1,162 matches
-
cînd "iese" pe foi de ciornă în lumea cu ochelari și creion, cînd se tipărește, cînd stă, nouă, pe rafturi, sau, în fine, cînd folosința îi îngroașă paginile și-i ia din colțuri, cartea are miros. Izul de librărie, de clei și de hîrtie tăiată proaspăt, de coperți nezvîntate. Mirosul bibliotecii, uniform, pierdut în învelișuri de praf. Mirosul anticariatului, mai acru, mai tare, de piei ușor putrezite, cartoane care-ncep să se mănînce și pagini mai prost sau mai bine purtate
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
Simona Vasilache Scările literaturii urcă și coboară. Pentru unii au clei, pentru alții, mai mulți, trepte lipsă și piedici. A reface mersul succesului din pariurile și rateurile criticii, din a fi aclamat de contemporani, sau a scrie ce nu se vrea azi, dar peste suta de ani o să se ceară, poate
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
au păstrat (a trage la măsea), altele au ieșit din uz (a lua luleaua neamțului). O serie lexicală bogată este alcătuită din adjectivele și mai ales substantivele cu valoare adverbială, de intensificatori: beat mort, beat turtă, criță, clește, praștie, cui, clei, cocă, cleampă, mangă etc. Multe se pot construi direct cu verbul a fi (a fi praștie, a fi mangă) sau cu participiul făcut: făcut praf, pulbere, arșice, borhot etc. Nu toate sunt transparente; cele mai multe par să indice superlativul stării de
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
stării de beție fie printr-un prototip al durității (criță "oțel"), fie - mai des - printr-o imagine a distrugerii, a anihilării, descompunerii - prin metafore ale strivirii (turtă), ale mărunțirii (arșice, praf, pulbere), ale reducerii la o stare amorfă, păstoasă (borhot, clei, cocă - "îmi picase un fraier, era matol cocă", Dobrescu 1938). Aproape toate cele de mai sus circulă în argoul actual, în care cele mai frecvente par a fi mangă și muci ("Beat mangă, Ilie Petre, de 31 de ani, din
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
aveți această obișnuință?" forum.tuning.ro). De la mangă, probabil prin joc de cuvinte, a apărut și expresia a se face rangă: "după o noapte experimentală ca să zic așa în care ne-am cam făcut rangă" (weblog.ro, 23.09.2004). Clei (legat poate și de imaginea unei persoane cu gura încleiată, care nu poate articula nici un cuvînt) se asociază cu clește ("iar i-a venit soțul beat clește acasă" - catavencu.ro), cui "(șofer beat cui, prins de polițiștii de frontieră la
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
lent/ ca într-o moarte de apoi/ în care cred" (in). O precipitare de senzații domoale trădează starea antecontemplativă, virtualitatea sa melancolică sugerînd configurarea unui destin: "zeul sevei// un miros de pânză curată/ de pâine necoaptă de abur/ arome de clei de cireș și de var în/ septembrie când calm/ pomul cuprins de moarte se lasă tăiat/ împânzit de furnici și plânge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine să rupă cu gura decorul/ zeul sevei miroase la fel" (zeul
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
pe dinafară...Întrucît un nas artificial, purtat permanent, este supus riscului de a se strica în unele situații neprevăzute, hanul persan m-a rugat să-i mai fac unul cu tot cu accesorii, matrița cu care se ștanțează nasul, taftaua tratată cu cleiuri, pentru ca acesta, aflîndu-se în țara sa, să-și poată face nasuri la nevoie." FABULOS! O mică punere în scenă pînă în cele mai fantastice detalii, teatrale de-a binelea, pe tema fabricării unui nas artificial, un mic tratat de laborator
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
Mi-ai venit popândău cu două bețe-n mână! DĂNILĂ: Alta n-am. (trece iar pe prispă și ascute securea) VASILICĂ (de la colțul casei): Gata-i, mămucă? Drept să-ți spun, acuși ne terminăm de foame! Gheorghiță, săracu', roade niște clei de pe trunchiul vișinului cel bătrân. SMARANDA: Ei, poftim! Gând la gând cu bucurie, așa-i, Dănilă? Du-te, Vasilică, dragu' mamei, du-te și mai aveți o lecuță de răbdare; îndată-i gata și mâncarea. VASILICĂ: Iaca mă duc. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de hârtie, cu fire de nisip. I se face rău. Vrea să se ridice. "Te duci? Până astară mai e mult, nu zâsăi că aștepți pe cineva?" Se uită la bătrână și nu găsește niciun cuvânt să se desprindă din cleiul pe care îl răspândește aceasta în jurul ei. Așteaptă fata mea, așteaptă, cine știe de ce om de nimic îi ave' parte. Pari fată cuminte". Îi vine să plângă. Nu, nu e cuminte, dar mai bine să plece, bătrâna cu amintirile ei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
