191 matches
-
de bogăție, strălucire și fast. Pictorii care au excelat în folosirea elementelor stilului baroc în pictură au folosit în mod accentuat figuri umane surprinse în decursul mișcării, puternice contraste de lumină și întuneric (acea tehnică cunoscută sub numele generic de clarobscur), culori puternice, saturate și un echilibru compozițional mai degrabă dinamic decât static, considerat de multe ori chiar dezechilibru compozițional. De asemenea, folosirea liniilor de compoziție de forme curbate, asemănătoare unor litere S multiple, a diagonalelor repetate de tip ascendent și
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
acestea enigmatice este aceea a tranzitoriului, a degradării și perisabilității materiei. Structuri ambigui cu bogate trimiteri în ireal și fantastic, noils ,producții" ale lui Florin Ciocâlteu au o largă deschidere semantica : ele evocă arhitecturi piranesiene, trasee labirintice sau lumile de clarobscur din românele lui Dickens (de un puternic efect sînt structurile reticulare care refac parcă atmosferă sumbră din ,Marile speranțe") ; alteori ele trimit la nave naufragiate (năpădite de alge și microorganisme), la regnul anelidelor, la un agregat industrial sau la o
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
care voia s-o realizeze: „Filmul începe cu o situație care deja s-a dezintegrat până în punctul de speranțe mici, și se modifică progresiv spre disperare totală și într-un final, tragedie”. Potrivit istoricului de film Carl Royer, Romero „folosește clarobscurul (stil film noir) pentru a accentua coșmarul umanității de înstrăinarea de sine” În timp ce unii critici nu au fost de acord cu scenele grafice ale lui Romero, R. H. W. Dillard a spus „Ce fată nu a vrut, la un moment
Noaptea morților vii () [Corola-website/Science/312969_a_314298]
-
indiscutabil unul dintre cei mai mari novatori din istoria picturii. Caravaggio respinge ierarhia genurilor și canonul frumuseții în pictură, conceput de umaniștii care au idealizat corpul omenesc. Pentru sublinierea realismului brutal al tablourilor sale, artistul folosește un dramatic contrast de clarobscur. Scenele biblice le înfățișează ca imagini de viață cotidiană. dând astfel tablourilor religioase o dimensiune umană deosebită. Biografii s-au apucat curând după moartea artistului, încă din secolul al XVII-lea, să scrie cărți despre viața lui Caravaggio. Realitatea se
Caravaggio () [Corola-website/Science/298785_a_300114]
-
Influența maestrului italian poate fi observată și la Frans Hals sau Jan Vermeer van Delft. În Franța, în secolul al XVII-lea, moda clasicismului îngrădește dezvoltarea caravaggismului. Totuși, la Louis Le Nain și la Georges de La Tour se recunoaște folosirea clarobscurului după modelul lui Caravaggio. Mult mai târziu, Théodore Géricault (1791-1824) demonstrează, de exemplu în tabloul ""Pluta Meduzei"", că și-a însușit perfect tehnica dispunerii luminii inițiată de Caravaggio. În Spania, amprentele lui Caravaggio sunt vizibile pe tablourile timpurii ale lui
Caravaggio () [Corola-website/Science/298785_a_300114]
-
arhitecturală distinctivă, care a păstrat-o până în secolul 21. Arhitectura baroc este un fenomen general european, originând în Italia începutului secolului al 17-lea. Este opulentă și relativ teatrală, fiind bogat ornamentată sculptural și utilizând efectul cunoscut sub numele de clarobscur, utilizarea cu măiestrie a contrastului dintre lumini și umbre, dintre masele de piatră și respectiv absența acestora. Stilul baroc în Sicilia a fost destinat în special clădirilor comandate de către și ridicate pentru Biserica Catolică sau clădirilor mari și fastuoase, cunoscute
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
