205 matches
-
cale de acces din direcția a Tallinnului. Mult reconstruitul Castel Toompea - constând din palatul guvernatorial din epoca țaristă, ziduri și turnuri ale cetății medievale, clădirea expresionistă a parlamentului din 1922, plus câteva alte clădiri - găzduiește astăzi Parlamentul Estoniei. Fațada palatului clasicist al guverantorului domină "Lossi plats" („Piața Castelului”), unde are în față catedrala ortodoxă Alexandr Nevski. Catedrala, astăzi principala biserică a , a devenit pentru turiști întrucâtva un simbol al Tallinnului din cauza aspectului exotic, în timp ce opinia estonilor despre ea este mai degrabă
Toompea () [Corola-website/Science/335795_a_337124]
-
alte idiomuri. Greaca Koine literară a epocii elenistice se aseamănă cu atica atât de mult, încât este numită deseori "limbă atică comună". Primii erudiți care au studiat greaca comună, atât în timpurile alexandriene, cât și în cele contemporane, au fost clasiciști al căror prototip era limba literară atică a perioadei clasice, și s-ar fi încruntat la vederea oricărui alt tip de limbă elină. Koine era considerată, astfel, o formă învechită de greacă, ce nu merită atenție. Reconsiderarea importanței istorice și
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
puține. În acei ani, niciuna din școlile germane nu avea un reprezentant de seamă în Viena. Ferdinand Georg Waldmuller urma să treacă la realism în peisagistică de abia după anul 1850, iar opera lui Joseph von Fuhrich era a unui clasicist ce derapa în superficialitate. Lucrările lui Friedrich von Amerling, care era un demn reprezentant al „"biedermeier"”-ului vienez, erau portrete ușuratice. Beidermeierul european avea o largă răspândire și, el și-a pus amprenta în perioada 1815 - 1848 în toate genurile
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Principatelor și, în Ardeal a insuflat curentul național care a creat în final România Mare. Practic, pictura românească de la Mișu Popp - în Ardeal, împreună cu cea din Principate, a început să facă parte integrantă din cea a occidentului. Încadrat în curentul clasicist și al picturii murale bisericești, Mișu Popp și cei care i-au urmat și-au găsit limita prin Octavian Smigelschi, care a început un nou capitol și a deschis un nou mod de abordare în istoria picturii religioase din țara
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Mureșanu, Mihail Kogălniceanu, C. A. Rosetti, Edgar Quinet, Jules Michelet și nu în ultimul rând Avram Iancu. La începutul secolului al XIX-lea în primele două decenii, pictura românească din Principatele românești și Transilvania era sub puternica influență a stilului clasicist academic. Începând din deceniul al treilea orientarea artistică s-a despărțit în două direcții principale: prima a dus la implicarea artistului în sfera politicului, deci la angajarea lui nemijlocită în istorie și a doua, a pus accentul pe cultul valorilor
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
fost integrată în Imperiul Habsburgic călugării s-au putut întoarce acolo. Între secolele XVII-XVIII, au fost adăugate abației elemente în stil baroc. Starea actuală a abației datează din anul 1832, când a fost terminată biblioteca și turnul bisericii în stil clasicist. În anul 1860, au avut loc lucrări de renovare a abației, mai ales a bisericii. Biserica abațială, cu hramul Sfântului Martin a fost ridicată la rangul de "basilica minor" încă din anul 1942. În anul 1945, Ungaria a devenit un
Abația Pannonhalma () [Corola-website/Science/324345_a_325674]
-
a tăiat mâna și a aruncat-o în Schelde. Conform acestei legende, locuitorii astfel eliberați au denumit orașul Antwerpen, de la „hand” + „werpen”, adică „mână tăiată”. Totuși, există cercetători care resping toate cele trei variante. Într-o lucrare voluminoasă din 2007, clasicistul Alfred Michiels susține că zona în care este situat orașul se numea în trecut „Andouerpis”, iar că numele localității provine din limba celtă și înseamnă „cei care trăiesc pe ambele maluri”. În perioada medievală orașul a atins vârful dezvoltării sale
Antwerpen (district) () [Corola-website/Science/335708_a_337037]
-
tricoloră care contrastează puternic cu situația în care cei doi, unul fără un picior și altul orb și ciung, au fost aduși la "paradă". Alte lucrări expuse, au fost compoziția "Culesul merelor" care prin aspectele decorative se înscrie în realismul clasicist, precum și "Adăpatul vitelor", " Întoarcerea de la câmp" și "Tăietorii în pădure". Octav Băncilă a deschis o expoziție în anul 1927 la București, luna aprilie, unde a adus o compoziție de mari dimensiuni intitulată " După două mii de ani". În aceasta l-a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Trebuie să ne culcăm cu turcii și să ne trezim cu romanii?" "Grec (Γραικός)" era cel mai nepopular dintre cele trei denumiri, însă totuși a primit o atenție disproporționat de mare față de cât de folosit era. Adamantios Korais, un cunoscut clasicist grec, și-a justificat alegerea în 'Un dialog între doi greci": „Strămoșii noștri obișnuiau să-și zică greci, însă apoi au adoptat numele de eleni după un grec care și-a spus el însuși elen. Unul dintre cele două de