o apă gelatinoasă, neliniștită, se turti de ochiul meu. Încercam să mă apăr, să-l Înlătur. Nu reușeam. Îi simțeam respirația puturoasă. Căutam un loc aerisit În care să respir. Broboane de transpirație Îmi inundară gâtul, fața, privirea și un clei Înecăcios simțeam În gâtul uscat. Distingeam zgomote de sticlă spartă, mobilă răsturnată, nechezaturi și bufnituri. Dezechilibrat, am căzut sfârșit Între picioarele lor. Mă durea Întreg corpul. Eram strivit. Aveam sentimentul că mă descompun câte puțin, că mă părăsește fiecare părticică
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
-a se umple de talentul incontestabil al necunoscutului Igor Severianin (unul dintre semnatarii de clarației). Sau, dacă ne referim la manifestul lui Marinetti din 1913, și reținem cu amuzament necesar unele propuneri ( cum ar fi celebra sa idee cu turnarea cleiului pe scaunele pe care vor sta spectatorii, ori vinderea unui loc, În sală, de zece ori spre provocarea altercațiilor și ciorovăielii publicului) , nu ne putem abține să ne gîndim , ceva mai serios, la adevăratele montări inovatoare de pe scenele teatrelor lumii
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de suprafață, nu-și mai reveneau, în timp ce ochii și fruntea păreau a fi totuși capabile să reacționeze la vestea abia intrată proaspăt, pe urechi. Cu greu se dezmetici, ca și cum abia s-ar fi dezlipit de un plan înclinat uns cu clei și își legă totuși, parcă în surdină, cuvintele: Ce să facă? Iozefina își privi soțul, mai întâi drept în ochi, pufăi, ca și când ar fi zis: Hai s-o spun și pe asta. Ce ar putea să-mi facă? Să-mi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ia cu greață. Îmi vine să plâng. Nu în pălărie, măi, șvanț, că pe urmă o să-ți pui chestia aia pe cap. Acuș’, trebuie să ți-o pui pe cap și să te plimbi prin centrul Newark-ului, cu șuvițe de clei scurgându-ți-se la vale pe frunte. Cum o să iei prânzul cu pălăria aia pe cap?! Ce jale se pogoară în sufletul meu când mi se prelinge în mănușă ultima picătură. Deprimarea e copleșitoare: până și pula mi se rușinează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
TE ROG! — NȚ! La care, incapabil (ca de obicei!) să-mi rabd frustrarea - de a fi privat și dezamăgit -, întind mâna, o înșfac și PLEOSC! Da, dar drept în ochiul meu. O singură cravașare cu mâna mea de maestru și cleiul țâșnește din mine. Te-ntreb, cine se mai pricepe să mi-o ia la labă la fel de bine ca mine? Numai că, așa cum stau pe spate, jetul îmi părăsește țeava la orizontală, zboară peste toată lungimea bustului și îmi aterizează cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
poate de clar, o avanpremieră a șirului nesfîrșit de suferințe ce par să Însoțească Întotdeauna dragostea. MÎncat zilnic - sau, În cazul meu, aproape constant, dacă luăm În considerare Îndelunga plescăială adiacentă, În Încercarea de a scăpa de gustul persistent de clei din gură -, pînă și felul de mîncare cel mai savuros Îți stă pînă la urmă În gît. Mi-e rușine să recunosc, dar, pe măsură ce trecea timpul, farmecul Cărții aluneca ineluctabil către insipid, aceasta Își pierdea tot mai tare gustul, devenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
-și povestea. Gwen strânge degetele până ce numai arătătorul mai stă întins și răsucește încet mâna ca să-și arate ambele laturi ale unghiei în vreme ce vorbește. — ... ca să se apere, majoritatea fetelor de pe stradă rup o bucățică de lamă și-o lipesc cu clei sub unghie. Fetele vopsesc lama-unghie așa încât să arate ca o unghie normală. Aici, Gwen vede ceva pe monitor. Se încruntă și-și aruncă părul roșcat pe spate, dezvelind ceea ce par a fi niște cercei de perle. — Când ajung la închisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
praf. Suntem cu toții aici, în afară de Lady Zdreanță, care s-a dus la culcare mai devreme. Mai lipsește Miss America, ocupată cu descuiatul închizătorilor. Șemineul electric e doar un bec rotativ aflat sub bucăți de sticlă roșie și galbenă lipite cu clei. Lumină fără căldură. Toți copacii de cristal din încăpere sunt stinși, lumina roșu-gălbuie ne joacă pe fețe, reflexe de lumină roșu-gălbui tremură pe panourile de lemn și pe podeaua cu dale de piatră. Doar ăștia cinci, spune doamna Clark, plictisiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
