364 matches
-
d-lui Nicolaescu privind arderea cărților sau de melițările penibile ale lui Dumitrașcu. Cand, gregar și absurd, acesta din urmă "polemizează" cu un deputat ungur inteligent, plin de umor, relaxat și elegant, e limpede ce șanse are "romanismul" gureș și cleios luat în arendă de astfel de specimene. Să ne mirăm că tocmai ministerele conduse de domnii Babiuc și Berceanu se află în aceste zile în atenția publică? Venirea iernii funcționează ca un revelator pentru toți acești incompetenți cu fumuri, pentru
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
Arivismul, un succes invidiat. Orice târfa dă lecții poporului român. Un sfert din acest popor a emigrat. Un alt sfert se ascunde, scârbit. Jumătatea rămasă crede că ce vede la televizor e viața însăși. Și votează, pentru a legitimă nimicul cleios în care ne-am afundat", scrie Baconschi pe Facebook. Teodor Baconschi a demisionat din Partidul Mișcarea Populară în luna iunie, acuzând că Traian Băsscu și-a ales-o că urmașa pe Elenă Udrea, iar intelectualii din partid sunt marginalizați. Elenă
Baconschi, fondator PMP: Orice târfă dă lecții poporului român by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22087_a_23412]
-
amiezile înfierbântate, întroienindu-ne cu amintiri, răni deschise ce ne țipă prin vise... Murmurăm împreună litaniile de seară, prinși în mirificul clipelor efemere... Dintr-o dată, la umbra unui mesteacăn, tăcerea ierbii se destramă, galopând spre câmpie, trădată fiind de pământul cleios al pădurii..., tăcerea ierbii se sufocă, în fuga ei nebună înfrântă de flăcările clocotitoare ale Iadului... Am ațipit sub roua dimantină a dimineții, memorând tăcerea ierbii și, răvășit de dorința revederii, îmi scald setea de vis în rana amintirilor dăltuite
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
într-un mijloc de seducție căruia aproape nimeni nu poate să-i reziste: "O secretară deschide ușa. Cu ea pătrunde în sala de așteptare un marș funebru ale cărui note, grele, se lipesc de perdele ca niște muște mari și cleioase." "Mi-e frică. Dama se așează pe pat, schițează un surâs în scopul de a mă seduce... Surâsul forțat face să-i scârțâie colțul buzelor..." "Jos, în micuța curte rahitică, niște cămăși albe se legănau încet pe o funie de
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
Petersburg, ziarul „Birjevîie novosti” avea să se refere mai detailat la concepția despre teatru a lui Marinetti, „care recomanda foarte serios ca, pentru o mai eficientă înviorare a spectacolelor, să se ia următoarele măsuri: să se ungă scaunele cu ceva cleios, pentru ca spectatorii să se lipească de ele; să se vândă bilet pentru unul și același loc la zece persoane concomitent; să plaseze printre rândurile publicului oameni ce complotează, intrigă intenționat, ce se aprind ușor, sau niște pleșuvi, sau în genere
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Angelo Mitchievici Bătaia pleoapelor peste un ochi ciclopic, revulsat, aproape monstruos și tremurul cleios încă al aripilor unui fluture care iese din crisalidă, cele două imagini se suprapun pentru o clipă în filmul lui Schnabel care o reține pe cea de-a doua ca o metaforă a unei transfigurări, o metaforă a unei scriituri
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
despre exercițiul imaginar cu rol protector (p. 207), cel despre prietenie (p. 223) sau cel despre distincția dintre iubire și dragoste (pp. 234-236) - care ar merita lectura cît mai multor perechi de ochi. Așa însă, înecate cum sunt în pasta cleioasă a verbozității neînfrînate, autorul face figura unui incontinent scrib. Furat de iureșul unor declamații în al căror sunet se pare că se contemplă narcisic, autorul nu poate lua distanța de trebuință pentru a sesiza malefica proliferare lexicală la care se
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
ființat lângă mine barmanul (sau barmanița, are o sexualitate incertă), să mă întrebe dacă nu vreau un vin fiert, din partea casei. Chiar aș fi băut, numai că acolo fierb țuică din producția lu’ bunicu’, din ’56, îi pun ceva substanță cleioasă care are de-a face cu fruc tele și-i zic vin fiert. Nu părea să vrea să mă lase în pace, așa că i-am zis să-mi adu că un pahar. Am citit iar prima pa gină. E genul
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
