53 matches
-
vâslind energic din aripile uriașe. Au dispărut repede, topindu-se în cerul albastru. Oul Balenei dădu la iveală un crab roșu ca sângele, cu doi ochi cu gene lungi în vârful cornițelor laterale. Sub ochi, mandibulele și maxilele, căngi și cleștișori minusculi, se tot mișcau cu foame. Cleștii cei mari articulați forfecau greoi în aer. Se trânti cu greu peste tăblia camionului și-o luă la goană, lateral, pe picioarele subțiri, dispărând după lobodele din fundul grădinii. Din oul lui Ester
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o exclamație uimită - dar Titi Ialomițeanu a încetat să mai fie atent ; nu dintr-un exces de bună creștere, ci pentru că zgomotele apropiate îl bucură mult mai mult. Ușorul scârțâit familiar al măsuței de servit ceaiul, zăngănitul lingurițelor și al cleștișorului de zahăr, un țârâit fin, ca de nisip - glaselele, fursecurile, five o’clock-urile care, la o mișcare mai nedibace a madamei Ana, alunecă pe platouri. Tânărului îi este foame, dar tocmai de aceea se ferește ca de foc să întoarcă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
grație ceașca aburindă. Atât de exactă și de plină de tact, încât, desigur, nu poate exista un lucru în care să nu aibă ea dreptate. încât nu poate exista eroare... — Ștefan ! Te rog !... I-a luat din mâna prea fierbinte cleștișorul, iritată de neîndemânarea cu care el încearcă să prindă cubulețul de zahăr. Privirea pe care i-o trimite pe sub genele lungi spune îndeajuns despre grija ei autoritară și posesivă. Și, cu aceeași mișcare ce nu admite replică, îi face semn
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ci să le ating, să le mîngîi, să le lipesc de mine, apăsîndu-le, să le mușc - În fiecare zi, În fiecare seară, În fiecare noapte! La orele de filozofie, fetele care veneau să-și ajusteze bretelele sutienelor și care fixaseră cleștișorii jartierelor peste ciorapii de nylon luau notițe odată cu mine: „Moartea este o posibilitate a ființei pe care fiecare trebuie să și-o asume singur. Moartea, posibilitatea noastră absolut proprie, necondiționată, certă, nedeterminată, de nedepășit. Moartea posibilă În fiecare clipă. În calitate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mai gândește în bani, ci în etichete de reducere. Dorințele i se dezvăluie, una câte una, pe măsură ce pășește printre rafturi. Intră pentru o pastă de dinți și iese cu brațele pline de salam, căței cântători, farfurii în formă de stea, cleștișori cu buburuze în vârf, pastă de dinți cu respirație proaspătă timp de 24 de ore plus herbal plus propolis plus albit dinții, pahare de plastic roz pentru că de astea este nevoie întotdeauna, articole de grădinărit - luate pentru că erau la reducere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
fii cuminte și învață, spuse Reiko. Ne întoarcem înainte de prânz. Fetele au plecat, chicotind. Am auzit pași și multe voci pe sub fereastră. Am intrat în baie și m-am mai spălat o dată pe față. Apoi mi-am tăiat unghiile cu cleștișorul pe care l-am găsit acolo. Erau destul de puține lucruri în baia aceea, mai cu seamă că era folosită de două fete. Cu excepția câtorva sticluțe cu cremă, frumos aranjate, și a unui tub cu cremă pentru buze, nu mai existau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pildă, cursele de ciclism, pasiunea noastră de atunci. Nu știu mulți, dar În viață cel mai bine avansezi orizontal, și nu vertical. La un an după ce Anton renunțase la școală, sărbătoream ziua mea de naștere. Îmi dăruise o pereche de cleștișori pentru pantaloni pentru când mergeam cu bicicleta, gravate pe dinăuntru cu numele meu, cu caractere germane. Acum stăteam În fața barului unde tocmai dădusem peste cap primul pahar de absint. Ca gest de adio, Anton vru să mă inițieze În câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
atunci mințea. Ceea ce nu puteam să dovedesc era faptul că nu fusesem pe la Dora mai devreme În aceeași după-amiază. Din fericire, poliția părea să creadă În continuare că ea murise În noaptea aceea, târziu. Și noroc că Anton Îmi recuperase cleștișorii de bicicletă pentru pantaloni chiar la timp. Dar nici măcar prietenul meu n-a fost În stare să șteargă intrarea aceea incriminatoare din agenda Dorei: „AK 6 p.m.“. Poate ar fi mai bine să mărturisesc? N-a trebuit să meditez prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
