3,254 matches
-
soldați. Păstorel a scris și a publicat volumul de versuri „Caiet - Foi Îngălbenite”, 1938, din care reproducem „Dimineață” care reprezintă, după opinia noastră, dovada că autorul lor folosea poanta, cu deosebită iscusință, chiar și când scria un pastel. Dimineață Stelele clipesc - se sting. Și pe-un nor ca un balaur, Soarele, ca un paing, Țese plasa lui de aur. Cu aripile-nstelate Noaptea, plină de fantasme, Zboară-n zări Îndepărtate, Ca un fluture din basme. Peste drum, măturătorii, Care-alungă noaptea-n
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
o pornesc mai departe. Espresso Cafeaua neagră la un restaurant-grădină cu scaune și mese pestrițe ca insectele. Distilări prețioase umplute cu aceeași tărie ca Da și Nu. Ea este adusă din cafeneaua întunecoasă și se uită în soare fără să clipească. În lumina zilei un punct de negru binefăcător care se varsă repede într-un client livid. E asemeni picăturilor de profunzime neagră pe care uneori sufletul le distilatează și care dau un ghiont binefăcător: Pleacă! Îndemn să deschizi ochii. Case
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
dat puterii năstăsiote un avertisment care le-a cam strivit zâmbetul pe buze. La orice se așteptau pesedeii, dar nu la un astfel de tratament. Nu fuseseră ei cuminți și sprijiniseră efortul de război american? N-au aprobat, fără să clipească, orice doleanță a urmașilor lui Lincoln și George Washington? Si atunci? Foarte simplu: logica americană diferă substanțial de logica borfașilor politici din Balcani. Fără îndoială, administrația americană a trecut la catastif părțile bune ale românilor. Dar ea refuză să facă
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
închide și nu mai rămâne nimic dincolo de litera textului. Voi cita, spre exemplificare, unul dintre poemele sale din volumul Cinema la mine-acasă: "cine nu vede dunga subțire a tinerei fete/ ce s-a ivit/ ca orizontul/deasupra blugilor strâmți?// toți clipim/ de parcă urmează să iasă soarele/ și nu vrem să fim prinși nepregătiți// dar mama ei/ ca o furtună/ îi șuieră/ ridică-ți pantalonii!/ și privirea ni se întunecă". La ora debutului, Livia Roșca este deja un nume cunoscut în contingentul
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
ne povestesc cum a fost Târgul. "O fi altceva, dar nu e musai ceva mai bun", zice Elena Vlădăreanu, nostalgică după anii "de glorie" ai Bookarest. Nu a fost o întâlnire de salon, ci un biznis oarecare", afirmă, fără să clipească, Constantin Vică. Iar George Onofrei și Florin Lăzărescu sunt atât de preocupați de evenimentul "Generația așteptată", semi-ratat, încât celelalte manifestări de la Bookfest se încețoșează până la dispariție. Ne-am fi așteptat la o mai mare obiectivitate din partea unora care acuză, vehement
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
din marii bogătași ai țării noastre capitaliste rostește fără sfială propoziții de genul "Am apărat România comunistă", dar se ridică împotriva valorilor ei de căpătâi, înseamnă că am luat-o pe arătură rău de tot. Dan Voiculescu spune fără să clipească " Nu am mințit niciodată" chiar în consecința directă a propoziției în care neagă orice legătură cu Securitatea, deși tocmai i se demonstrase contrarul. E ciudat cum un om care a arătat că știe cum să-și conducă barca printre ghețari
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
bucată de plută deasupra apei, nu pătrund nici măcar cu o unghie Cînd prada e prea multă Cînd prada e prea multă sau cînd prada e prea puțină cînd luna bate pieziș printre crengile desenate pe cer cînd ochiul lui Dumnezeu clipește ca și cum tot universul ar mai fi îngăduit încă o mie de ani cînd din carnea mea roșie se desprind bucăți de tencuială inexplicabile în condițiile în care nimeni nu m-a imaginat o catedrală cînd tu nu vii deși nu
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/4094_a_5419]
-
se îmbracă Numai în culori țipătoare. Pentru ea Totul e fantastic, e in-cre-di-bil, Ne-mai-po-me-nit! Doar seara e tristă: să dormi, Ce plictiseală! Firfidonel Firfidonel e mare și gras, cu mustață căruntă. Mereu îți propune cîte-o afacere. Își freacă mîinile Și clipește din ochi: „E bănet, bătrîne, o să te umpli De bani! Chilipir, ce mai. Noroc că m-am prins la timp.” Și, mai departe... Mai departe, ce? Firfidonel E mare și gras, cu mustață căruntă, Mereu îți propune cîte-o afacere. Nidoc
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