asemenea se poate observa că Pruncul ține în mâna stângă un pui de sticlete, simbol al patimilor sale. În comparație cu "Madona cu floare"/"Madona Benois" (1478), în această compoziție se observă o detașare mai mare între figuri și fond și un clarobscur mai puțin direct, cu lumini și umbre care circulă mai ales pe chipuri, fără să se piardă în contururile estompate, modelând formele cu o forță excepțională, până când se creează efectul tridimensional, devenind aproape tangibile. Lucrarea a fost cel mai probabil
Madona Litta () [Corola-website/Science/323080_a_324409]
-
a fost expusă la Salonul Oficial de la Paris în anul 1880, unde a obținut medalia de onoare. Călătoria pe care o face în anul 1882 în Olanda, a dus la o schimbare a stilului pe care-l practica - a abandonat clarobscurul studiat la München în favoarea unei cromatici inspirată din registrul impresioniștilor francezi. El a fost încurajat pe această cale de către Max Liebermann. Uhde a pictat "plein-air" - ul "Copii pescarilor din Zandvoort" în anul 1882. În anul 1890, Fritz von Uhde a
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
1435), au avut un profund impact asupra tânărului Leonardo. Lucrarea lui Massaccio, Alungarea din Grădina Edenului, care îi prezintă pe Adam și Eva goi și neajutorați, reprezintă o imagine extrem de expresivă a corpului uman, pictat în trei dimensiuni prin utilizarea clarobscurului, a luminilor și umbrelor, tehnică ce va fi dezvoltată în operele de mai târziu ale lui Leonardo de așa manieră, încât va influența în mod categoric dezvoltarea ulterioară a picturii. Dimensiunea umanistă a lui David al lui Donatello se va
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
ce au loc între astre. Venus este zeița iubirii și a armoniei, pe când Marte este zeul războiului. În structura compoziției putem descoperi un echilibru perfect între cele două figuri, culcate pe jumătate, în poziții aproape simetrice. Deosebit de reușit este jocul clarobscur de pe chipul lui Marte. Tabloul intitulat "Calomnia" a fost inspirat de povestea pictorului grec Apelles, calomniat pe nedrept că ar fi luat parte la o conspirație împotriva regelui Filopat Ptolemaios al IV-lea. "Calomnia" este o operă moralizatoare, care ilustrează
Sandro Botticelli () [Corola-website/Science/299640_a_300969]
-
fost un pictor spaniol, din perioada "secolului de aur spaniol", remarcabil pentru operele sale cu teme religioase, în care arta sa demonstrează o mare forță vizuală și un profund misticism. Datorită stilului său auster și sumbru, precum și folosirii tehnicei de ""clarobscur"", a fost denumit "Caravaggio al Spaniei". Cu timpul stilul său evoluează, compozițiile se clarifică în tonuri mai acide, pentru a se apropia de maeștrii italieni ai manierismului târziu. s-a născut pe 6 noiembrie 1598 la Fuente de Cantos, în
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
ne este cunoscută, stă sub semnul "manierei tenebroase", întâlnit la Caravaggio. Lumina puternică scoate în relief formele pe un fundal întunecat, vopseaua densă, dispusă în straturi groase, creează senzația unor contururi aspre, iar culorile sunt așternute în pete mari, în clarobscururi puternic contrastante, personajele sunt prezentate în manieră sculpturală. În factura tablourilor sale este vizibilă, în egală măsură, influența picturii religioase gotice târzii, bogat reprezentată în colecțiile particulare din Sevilla. După prima perioada petrecută la Madrid, respectiv după anul 1634, Zurbarán
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
fost purificată de acest păcat, fiind santificată de Dumnezeu, când e găsea încă în pântecele mamei sale? Opera lui Zurbarán ilustrează această dezbatere, tabloul este pictat în tehnica"sfumato" și, grație trecerilor discrete între nuanțele culorilor, se poate admira delicatul clarobscur al întregii compotiții. Tabloul ""Închinarea păstorilor"" (1638, în prezent în "Musée de Peinture et dela Sculpture" din Grenoble) face parte dintr-un ciclu destinat decorării bisericii "cartusiene" "Nuestra Senora de la Defension" din localitatea Jerez de la Frontera. Din păcate, în prezent