făcu decît să-l tragă și pe acesta după el și se prăbușiră amîndoi în mocirlă. Noroc de un strat mai gros de papură și de frunze moarte, care îi împiedică să se cufunde prea tare în mîlul negru și cleios. Se zbătură cîteva clipe acolo temîndu-se să nu-i înghită bahna de tot, apoi reușiră să iasă fără să spună nimic, dar murdari de noroi din cap pînă-n picioare. Se uitară nedumeriți unul la altul, apoi la restul grupului, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nu mai iasă douăzeci și ceva, și se lăsă condusă mai departe, și mai departe, tot mai adânc în orașul ăsta de vată, cu trotuare îmbogățite cu noi întâmplări eroice, vesele, triste și, mai ales, penibile, acoperite cu un polei cleios și jegos și răsfrânte într-un cer negru, ca o firmă de pompe funebre. Lansarea primului roman, ca și prima mare iubire, se consumă într-o stare de semiconștiență. În picioare. Cu singura deosebire notabilă că, în cazul primei mari
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
-l prindă. Alerga acum fără nici o țintă și răcni sălbatic când își simți piciorul lunecând și ducându-i se în jos. își sparse capul izbind în ceva în fundul gropii proas pete, dar se ridică imediat și, repezindu-se la peretele cleios al găurii, încercă să se ridice. Cerul se decupa ca un pătrat doar ceva mai puțin negru decât pereții mormântului. Dar, oricât se căznea să se înalțe, degetele lui înfipte ca niște gheare alunecau înapoi, ca prin unt. Creierul i
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
falsă ( e o deosebire totuși între criza satului ce antrenează factorii cosmici, de-o sumbră grandoare, și cea a orașului resimțit ca o simplă "făcătură", produs al unui snobism deasupra căruia se-așterne, "rușinos", un praf "gros, mîlos"): "Praful orașului, cleios, pămîntiu, / plin de zgomote și scîntei,/scrum pîrlit de paie / măcinat de vîrtejuri și reclame, / oase schimbate în mîinile universului" (Din cînd în cînd).Noutatea pe care o aduce Ioan Alexandru cu un mare flux al temperamentului este proiecția în
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
personajelor, stilul direct legat ori cel indirect liber utilizate consecvent, portretele atent conturate și insistența autorului asupra unor "amănunte" sunt subsumate unui proiect narativ pe cât de complex, pe atât de bine urmărit și împlinit. Amantul Colivăresei este cronica unei lumi cleioase, clisoase, în care viața cu "pulsația ei păstoasă și hurducăită" se încăpățânează să subziste. Rețeta pare să fie, până la un punct, aceea a romanului picaresc, cu trecerea unui erou printr-o serie de întâmplări spectaculoase și medii diverse, cu reîncărcarea
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
dar cu o evoluție independentă și deseori intolerantă. Că nu greșesc, o confirmă versurile. Că observațiile acestea nu sunt imputări malițioase, puteți să mă credeți pe cuvânt: "Infestat de amorul viciat/-tocmai coborâseră ochii pe glezne/ și priveau de acolo cleios pe sub arcadele grele-/ renunțasem la tot pentru ea/ asuda într-o baie turcească/ o pădure întreagă de nuri/ ca să fur sentimente/ renunțasem la mâini."( Stăpânul lupanarului) sau "Nu scăpai niciodată de voci/ picurau de pe lobi ca niște cercei de arsenic
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
nici una din categoriile de mai sus. Nu-mi invocați puținele excepții, adică indivizii lipsiți de radicalitate, de șira spinării sau de idei, pe care-i mai vedem trecând absenți dintr-o sală de ședință în alta. Ei sunt doar pasta cleioasă al cărei rol e să țină laolaltă magma clocotitoare a intereselor rechinilor ce profită de statutul de parlamentar. Ca în orice activitate care presupune o mare uzură, nici în domeniul legislativ nu poți să-ți păstrezi acuitatea, competența și nici
Dumnezei de uz intern by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9741_a_11066]
-
se pare "Eu și amicul Voltaire", în care natatorul, trăind ca de obicei, din expediente (traduceri din engleză despre fluturi) în compania înțeleptului său câine Voltaire, are revelația târzie a unei ființe superioare, eventual, a marii iubiri. Pornind "pe firul cleios și firav al zilei, cum ar fi spus Céline", spre a explora un tipic cartier de provincie, dezolantă illo tempore, ca și acum, burdușită fiind de buticurile tranziției nesfârșite, naratorul o cunoaște pe Ada, o misterioasă, frumoasă prostituată de lux
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
este mereu gata de orice compromis ca să-și asigure supraviețuirea. și liberalii își împart puterea între fantome și eterni, îl mută pe Meleșcanu de la Apărare la Justiție și tot ce pot găsi prin partid este un Radu Stroe prăfuit și cleios, personaje fără apetență reformatoare, dar foarte supuse. Guvernările instabile le oferă marilor păpușari ocazia să se joace de-a Dumnezeu. Politicienii trăiesc și mor după voința lor. Apar sau nu apar pe sticlă, capătă sau nu o funcție, intră și
