67 matches
-
prin afacerizarea tuturor actelor culturale. Această afacerizare nu ar fi atât de antiumanistă dacă nu ar fi anticreativă (standardizarea și șablonizarea de către edituri și de către alte instituții culturale a creației umaniste prin anumite "tipuri" și "pattern-uri") și anti-civică (prin clișeizarea opiniei publice, a gândirilor personale, prin instrumentalizarea best-seller-urilor, a "modelelor culturale" cărora li se conferă efecte de imagini dominante, de idei și de concepte pentru o societate și prin discursurile ei). Dezumanizarea culturală este forma corporatistă de "a produce cultură
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gravă, e de-a dreptul dramatică. Pentru că, de această dată, nu mai avem a face cu faptul că studenții doar nu vor, ci constatăm că nu pot. Ce aflăm de această dată? Ioana Pârvulescu pleacă de la golirea de sens, prin clișeizare, a unor formule critice, glorioase cândva, de tipul "Luceafărul poeziei românești", și zăbovește apoi asupra clișeului "Arghezi oscilează între credință și tăgadă", în legătură cu înțelegerea căruia mărturisește a fi trăit o întristătoare experiență. "încă de la primul curs despre poezia interbelică - povestește
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
de comunicare. 4. CONCLUZII Am urmărit să surprindem aici tendințele de inovare care se manifestă în româna actuală cu privire la construcțiile cu relativ. Am identificat, pe de o parte, o preferință marcată a vorbitorilor pentru anumite joncțiuni relative, ceea ce conduce la clișeizarea acestora, pe de altă parte, am observat că o tendință mai veche, de invariabilizare a relativului, continuă să se manifeste. Ceea ce frânează transformarea unora dintre acești conectori în conjuncții (așa cum s-a întâmplat deja în cazurile lui unde, când și
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
creștinismului vor să arate că Iisus a fost doar om, nu și Dumnezeu, având nevastă, copii și urmași care trăiesc și astăzi și, chiar dacă a murit sau nu pe cruce, nu a înviat (IPS Bartolomeu, Pastorala de Înviere; "Cotidianul" 2007). Clișeizarea, prin abuz, a acestei structuri aberante sintactico-pragmatic duce, pe de o parte, la "aplatizarea" semantică a concesivului forte pe care îl include, iar pe de altă parte la tentative de găsire a unei variante stilistice mai puțin tocite - ca în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Inițiativele locale (inclusiv la nivelul unor state federate americane) contribuie la universalizarea demersului. (22, 22-28.II.2006); "inclusiv inițiativele la nivelul unor state". În româna actuală adverbul inclusiv cunoaște o frecvență extrem de mare, devenind unul dintre clișeele specifice acestei perioade. Clișeizarea s-a produs prin extinderea sferei sale semantice, care i-a permis să devină sinonim cu anumite semiadverbe, pe care le substituie în diverse contexte sau le dublează. O trăsătură frecventă a folosirii clișeului este lipsa antecedentului la care se
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
Acordarea unor stimulente și inclusiv de natură fiscală. (TVR1, 23.II.1999) [...] înseamnă inclusiv și renunțarea la [...] (Radio România Actualități, 5.IV.2006). 2.1.3. Folosirea pleonastică a lui inclusiv împreună cu verbul a include atestă un grad avansat de clișeizare: E problema clasei politice, în care eu includ inclusiv opoziția. (TVR 1, 25.VII.2004). 2.1.4. Tic verbal Un caz particular este transformarea clișeului într-un tic verbal (pentru anumiți locutori), semnalând uneori desemantizarea termenului: " Nu avem autonomie
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
așezat cu grijă pe o măsuță cu multe mileuri croșetate. (DV, 3-9.II.2006). PE ZONĂ "în această zonă": Rog comunitatea care există pe zonă să aibă încredere în poliția secției șapte. (TV Acasă, 9.IV.2002). 2.2.2. Clișeizarea termenului s-a produs prin adăugarea unor sensuri abstracte - "domeniu, sferă de activitate umană"; tiparele sintactice sub care apare clișeul sunt: zonă + adjectiv: Numai că zona literară, atât de dragă autorului și care dă titlul volumului, lasă adesea locul altor
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
oficialii temându-se de manifestările rasiste. [...] "Este o temere reală", a declarat Piara Powar, directorul campaniei antirasism Kik It Out, precizând: "Principala țintă este facțiunea Ultra Sur, care stă chiar la nivelul gazonului". ("Cotidianul", 21.II.2006). 3.1.1. Clișeizarea celor două sintagme este marcată prin folosirea excepțional de frecventă a termenului nivel cu sensurile sale figurate și abstracte 5: - "stadiu, grad" (de pregătire, de dezvoltare): Tentativele de a-i aborda personalitatea și opera in integrum, inclusiv din unghiul istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