l-am omis să-l menționez a fost suspiciunea mea crescândă, că Dora avea o bucată de film pe care o primise de la Karp și care se pare că avea de-a face cu trecutul ei. Din moment ce Anton Îmi recuperase cleștișorii pentru pantaloni, nu vedeam nici un motiv ca să-l implic pe partenerul meu În acest caz mai mult decât era necesar. — Cu toate grijile astea pe cap, mă scuzi și tu c-am uitat să-ți aduc haina? Acum stăteam În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
câte-mi aminteam, nu-i povestisem niciodată despre ea. Și totuși, se pare că lumea În care se mișcau amândoi era mai mică și mai puțin misterioasă decât Îmi imaginam. Anton părea surprinzător de dornic să mă ajute să recuperez cleștișorii pentru bicicletă. Să fi făcut asta doar așa, de dragul meu? În plus, mi-a zis că i-a găsit lângă oglinda din hol. Dar eram aproape convins că, În afară de-o foaie și de cheile Dorei, n-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
noptiera, apoi dulapul și la final scaunul Încărcat cu hainele mele. Am crezut că era Dora, căutându-și țigările. Dar putea fi chiar Anton, Încercând să găsească filmul. Chiar dacă după haine nu și-o fi dat seama că eram acolo, cleștișorii i-a recunoscut cu siguranță. Și atunci, deodată, a Înțeles că mă Întâlnesc cu Dora. Amintindu-și de numele pe care-l folosea, trebuie să-și fi dat seama că poliția va face legătura Între cleștișori și ucigaș. Și-atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
seama că eram acolo, cleștișorii i-a recunoscut cu siguranță. Și atunci, deodată, a Înțeles că mă Întâlnesc cu Dora. Amintindu-și de numele pe care-l folosea, trebuie să-și fi dat seama că poliția va face legătura Între cleștișori și ucigaș. Și-atunci Anton n-a mai căutat filmul. Pentru a se proteja - pe sine și pe mine (adică pe aceeași persoană, În acest caz) - Își vârâse cleștișorii În buzunar și părăsi locuința. Câteva minute mai târziu am ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să-și fi dat seama că poliția va face legătura Între cleștișori și ucigaș. Și-atunci Anton n-a mai căutat filmul. Pentru a se proteja - pe sine și pe mine (adică pe aceeași persoană, În acest caz) - Își vârâse cleștișorii În buzunar și părăsi locuința. Câteva minute mai târziu am ieșit din șifonier, așteptându-mă să fiu Întâmpinat de o cu totul altă priveliște. Abia mai târziu, tot În seara aceea când ne-am Întâlnit la Crama Albastră, și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Crama Albastră, și-a dat seama că eu eram cel care se ascunde În șifonierul Dorei. De asta s-o fi oferit să cerceteze apartamentul. Într-o sâmbătă seara, reușind să dibuiască yala Dorei, s-a prefăcut că-mi caută cleștișorii, când de fapt Încerca să recupereze filmul. Singurul lucru pe care l-a găsit a fost acel căluț de lemn. Și-am presupus că era posibil să fi găsit și ceea ce căuta. Dar aveam unele dubii. Mai degrabă, și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mod ciudat, haina lui Anton atârna la locul lui, pe cuiul de care fusese cândva agățată reproducția după Böcklin. Dar ceea ce fusese În geanta cu care a venit era Împrăștiat generos prin cameră: Într-un colț, am descoperit unul dintre cleștișorii pentru bicicliști; În celălalt colț, al doilea; și În al treilea, o bluză galbenă. Calul troian supraviețuise și el neatins. Abandonat pe un pervaz, stând pe un teanc de ziare Îngălbenite, contempla haosul cu o demnitate nefericită. Or fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
plic și o să-l trimit lui Manetti. După care, mai am de livrat obiectul ăla pe care m-a rugat Karp să-l expediez, apoi sunt liber să fac ce vreau. Tocmai m-am Îmbrăcat cu impermeabilul lui Ivan Britz. Cleștișorii Îmi mângâie gleznele, și calul de lemn de la Dora e În valiza de pe portbagajul bicicletei. În curând roțile Torpedo-ului meu negru ne vor legăna zumzâind pe smoala umedă, ducându-mă departe de iubire, rușine și durere, tocmai până În cartierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
scoatem cadavrul și-l examinăm ca lumea. Logan privi capul respingător, orbitele goale, gura care atârna deschisă, dinții ieșind În afară din gingiile micșorate. Părul Îi era aproape imposibil de distins de blana animalelor adunate În jurul corpului. O pereche de cleștișori roz erau prinși de craniul putred. Agrafe Barbie. — E fată. Logan se ridică În picioare. Nu mai putea suporta așa ceva. — Hai, doctore. Declară decesul și lasă asta pe seama medicului patolog. Doctorul clătină din cap cu tristețe. — Mda. Poate ai dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