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
te trag înapoi, nu te lasă să înaintezi, tu îți încordezi toți mușchii și împingi ca un taur în lianele verzi, te lupți cu lianele verzi ale acestei încrengături, strivești cu fruntea boabe mici de struguri acri, calci pe pământul cleios cu dificultate, pământul cleios este mișcător, trebuie să împingi mai tare, altfel te va înghiți, spui rugăciunea sufletului tău, o simți pe luo na în trupul tău, cum te ajută să împingi. de-a v-ați ascunselea te-am căutat
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
te lasă să înaintezi, tu îți încordezi toți mușchii și împingi ca un taur în lianele verzi, te lupți cu lianele verzi ale acestei încrengături, strivești cu fruntea boabe mici de struguri acri, calci pe pământul cleios cu dificultate, pământul cleios este mișcător, trebuie să împingi mai tare, altfel te va înghiți, spui rugăciunea sufletului tău, o simți pe luo na în trupul tău, cum te ajută să împingi. de-a v-ați ascunselea te-am căutat pe pământul întreg, îndelung
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
numaidecât natura cum renaște din cenușa în care, doar cu câteva luni mai devreme, frigul o prefăcuse fără milă. Iarba fragedă creștea vioaie și, în multe locuri, deja erau răsărite și încântătoarele flori primăvăratice. Mestecenii și plopii își desfăceau frunzulițele cleioase și înmiresmate, pe ramurile teilor plesneau mugurii plini de sevă. Rândunelele, vrăbiile și porumbeii își clădeau voios cuiburile, gâzele mărunte pretutindeni bâzâiau necontenit, iar priveliștea lor îmbătătoare își revărsa tot farmecul în sufletul omului. Pentru cel aflat în permanente și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
alt coridor, mai Întunecos. Apoi Începu iarăși să coboare, de data aceasta pe o scară circulară, interminabilă, amețitoare. Pe măsură ce cobora, lumina devenea tot mai puțină, tot mai ștearsă, până se făcu Întuneric deplin. Simți sub tălpi pământul. Un pământ umed, cleios, care-i Îngreuna mersul. Începu să bâjbâie prin Întuneric, pipăind cu vârful degetelor pereții reci, labirintici, care-l Înconjurau. Negrul devenea gros, tot mai gros, și dintr-o dată Îl simți intrându-i În ochi și În urechi, În nări și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
decât o materie vâscoasă. Memoria simte migrația apelor ei tulburi, care o Învăluie, pustiind-o. Realitatea cea vie mă părăsește. Lumina scade necontenit. Beznă. Sete. Foame. Frig. Singurătate. Cumplită singurătate. Mă trezesc Într-o baltă de lacrimi. Trupul Îmi este cleios. E aproape Întuneric. O greață cumplită plutește Înăuntru. Ceașca de cafea e răsturnată. Lichidul Împrăștiat. A mai rămas o zi. Și nu am făcut nimic pentru Marea Călătorie. Pentru Marele Pas. Nimic. Mă trântesc În așternuturi și rămân inert un
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
oglindă mare. Vreau să-mi admir trupul alb, cu reflexe trandafirii. Găsesc oglinda acoperită de o pânză groasă, uriașă, de păianjen. „Să fiu al naibii” - Îmi spun - și trântesc un picior În materialul acela neobișnuit. Simt duritatea pânzei și ceva cleios care-mi atinge pielea. Piciorul Îmi rămâne agățat. Trebuie să fac ceva. Nimic prin preajmă cu care să mă eliberez din plasa ciudată. Descopăr cu stupoare că piciorul Îmi este afundat, de fapt, În oglindă. Până mai sus de gleznă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
celei pe care o Îmbrățișa, erau negre la vârfuri și foarte lungi. Pielea, zbârcită, ieșea parcă din conturul celor două trupuri și se lichefia pe cearșaful boțit ca o apă groasă, ieșită din matcă. Corpurile lăsau un fel de magmă cleioasă, albicioasă, care se amesteca cu propria lor ființă, unindu-le Într-o formă incoerentă, Într-o zbatere nedefinită. Se auzeau zgomote ciudate: un amestec confuz de râgâituri Înfundate și sâsâieli, urmate de gemete prelungi, tot mai stinse. O duhoare puternică
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
negru, Înfiorător, mi se strecură brusc printre picioare, dispărând În viteză prin gura știrbită a gheului. De acolo, dinspre subsol, venea o lumină stranie, ca de foc, proiectând pe pereții vineții un dans viu de șerpișori aprinși. Îmi simțeam limba cleioasă, umflată, neînstare să articuleze vreun sunet. Cu o mișcare necontrolată, m-am dezechilibrat brusc, izbindu-mi coastele de marginea rece a căzii (unde bolborosea un lichid negru, vâscos, care mirosea a pucioasă). Genunchii, muiați, se risipeau În mișcări de marionetă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]