mic și deci va crește pentru a ajunge la nivelul din țările civilizate. ("Cotidianul", 20.II.2006 ) Diferențele salariale sunt actualizate, adică profesorii nu vor primi banii la nivelul anilor trecuți. ("Cotidianul", 21.II.2006 ). 3.1.2. Procesul de clișeizare este însoțit de modificarea contextuală a sensului expresiei, care devine sinonimă cu diverse prepoziții sau locuțiuni prepoziționale. - la, pe, în: A fost internat cu arsuri de gradul IV la nivelul feței și al mâinilor. (TV Național, 22.IV.2006); "arsuri
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
în cadrul/în interiorul conducerii"): Răzvan a spus că sunt mari probleme la nivelul conducerii rapidiste. ("Libertatea", 27.II.2006 ) Totuși, la nivelul conducerii PSD nu a fost luată în discuție această chestiune. ("Cotidianul", 28.II.2006). 3.1.3. Procesul de clișeizare a sintagmelor la nivelul și la nivel de înregistrează în etapa actuală sensuri noi, mai cu seamă abstracte. - "destinația" (substituind prepoziția pentru): În Japonia s-a investit foarte mult la nivelul copiilor. (TVR 2, 24.IV.2006) - "sursa" (substituind locuțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
asocierea cu PLD. Exclus! O spun clar și fără echivoc. (C. Popescu Tăriceanu - TVR 1, 20.VIII.2007) Atestarea sintagmei foarte clar în combinație pleonastică împreună cu verbul a clarifica arată că este pe cale să se golească de sens, reflectând procesul clișeizării sale: Trebuie să clarificăm foarte clar cine este la putere în România. (E. Boc - B1 TV, 31.V.2007). 4.2. Expresiile "competenței" Unele structuri constituite din enunțuri metacomunicative de tip autoreferențial, care, în limbajul comun, servesc la indicarea intenției
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
o Românie curată", fie "taxa ecologică" [...] (C. Popescu Tăriceanu - ProTV, 26.III.2007) Nu mă "încurcă" să fiu liberal. Și vă spun imediat și de ce: PNL evidențiază dreapta politică. [...] (M. Ungureanu, fost ministru de externe - Realitatea TV, 7.X.2007). Clișeizarea formulei este atestată și în limbajul locutorilor din afara mediului politic: Distracția costă și o să vă spun exact cât [...] (TVR 2, 2.VII.2007) Și o să vă spun tehnic de ce. (TV Antena 1, 9.IV.2002) În exemplul următor, formula atrage
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
pătrunderea a tot mai multe clișee din domeniul politic în limba vorbită (și scrisă) curentă. Oamenii politici folosesc clișee de câte ori se adresează în spațiul public, mai cu seamă prin intermediul presei (interviuri, dezbateri, talk-show-uri, conferințe de presă etc. ). În același timp, clișeizarea se dovedește a fi una dintre trăsăturile "limbii de lemn"29 care au favorizat menținerea acesteia și după ieșirea din comunism. Analiza unor clișee din limbajul politic actual ne-a condus la concluzia că ele atestă existența unei noi limbi
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
lemn și putere", cf. Thom 1993: 116) prin folosirea clișeelor de tipul vreau/doresc să (vă) spun, subliniez/ atrag atenția etc., pot să spun; − referirea frecventă la "claritate" în cadrul limbii de lemn (Thom 1993: 64, 69-70, 104) se regăsește în clișeizarea formulelor cuprinzând termenul clar; − folosirea aproape exclusivă a formei foarte clar din clișeele analizate de noi amintește de "blestemul superlativelor", specific limbii de lemn (Thom 1993: 76); aceasta este favorizată de preferința proprie limbajului jurnalistic actual pentru forma de superlativ
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
s-au lansat ori sunt înlocuite cu alte clișee. 5. CONCLUZII Clișeul lingvistic are un caracter istoric, fiind în general datat, caracteristic unei anumite epoci, întrucât folosirea sa excesivă este determinată de apariția unui curent "la modă" . Dacă tendința de clișeizare este una dintre caracteristicile generale și inevitabile ale limbajului 30, trebuie să subliniem că, în perioada actuală, limba română este caracterizată prin proliferarea neobișnuit de puternică a clișeelor. În procesul clișeizării se pot observa câteva căi și/sau etape distincte
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
de apariția unui curent "la modă" . Dacă tendința de clișeizare este una dintre caracteristicile generale și inevitabile ale limbajului 30, trebuie să subliniem că, în perioada actuală, limba română este caracterizată prin proliferarea neobișnuit de puternică a clișeelor. În procesul clișeizării se pot observa câteva căi și/sau etape distincte. Cuvintele devin clișee lexicale prin preferința actuală a locutorilor pentru sensurile figurate și prin diverse modificări semantice ale termenului originar (abstractizare , desemantizare). Clișeele-sintagmă de care ne-am ocupat (la nivelul/la
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
a face ceva (DEX 2, s.v.). 18 Ca și martorul, expertul, moderatorul etc., v. Rovența-Frumușani 2005: 121. 19 Construcția pleonastică pot să vă spun că declar atestă golirea de sens a expresiei pot să vă spun, ca o treaptă a clișeizării sale. 20 Sinonimul doresc (în loc de vreau) poate fi socotit un "cultism" (Guțu Romalo 1964), ca și a circula (în loc de a merge), simptom (în loc de indiciu), a solicita (în loc de a cere). O semnificație similară are termenul "hiperurbanism lexical", folosit de Iordan (1981