soțul. La un an după Patrick, a fost găsit zăcând în pat, fără nici un semn, fără nici un bilet, fără nici o cauză. Și Helen Boyle zice: — Cum l-au găsit pe șeful dumneavoastră? Din poșeta cu alb și galben scoate un cleștișor lucios, argintiu, și o șurubelniță, atât de curate și de ascuțite, că ar putea fi folosite pe masa de operație. Deschide ușa unui șifonier imens, sculptat și lustruit, și zice: — Țineți-o nemișcată, vă rog. Țin de ușă, în timp ce meșterește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
îmi cardesc frecția... - Încă nu. Că întîi îți înnumără încărcăturile. Ți le gâdilă. Ți le măsoară... Le ridică în lumină să privească dacă nu cumva le-ai adus cu părul în ochi... Adică dacă nu le-ai montat piciorușe, antene, cleștișori de la alte mortăciuni. Iar când constată că le stă elegant cu zoologia... ție-ți răstoarnă salariul într-o sticloanță pentru acasă (nici nu te cunosc, cum să se apuce, bă, să se drojdească cu tine?!), iar pe coropișnițele ce le-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
găsi publicul în picioare. Întărâtat. Captivat. Șuierând. Aplaudând. Vociferând minute în șir. Toți purtau atârnate de îndoitura brațului stâng poșete. Toți își extraseră, în același moment, din poșete, batiste, fluturîndu-le, azvîrlindu-le, foșnind rochii, aplaudând, de parcă ar fi fost prinși cu cleștișori metalici la niște surse electrice. Coborî de pe scenă. Se pierdu în mulțimea spectatorilor. Se tîrî până la masă. I se turnă un pahar. I se turnă o sticlă. Dădu paharul peste cap. Ca prin vis, auzi: - Rar ți se-ntîmplă să mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pac! Mă altoiește cu ea în moalele capului... Capitolul 11 ZIUA A ȘAPTEA: "SĂ NU FOLOSEȘTI, ÎN CHIP NEDEMN, NUMELE LUI DUMNEZEU: YHWH (YAHVEH SAU IEHOVA)!" - "Curg zilele spre cimitir", aruncă ea, cu precizie, pe fundul fiecărei cești, c-un cleștișor, cîte-o bucată de zahăr cubic. - Dac-ar fi după ăștia, la învățămîntul lor de partid, ca să te distrezi, ar trebui să sapi șanțuri până mori. Pe fiecare rahat de șantier... Mă scuzați. Există totuși vizitele prin cîte-o cofetărie. Un cinema
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că nu vă încurcă... Fruntea Metaniei Lupu se încreți imperceptibil, reuși totuși să surîdă: ― Deloc. Îmi face chiar multă plăcere. Un tânăr atât de amabil... Începu să servească, plină de stil, cafeaua. Cristescu admiră ceștile din porțelan cu păsări superbe, cleștișorul de argint pentru zahăr, flaconul cu rom. Mâinile bătrânei se mișcau fermecător, aveai impresia că se joacă cu obiectele acelea fragile, abia le atingea. O îndemînare grațioasă pe care-ți făcea plăcere s-o observi. Îți încînta ochiul, încercînd în
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
scuză ea. Din cauza sirenelor! — Nu face nimic, o să folosesc briceagul, zise Rowe. Și scoase cu grijă din buzunar ultima lui comoară - un briceag mare, de școlar. Nu putu rezista tentației de a-l arăta străinului, ca să-i admire tirbușonul și cleștișorul, și lama ce se deschidea și se Închidea automat, prin apăsarea unui mic resort. — Într-un singur magazin se mai pot găsi acum astfel de bricege, zise el. O prăvălioară din apropiere de Haymarket. Străinul, Însă, nu păru să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
o casetă video și-i clar tulburat mintal, singurul moment de umor, cred că nu-i aparține lui Stone, iar McClusky, magistral interpretat de Tommy Lee, are un clește cu care ține la respect deținuții mai turbulenți, de nas, un cleștișor de stomatolog amator, firesc În mîna unui director, și faptul că nimeni nu scapă de acidul sulfuric al filmului toți sînt prezentați ca-n priza directă a realității, fie demenți, fie idioți trimite direct la portocala mecanică, nici acolo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nimic, ești ca un paralitic și te plimbi cu căruciorul prin curte, societatea-i grav bolnavă, majoritatea-s săriți cu totul de pe calea ferată, se uită cruciș gata să tragă-n tine ori să-ți smulgă caninul de la mama cu cleștișorul de stomatologie În ciuda faptului că porți suspensor, ca Jack Scagnetti, căruia am uitat să spun că Woody-i zboară creierii pe zidul murdar al celulei unde Îl apucase pe detectiv dorința imperioasă să se culce cu biata Mallory, Mickey nu iartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]