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
1600? - 1610, "Metropolitan Museum of Art", New York). Arta secolului al XVII-lea, arta barocă, este caracterizată prin dinamism, spre deosebire de cea renascentistă care este relativ statuară. Caracteristice stilului baroc sunt liniile diagonale de compoziție, care conferă senzația de mișcare, și utilizarea clarobscurului. Ambele trăsături au creat un stil grandios, dramatic, apropiat spiritului vital al Contrareformei. Mulți dintre pictorii începutului secolului al XVII-lea părăsesc artificialitatea manierismului în încercarea de a se apropia tot mai mult de lumea naturală. În Italia perioadei baroce
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
1666) și Pietro da Cortona (1596 - 1669) au realizat fresce de tavan splendide, care au decorat diverse palate ale Romei, toate inspirate din lucrările lui Michelangelo de la "Capela Sixtină". Dar cel mai mare inovator rămâne Caravaggio (1571 - 1610) ale cărui clarobscururi utilizate în pictura religioasă au exercitat o puternică influență asupra pictorilor italieni, cum ar fi Orazio Gentileschi (1563 - 1639), și a artei europene în general. Ulterior, acest nou stil a fost denumit "tenebrism". Stilul lui Caravaggio a fost asimilat de
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
XVII-lea. Dintre aceștia se remarcă Rembrandt van Rijn (1606 - 1669). Operele sale timpurii, cum ar fi "Bancherul" (1627, Staatliche Museum, Berlin), au fost influențate de Caravaggio; ulterior, în lucrari ca "Autoportret" (1659, Iveagh Bequest, Kenwood House, Londra), afișează tehnica clarobscurului și profunditate psihologică. Alți pictori olandezi au fost: Frans Hals (c. 1580 - 1666) și Jacob Isaackszoon van Ruisdael (1628? - 1682), care au realizat splendide peisaje. Numeroși alți artiști au excelat în teme ca: scene, portrete, viața cotidiană spre incantarea reprezentanților
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
naturilor statice, între 1907 și 1914, Pablo Picasso (1881-1973) și Georges Braque (1882-1963) dezvoltă stilul cubist. Acest nou stil va domina lumea artistică a secolului al XX-lea, evidențiind pictura plană, a suprafețelor și respingând perspectiva tradițională a distanței sau clarobscurul. Alți pictori cubiști: Fernand Léger (1881-1955), Robert Delaunay (1885-1941), Sonia Terk Delaunay (1885-1980), Juan Gris (1887-1927). Un grup de artiști italieni, Gino Severini (1883-1966), Umberto Boccioni (1882-1916), Carlo Carrà (1881-1966) și Giacomo Balla (1871-1958), au modificat stilul cubist și au
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
principal din "Cabinetul doctorului Caligari". Precum se anticipase, regizorul Paul Leni a transformat piesa de teatru a lui Willard într-un film expresionist potrivit pentru publicul american. Istoricul Bernard F. Dick a observat că „Leni a redus expresionismul german, cu clarobscurul lui ciudat, decoruri asimetrice și stilizare excesivă, la un format compatibil cu practica de film americană.” Jenn Dlugos a considerat că „multe piese de teatru adaptate în filme în anii 1920, cad în capcana de a arăta ca «o piesă
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
aflat la Bologna (un exemplu rar al capacității sale de pictoriță portretistă) și "Giuditta con la sua ancella"(Judith și servitoarea ei), astăzi, găzduit la Institutul Artelor din Detroit. Tabloul din Detroit este remarcabil mai ales pentru măiestria sale în clarobscur și tenebrism(folosirea contrastelor puternice între lumină și întuneric), tehnici pentru care Gerrit van Honthorst, Trophime Bigot, și mulți alții din Roma, au fost renumiți. Picturile ei, "Venere Dormiente" (Venus adormit), astăzi aflat la Muzeul Virginia de Arte Frumoase din
