierță de grâu și să cumpere un purcel de lapte. Pe urmă, domnul conte și-a măritat o fată. Satul Bocșa a trebuit să dea 12 viței, 30 de claponi, 30 de gâște, 5 000 de ouă, 40 de cupe de unt și cinci butoaie de miere. A dat și Dan, partea lui, vânzând fasolea și meiul. Așa, grânele s-au împuținat și mai mult. Îndată după nuntă, domnul conte
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
un adevărat creator de univers uman, un "univers paralel" adesea de neînțeles pentru unii dintre contemporanii săi. De neînțeles și în alternanța stilistică a operei. După anul 1889, temele profund tragice iau locul celor tragicomice din comedii, a jovialității din Claponul sau alte periodice, ocupând, pentru aproape un deceniu, prim-planul creației sale, în nuvele precum O făclie de Paște, Păcat..., În vreme de război, schița Inspecțiune sau drama Năpasta. În cele mai multe dintre aceste texte, un om normal își pierde brusc
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sau orientale sau din opere ale literaturii universale. Caragiale tratează fantasticul cu umor (atmosfera intimă, magică, sugestivă (La Hanul lui Mânjoală), culoarea locală a Bucureștiului la începutul secolului al XIX-lea. În tinerețe, Caragiale a publicat în reviste satirice Ghimpele, Claponul și a acumulat experiență de viață, a cunoscut medii predilecte pentru personaje, le-a urmărit reacțiile în conversație, și-a fixat mecanismele pentru articolul direct și nervos, pentru anecdotă și calambur (modalități ale comicului), alături de parodie. Treptat se cristalizează viziunea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să facă diferența după miros (au minte de găină, dar ce "flair", i se-ntâmpla adesea să le invidieze). Veneau la el găinile "en mal d'amour" (cocoșii le plecaseră spre alte "basse-cour", unii erau pidosnici și fugăreau prin curte claponii fără minte). Avea printre prieteni și guguștiuci (unii erau așa chiar și vorbind la figurat), și ciori care prinseseră acele timpuri când aerul orașului nu cunoștea nici miros de benzină și nici duhoare de uzină. Totul mergea fără probleme până în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
director, patron, redactor, colaborator sau simplu corector dar impresia este de autentică babilonie care se întinde de la București la Rîmnicu-Sărat, de la Iași la Arad, de la Sibiu la Piatra Neamț, Viena și Budapesta sub intitulări publicistice precum: Ghimpele, Alegătorul liber, Unirea democratică, Claponul, Națiunea română, România liberă, Timpul, Voința națională, Constituționalul, Moftul român, Vatra, Ziua, Epoca, Epoca literară, Foaia interesantă, Convorbiri literare, Convorbiri critice, Viața românească, Gazeta poporului, Adevărul, Evenimentul, Protestarea, Gazeta săteanului, Drapelul, Sara, Literatura și arta română, Pagini literare, Noua revistă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]