agili prin zăpadă. E vremea când ai sta în casă la căldura unui șemineu, ai arunca lemne în foc și ai mângâia trupul splendid al iubitei, dar urgia te cheamă afară, urgia vrea să stai bărbătește în fața ei: să nu clipești, să nu scâncești ca un cățelandru, nici să-ți freci mâinile de frig sau de frică. Să vrei să ripostezi și să n-o faci. Să vrei doar vreme de iarnă și viscol nebun când în tine îngheață tot scheletul
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
noapte sub pătură îmi înăbuș un frison și e atât de bine să fii singur singur și disperat în noaptea asta în care găuri negre se varsă în alte găuri negre - și clint își fumează țigara până la capăt fără să clipească all blues ploaia se aude ca o muzică orașul e plin de camionagii taciturni beți care conduc până la uitare de sin e pisicile lor îi ascultă privind halucinate de acasă noaptea pe care o aduc singurătatea și tristețea lor (pisicile
Un nume nou: Liviu Dascălu by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4838_a_6163]
-
fac nimic Tu ai totul Și eu nu am nimic Și nici măcar praful în care am început să mă transform Nu-mi aparține Eu nu exist Decât dacă încuviințezi Tu - printr-o clipire - ca eu să exist. Și, dacă nu clipești, Unde sunt eu? Unde e gândirea mea? Unde e planul meu, pe care mi-l făcusem împreună cu lumea Ca, peste două zile, să trec pe la ea pe acasă și s-o îndrept puțin? Eu sunt un Prinț al Nimicului. Călărind
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]
-
amestecat cu ceva verde se prelinge peste pantofi pierzîndu-se odată cu amurgul în peisajul noptatic, cînd chipurile trase pe sfori sînt coborîte iarăși și iarăși pe scripeți înghesuite în vitrine sau pe galantar în magazinul aflat la parter. ...Buzele dorm, pleoapele clipesc alene, capetele mișcă ușor din urechi încercînd să asculte muzica sferelor, după care se pleoștesc scurgîndu-se încet de pe umeri pe dușumea și apoi, pe sub ușă, pe trotuarul luminat de pași umezi...
Chipuri by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/5883_a_7208]
-
ai privit inima beznei? cuvinte? nu folosesc la nimic parcă sunt ale unui bătrân pe care boala s-a făcut că-l uită ca să afle ce-i poate gura Buna noastră gospodină sub soarele sclifosit de octombrie moartea se dezmorțește clipește de câteva ori apoi se ridică în capul oaselor și se privește într-o oglinjoară de mână a mai îmbătrânit puțin i-au apărut câteva puncte negre și parcă i-a încolțit nițel mustăcioara gâsca s-a așezat cu labele
Poezii by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/6058_a_7383]
-
la prima strigare, vestea a părut una gogonată, ba mai mult, chiar o drăcovenie de necrezut. De aceea, cei cărora le-au sfârâit călcâiele și s-au înghesuit să vină și să-i vadă cu ochii lor, le-au cerut, clipind bănuitori, neliniștiți, să fie lăsați să ia solzii în palmă și să-i pipăie pe îndelete, cu toată luarea-aminte. Numai astfel , ziceau ei , puteau să-și dea, în clar, cu presupusul despre proveniența acestora... Apariția lui în faptul serii a
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
se înalță liberă și cum în jurul gurii se-adună alba cenușă și-mi amintesc de Crucea Sudului pe care n-am văzut-o, fiindcă cealaltă poartă dinspre Capricorn a fost închisă pentru mine. Doar deasupra, ochiul prin care trece lumina clipește cu văpăi, din cauza cântecului neînălțat din ostroave (coardele alăutei sunt rupte, glorioasele degete pline de iperită), și nici urechile nu aud; și nici ochii nu văd; lacrimile lor sunt strânse sub pleoapa marelui ochi; și nici mâinile nu ating amforele
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
în pripă, Parcă m-alungă cineva din urmă, Fluturi vioi și răi roua mi-o scurmă, Simt în spinare zbaterea de-aripă A unui înger ce mă însoțește, Grăbit și dînsul să-și termine veghea, Să se-odihnească măcar cît clipește O rază lată-mprospătînd blînd stevea Și brusturii cu pălăria mare. Și el are nevoie de tăcere, Și de culcușuri moi, și de-o răcoare În dup-amiaza limpede; și lui îi piere Credința unui rost menit anume Să-mi încălzească
Trăiesc mereu cu sufletul în pripă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7565_a_8890]
-
cum am ancorat plopii de zare, copile, cu bandaje și cârpe, să nu sângereze, să nu lăcrimeze floarea salcâmilor în ciuturi, surato. S-au ascuns copiii-n armuri. S-au stricat cucuruzii sub voaluri de mireasă. Limbile ceasului nu mai clipesc. Și mama ne leagă de curcubee cu funii de cânepi, să nu ne prăpădească potopul. Ne leagă de nori cu visele ei. metamorfoza Ea era aproape de mine m-atingea cu o aripă de miere și se sfărâma la picioarele mele