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
1831 aici își are sediul și Liceul din Varșovia. Urmează o extindere paralelă a două pavilioane spre Krakowskie Przedmieście între anii 1818 și 1822, în cadrul proiectului lui Michał Kado. În anul 1824, palatul urmează să fie reconstruit complet în stil clasicist sub îndrumarea lui Hilar Szpilowski și a lui Waclaw Ritschel. În jurul anului 1820, sunt ridicate următoarele două pavilioane ca aripi ale aceleiași clădiri a palatului, urmând ca între anii 1840 și 1841 să se construiască urmatoarele pavilioane în cadrul proiectului lui
Palatul lui Kazimierz () [Corola-website/Science/328141_a_329470]
-
pe strada Regele Ferdinand. Structura înaltă a acoperișului trădează o construcție veche. Elemente renascentiste se mai găsesc doar în câteva dintre camerele de la parter, în curtea îngustă și în pivniță. În jurul anilor 1820, frontul casei a fost modificat în stil clasicist, însă la jumătatea secolului XX și-a reprimit aspectul puritan, care relevă mai elocvent adevărata ei vechime Palatul Teleki din Cluj-Napoca, str. M. Kogălniceanu nr.7 este monument de arhitectură laică clujeană. Edificiul a fost construit între 1790-1795, după planurile
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
Unirii cu Roma. Interiorul bisericii este pictat în întregime în frescă. Aceasta a fost realizată, cu excepția altarului, de către cunoscuții pictori Nicolae și Alexandru Grecu din Săsăuș. În 1927, pictura este spălată de pictorii frații Profeta. Exteriorul este realizat în stil clasicist, fațadele longitudinale fiind tratate îngrijit, cu arcade oarbe. Pictura a fot restaurată între anii 2000-2002 de pictorul profesor Tudor Popescu, respectându-se pictura inițială. În pronaos, deasupra ușii, este pisania. Scrisă cu litere chirilice, este o adevărată cronică privind edificarea
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]
-
(n. 8 aprilie 1944, Helsingborg, Suedia) este un pictor norvegian. Nerdrum se autocaracterizează ca fiind un pictor figurativ kitsch, dar poate fi totodată văzut ca un clasicist modern care are drept inspirație arta veche pe care o recreează ca protest față de arta modernă. Picturile sale cele mai reprezentative sunt probabil " Asasinarea lui Andreas Baader" din 1977-1978, în care îl prezintă pe terorist drept victimă, și "Autoportret în
Odd Nerdrum () [Corola-website/Science/314950_a_316279]
-
Anca Petrescu, azi sediu al Parlamentului României. Lucrările la acest edificiu megaloman, care se întinde pe o suprafață de 350 000 m², au început în anul 1984. Construcției i se impută lipsa de unitate stilistică și proporțiile care ignoră modelul clasicist după care se orientează de fapt. Prin arhitectura și mărimea lor, hanurile bucureștene reprezentau o atracție pentru călătorii care vizitau Bucureștii. Câteva din hanurile remarcabile prin arhitectura lor: Universități de stat: Universități particulare: Printre cele mai cunoscute persoane născute în
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
naționale (vezi secțiunea următoare), designul drapelului polonez, inclusiv raportul de 5:8, a rămas neschimbat până astăzi. Drapelul cu stema s-a modificat doar pentru a ajusta schimbările asupra stemei. Între principalele modificări se numără modificarea stilizării pajurii de la modelul clasicist la cel baroc în 1927 și înlăturarea coroanei de pe capul pajurii în timpul regimului comunist între 1944 și 1990. Insurgenții polonezi din secolul al XX-lea purtau brasarde alb-roșii ce jucau același rol ca cel al cocardelor din secolele anterioare. Aceste
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
(n. 19 martie 1898, Constanța - d. 10 septembrie 1964, București) a fost un filolog și filozof român, de formație clasicist, ales membru post-mortem al Academiei Române (în 2006). El a scris peste cincizeci de studii și cărți de filozofie, axându-se în mod special pe spațiul cultural dintre Occident și Orient. s-a născut în Constanța, într-o familie de armeni
Aram Frenkian () [Corola-website/Science/307257_a_308586]
-
folosite în masturbarea solitara sau în grup a femeilor. Un vas descrie o scenă în care o femeie se apleacă pentru a oferi sex oral unui bărbat în timp ce altul este pregătit să îi introducă un dildo în anus. Page duBois, clasicist și feminist, sugerează că dildourile erau prezente în Arta grecească pentru că bărbaților greci le era greu de imaginat sexul fără penetrare. Deci, masturbarea femeilor sau sexul între femei necesită un falus artificial. Dildourile din cauciuc cu un arc de oțel