lor rămân „expuse” acolo pentru mai multă vreme decât v-ați închipui. Poșta a făcut etichetele astea dintr-o hârtie atât de ieftină încât nu le mai poți dezlipi. Hârtia se rupe bucăți-bucățele încă de la margini, dar chiar și acolo cleiul rămâne. Cleiul brut, cu gogoloașe gălbui ca mucii, adună praf și fum până când devine o pată neagră, mult mai urâtă decât mica pictură de școală inițială. Oamenii ți-au dat seama că o operă de artă oarecare e mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
expuse” acolo pentru mai multă vreme decât v-ați închipui. Poșta a făcut etichetele astea dintr-o hârtie atât de ieftină încât nu le mai poți dezlipi. Hârtia se rupe bucăți-bucățele încă de la margini, dar chiar și acolo cleiul rămâne. Cleiul brut, cu gogoloașe gălbui ca mucii, adună praf și fum până când devine o pată neagră, mult mai urâtă decât mica pictură de școală inițială. Oamenii ți-au dat seama că o operă de artă oarecare e mai bună decât cleiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Cleiul brut, cu gogoloașe gălbui ca mucii, adună praf și fum până când devine o pată neagră, mult mai urâtă decât mica pictură de școală inițială. Oamenii ți-au dat seama că o operă de artă oarecare e mai bună decât cleiul hidos pe care-l lasă în urmă. Așa că oamenii lasă operele astea să atârne. În lifturi și în cabinele de toaletă. În confesionale și în cabinele de probă din magazine. Majoritatea, locuri în care câte-o pictură două nu strică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
înghițind-o din nou. Își miroase mâna, și zice: — Cum adică, groaznic? — A cetone, spune doamna Clark fără a se adresa cuiva anume. Sau poate adresându-se tuturor. — Acru, spune Mama Natură. Ca o lumânare de aromaterapie cu lămâie și clei de aeromodele. — E din cauza subnutriției, spune doamna Clark, legând momâia domnului Whittier cu un șnur de mătase aurie. Pe măsură ce arzi grăsimile, crește concentrația de acetonă din sânge. Sfântul Fără-Mațe își miroase mâna și flegma parcă îi zuruie în cap. Reverendul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și Mama Natură spune: — Numai mie mi-e cald? Ducele Vandalilor suflă greu, cu umărul apăsat de greutatea domnului Whittier, gâfâie și trage de gulerul fracului. Chiar și momâia purpurie parca-ar fi umedă de sudoare. Se simte mirosul de clei de aeromodele al cetonelor. Din cauza foametei. Și Reverendul Fără Dumnezeu spune: — Nu-i de mirare că ți-e cald. Ți-ai pus peruca invers. Și Pețitorul spune: — Ascultați. Sub noi, al doilea nivel al subsolului e în întuneric. Scările de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
o întrebă dacă o iertase tatăl, avea vocea tremurată și la negarea mută a Carminei, zâmbi trist, îndurerată. Mai târziu, pășind repede de-a lungul trotuarului, Carmina simți că aerul mirosea frumos, a trunchi de copac ce se zvântă, a clei. Amestecul de obiecte scumpe, disonante, țipătoare, din casa familiei Simion n-o încredințau deloc pe Carmina că fericirea Elenei este asigurată. Dimpotrivă avea senzația că odată ajunsă acolo, sora ei va fi înăbușită, încet, încet, cu tact și răbdare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Tata a fost un bărbat Înalt, dar avea ambele picioare amputate. Accident de muncă. L-au Îngropat Într-un sicriu mare, deși ar fi intrat Într-unul mai scurt și mai ieftin. Pantofii negri de lac au fost lipiți cu clei de tâmplărie de lemnul masiv al sicriului acoperit cu voal alb. La Început au vrut să-i bată În cuie, Însă cineva a zis că nu e Isus să merite o asemenea onoare. A fost o Înmormântare fără preot pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe el. Eram o copilă prea slabă, cu umeri osoși, neîmpliniți. Timidă, nesigură, fără stil. Sprîncenele mi le pensam așa fel ca să fie mult depărtate de rădăcina nasului. Mălăiață, eram o mălăiață. Mă urcam în nuc și-l pîndeam, mestecînd clei de cireș. Cel de vișin era mai bun. Sînt copil de război, făcut sub potop de ordine de mobilizare, născut pe timp de bombardament. Cînd l-am văzut prima oară, am crezut că-i tata: "Tătișor, s-a-ntors tătișor". Presupusul "tătișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]