Artemisia Gentileschi () [Corola-website/Science/313614_a_314943]
-
Tommaso di Ser Giovanni di Simone Cassai numit (*21 decembrie 1401, San Giovanni Valdarno, în apropiere de Florența - †iunie 1428, Roma) a fost un pictor italian, precursorul Renașterii în pictură. ""Deoarece anticii nu au lăsat în urma lor nimic în privința clarobscurului, culorilor și perspectivei, este mai mult creatorul decât inovatorul picturii"" ("Stendhal", 1817). Masaccio este poate singurul artist, care a păstrat o poreclă aparent disprețuitoare, peiorativul numelui de Tommaso, cu care s-a făcut celebru în istoria artei. ""Toată lumea îl chema
Masaccio () [Corola-website/Science/299204_a_300533]
-
acestora (în arhitectură), folosirea scenelor dramatice cu personaje multiple reprezentate din unghiuri diverse grupate în jurul unui vortex asimetric plasat în ansamblu (în sculptură), realizarea de compoziții complexe cu personaje multiple aflate în situații dramatice prin utilizarea diagonalelor și a tehnicii clarobscurului (în pictură), crearea dramatismului interior și unei anumite "îndrăzneli", fanteziste chiar utopice, a discursului (în literatură, muzică și poezie). Stilul baroc se referă la acel curent artistic european, denumit mai târziu baroc, generat în Italia la sfârșitul anilor 1600, devenit
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
în infern”. După o baie prelungită în senzorialitatea explozivă a unui cromatism bogat și exuberant, iată-l plonjând în abisurile unei singure culori: negrul total, negrul profund, negrul abisal. Odată cu seria Noctumbre, de la începutul anilor 2000, și până la seria actuală, Clarobscur, poate fi vorba, oare, de o simplă basculare a preaplinului colorat anterior în opusul său nihilist, dar mereu senzual. Această calcinare a culorilor până la completa lor negare(dar care le conține pe toate)ne duce cu gândul, desigur, la alți
Petru Lucaci () [Corola-website/Science/317643_a_318972]
-
pentru a ieși din Hades. Adam apropiindu-și anxios aspectul umbrit al Evei, numită Lilith. Masculinul tatonând feminitatea sa profundă și zbuciumată: Animus îmbrățișând-o pe Anima, în psihologia arhetipală a lui Gustav Jung. În seria sa cea mai recentă, Clarobscur, Petru Lucaci trece pragul unei descătușări mai apropiate de greutatea emoțională precedentă, printr-o experimentare mai detașată a laturii puternic expresive a „mareei negre”. Colajele sale făcute din fragmente de pictură, din gestualisme grafice și clișee fotografice în alb și
Petru Lucaci () [Corola-website/Science/317643_a_318972]
-
care călătorise în Italia și era influențat de Michelangelo Merisi zis Caravaggio. Deși studiază la el numai șase luni, Rembrandt preia de la Lastman stilul narativ și modul de reprezentare a stărilor sufletești la figurile înfățișate. Însă înainte de orice, descoperă tehnica clarobscurului. Rembrandt părăsește Amsterdamul pentru a-și deschide la Leiden un atelier propriu. I se alătură Jan Lievens, un talentat pictor, și el elev al lui Lastman. În atelierul lor comun sunt atrași numeroși clienți, printre care și cunoscutul umanist Constantijn
Rembrandt () [Corola-website/Science/297787_a_299116]
-
atmosferă pitorească și lirism, el a revenit constant la redefinirea elementelor constitutive și deosebit de expresive: fructiere, vaze și instrumente muzicale. A lucrat pe suprafețe mari, de cel puțin un metru pătrat, cu tușe accentuate și a apelat adesea la efectele clarobscurului pentru sobrietate și eleganță. În acest mod și-a constituit identitatea stilistică a acestei perioade de creație, printr-o paletă simplă, alcătuită din alb, negru și câteva griuri colorate reci. Accentele cromatice calde erau rarisime, ele având rolul de a
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]