Dildo () [Corola-website/Science/317785_a_319114]
-
dincolo de dealul "Gordon" s-au găsit arme și medievale, iar din alte locuri neprecizate mai provin două topoare de piatră, perforate și cu un singur tăiș, datate în neolitic. Între anii 1842 - 1848, se construiește Biserica romano-catolică, construcție în stil clasicist și dotată cu orgă în anul 1865. Începând cu anul 1876, localitatea a aparținut de Comitatul Odorhei, din Regatul Ungariei, apartenență încheiată în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce urma să stabilească frontierele Ungariei cu vecinii săi
Lupeni, Harghita () [Corola-website/Science/300479_a_301808]
-
1887, Brăila - d. 1918) a fost poet, fin literat și remarcabil om de cultură, stins din viață prematur, la 31 ani, pe care academicianul Perpessicius îl evocă cu multă căldură, acordându-i înalta s-a prețuire. Dialectolog, filolog, folclorist și clasicist remarcabil, autor al unui important studiu despre "Graiul din țara Oltului", distins cu premiul "Hillel" al "Universității din București" - în aceeași măsură în care a fost și un talentat critic și poet - elev preferat al lui Ovid Densușianu și colaborator
Titu Dinu () [Corola-website/Science/306957_a_308286]
-
era structura zidurilor ce înconjurau parcul pe latura de nord, fotografia fiind realizată în jurul anului 1914. În Banatul primei jumătăți a secolului al XIX-lea spiritul socio-artistic predominant este cel neoclasic. Castelele împreună cu parcurile ce le înconjoară sunt produsele tiparului clasicist și demonstrează, prin dimensiuni și calitate, greutatea economică a zonei precum și capacitatea de adaptare a acesteia la marile curente artistice ale Europei centrale. Spre deosebire însă de fastuoasele parcuri ce aveau rolul de a satisface doar apetențe estetice, parcurile bănățene
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
franciscan sunt monumente istorice. Grupul de clădiri evocă stilul baroc al centrului orașului, biserica fiind totodată cea mai veche din centru și a fost construită între anii 1728-1728. Cele două turnuri au fost clădite într-un stil baroc târziu și clasicist, cu o poartă de intrare cu caracter renascentist. Cronologic, mănăstirea ocupă locul al nouălea printre mănăstirile transilvănene. Biserica reformată din centrul orașului a fost construită între anii 1780-1781 de profesorul-rector Backamadarasi Kis Gergely, a cărui monogramă este trecută pe acoperișul
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
de mai multe ori, iar apoi reconstruit. Mănăstirea din satul Mesic, construită în secolul XV este centrul spiritualității sârbe din această parte a Banatului. În orașul propriu-zis este de remarcat "Primăria", formată din trei clădiri, din care două în stil clasicist (cu alte cuvinte neogotic), construită în 1757. "Palatul Eparhiei" din secolul XVIII este în prezent reședința episcopilor Banatului. Acesta adăpostește o capelă cu iconostas, o librărie și o galerie de portrete a episcopilor de Vârșeț. "Konkordija" este o cladire stil
Vârșeț () [Corola-website/Science/297185_a_298514]
-
cu alte cuvinte neogotic), construită în 1757. "Palatul Eparhiei" din secolul XVIII este în prezent reședința episcopilor Banatului. Acesta adăpostește o capelă cu iconostas, o librărie și o galerie de portrete a episcopilor de Vârșeț. "Konkordija" este o cladire stil clasicist construită în 1847 și cumpărată în 1852 din nevoia de spațiu a capelei Sf. Roka. Alte monumente din oraș sunt "Catedrală Ortodoxă" și "Catedrală Monumentala", construită în stil pseudogotic, cu un interior impresionant.
Vârșeț () [Corola-website/Science/297185_a_298514]
-
pasiunilor în viziunile ei grațioase. Artiștii l-au citat pe Dionis doar ca personificare a toamnei sau a lunii octombrie. Ca o concluzie a atitudinii secolului XVIII față de zeu pare interpretarea cu un iz ușor sentimental dată salvării Ariadnei de către clasicistul german Johann Heinrich von Dannecker; în celebrul său grup statuar "Ariadne pe panteră" (1814, Liebieg-Museum, Frankfurt) este exemplificată puterea femeii asupra pasiunilor masculine. De-abia naturalismul îl redescoperă cu adevărat pe Dionis, la cumpăna dintre secolele XIX și XX, de
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
și "Odiseea" au suportat un proces de standardizare și rafinare începând cu secolul VIII î.Hr.. Un rol important în această standardizare pare-se a fost jucat de către tiranul atenian Hipparchus, care a reformat recitarea poeziei homerice la festivalul panathenaic. Mulți clasiciști consideră că această reformă trebuie să fi implicat producerea unui text scris canonic. Primul filolog care a a examinat critic epopeile lui Homer, punând în discuție unicitatea autorului epopeilor antice Iliada și Odiseea a fost Friedrich August Wolf. Alți învățați
Homer () [Corola-website/Science/299888_a_301217]