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
o primă fază, în care utilizarea sa era mai puțin extinsă, să fi fost preluată ca o exprimare la modă și de alți jurnaliști și de politicieni - se știe că limbajul jurnalistic este destul de influențabil, supus modelor și permite frecvent clișeizarea unor mijloace de expresie. De altfel, unele dintre sintagmele cu pe tind să devină clișee (pe televizor, pe agenții, pe probleme, pe zona). (C) valorile semantice pe care le exprimă pe (și nominalul următor) nu sunt toate noi, unele se
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
lui doar în contextul lui a vrea restricționează de asemenea setul de alternative către cea mai "accesibilă" din cadrul ierarhiei: Eu nu vreau să fiu nemuritor, vreau doar să trăiesc veșnic (gyzzard.wordpress.com). Aceste secvențe indică o anumită tendință de clișeizare în utilizarea lui numai sau a lui doar, tendință care poate fi explicată și prin prisma distincțiilor semantice prezentate. 3. ASPECTE SINTACTICE Trăsăturile sintactice ale semiadverbelor restrictive sunt consecința statutului lor semantic de modificatori ai focusului. Astfel, din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
de anaforicitate tinde și cel mai frecvent pronume relativ, care. Uzul său actual se caracterizează prin: slăbirea mărcilor cazuale (omiterea prepoziției pe la acuzativ; frecvența scăzută a formelor oblice), acordul încrucișat greșit, anacolutul, nelegarea de un antecedent, participarea la structuri expletive, clișeizarea în locuțiuni mai mult sau mai puțin fixate de uz (drept care, după care, la care, în cazul în care, în situația în care) (vezi Gheorghe, în acest volum, p. ). Aceste fenomene apar mai frecvent în vorbirea unor persoane cu nivel
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Este demn de observat că parametrul frecvenței unui element în discurs nu constituie o condiție indispensabilă a apartenenței acestuia la categoria clișeelor. De exemplu, cuvinte precum la, mama, este, azi etc., deși frecvente în discurs, nu pot fi considerate clișee; clișeizarea presupune utilizarea unui element care nu spune nimic nici despre sine, nici cu referire la altceva, însă acest element, aproape vid semantic, o dată pronunțat, își justifică funcția comunicativă, pentru că nimic din ceea ce apare în comunicare nu este întîmplător sau inutil
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
iar de aproape... detestabil (probabil, fiindcă nimeni nu-i profet în țara lui.) Unde-s zăpezile de altă dată? Scepticii văd fractură, discontinuitate flagrantă, ceilalți nu se împacă deloc la gândul că atributul "cetate a culturii", eșuat în banal și clișeizare, n-ar mai fi propriu Iașului marilor uniri (și, de ce nu, marilor iubiri). "O, nefericit loc, bătut de Dumnezeu și soartă!" exclamă, într-un text amar, Nichita Danilov. Spre a continua: "e aici și o anarhie slavă, transplantată de peste Nistru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de vise. Se păstrează însă fronda lingvistică reprezentată de încălcarea convențiilor, de renunțare la pudibonderii, poeziei idealului de iubire romantic i se opune o poezie a sexualității șarjate, uimește însă întotdeauna capacitatea deosebită de a valorifica ludic resursele vocabularului evitând clișeizările: "Rochia ta seamănă cu un câine de vânătoare care aleargă prin oraș/ Între noi stă acest lubric obiect", Mâinile libere, "Știu să mă îmbrac mai frumos/ (...) Știu să mă îmbrac ca un picior de prostituată pe înserat", Litera obsedantă sau
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
obsedant marcând decăderea, între candoare, suavitate și sugestie a prăbușirii, a degradării: "și revenea lustruită pe talazuri lângă stelele veștede/ de care visătorii anină caligrafia romantismului pe cer". Nu e aici un dispreț al peisajelor lunare, ci un refuz al clișeizării literaturii. Poeții acestei epoci concep oarecum înaintea postmodernilor o posibilitate de înnoire a sferei poeticului tocmai prin rediscutarea clișeelor și prin aducerea lor în prim-plan. S-a încercat găsirea unor surse pentru starea lirică sau pentru imaginarul poetului, s-
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
florile, stelele, luna - "cu ciudata lor aritmetică sentimentală"), ceea ce sugerează că se respinge doar imaginea literaturizată a cosmosului, nu și elementele sale sau semnificația lor pentru cei care se simt atrași de ele, se produce însă desfacerea lor de balastul clișeizărilor: "admiram soarele pentru că era mare și departe,/ pentru că era nestatornic și umbla în pielea goală". Se aduce o sugestie a senzualității atribuite tocmai unui simbol consacrat al rațiunii, mai aproape de viziunea psihanalitică asupra soarelui, care ghicește în el un simbol
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]