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
mai trăit al limbii franceze, intuia pe Lamartine și Musset, transplantînd în ambiția șsic! probabil ambianțaț clasei ceva din meleagurile depărtate unde el copilărise. Un caz rar printre noi, favorizat de o școală primară urmată complet în cetatea Luteției, vioi, clipind vertiginos pe ochii verzi spălăciți, sub turla unei frunți avîntate, nu ascundea, cred, un poet, ci o formație de intelectual în condiții excepționale" (Simion Stolnicu, Printre scriitori și artiști, Minerva, București, 1988, pp.30-31). Sentimentul de exil pe care-l
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
preluate (chiar, de la cine?), dl. Popa depășește granița literaturii, aruncând un pumn de noroi asupra suferinței unor oameni. Într-un articol din „Viața Românească” (nr. 10 / 2003, pp. 15-16), intitulat „Cât de actual este astăzi Caragiale?” el scrie fără să clipească: „N-a observat cineva că deținuții politici, înfometați cândva în închisorile comuniste, au fost de fapt supuși unui regim alimentar acum la modă, care le-a prelungit viața? Că pentru niște torturi fizice specifice anchetelor de odinioară, doritorii de senzații
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
expert al unei muzeografe: doamna cu pricina ar fi recunoscut într-un înalt funcționar, din M.E.C. pe un securist care se lipea de pereții Muzeului Național de Artă, ca o umbră, ori de cîte ori îl vizita Ceaușescu. Fără să clipească, victima de odinioară a Securității punea în circulație, cu nume cu tot al protagonistului, o calomnie ordinară. întîmplarea face să-l cunosc pe calomniat, care mi-a fost student, și pe care l-am inspectat pentru gradul didactic unu, înainte de
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
își ia gustul propriu și raționamente foarte subiective drept adevăruri universale care ar trebui împărtășite de toată lumea. Intrigat de succesul de critică și de casă al cărții lui Andrei Pleșu, Despre îngeri, Cristian Tudor Popescu scrie cu năduf, fără să clipească: "Departe de a se afla în zona de vîrf a creației lui Pleșu, această compilație plăcută la lectură satisface nevoia multora de a fi văzuți cu ea sub braț sau de a spune că au citit-o. După care, se
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
interviu lui Nicolae Manolescu și care îl rugase pe Alex. Ștefănescu să-i spună cîteva titluri de cărți ale acestuia pentru o scurtă prezentare, colegul nostru amator de farse i-a dictat, și absolventa de Jurnalistică a notat fără să clipească, o bibliografie selectivă... a lui Eugen Simion.) în numărul din 3-9 iulie, Iolanda Malamen dialoghează cu Răzvan Petrescu, autorul relativ recentei antologii de proză scurtă, Mici schimbări de atitudine (Ed. Allfa) � un succes de critică precum toate volumele acestui om
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
se organizau speriați și gata de start spre secțiile de votare pentru ca nu cumva, prin vreo fraudă, să fie ales altcineva decât.. -Io, mă!, zice Haralampy întrerupându-mă din halucinație. Tu vezi cine ți-a apărut pe megavijăn ? Mă uit, clipesc des, o întreb pe Coryntina dacă nu cumva s-a jucat din nou soacră-mea cu telecomanda(4 și mă reped să-mi îmbrățișez megavijănu' cu domnul Marian Sârbu cu tot. Căci despre el era vorba. Adevărul e că, în
Nepotrivitele potriveli pesediste by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12745_a_14070]
-
că poezia lui Mircea Cărtărescu nu mai e citită de studenți, iar cărțile sale, în declin, nu se vor mai vinde. Afirmațiile nu au nici cea mai mică acoperire, dar autorul articolului le face fără să roșească și fără să clipească, de parcă ar fi realizat numeroase sondaje de opinie ori ar fi studiat listele de vînzare ale cărților lui Cărtărescu din toată țara. Mai mult, căzînd în boala numită "scenarită" face tot soiul de speculații cu privire la inițiativa cărții de publicistică a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
și aceiași Popescu, Pașcu, Mitrea sau Agathon a devenit nu doar contraproductiv, ci și sinucigaș. Astfel de persoane, prin simpla lor prezență, creează antipatie. Așa s-a ajuns la soluția Geoană (...restul îl știți). Că omul a mușcat fără să clipească din momeala întinsă, spune totul despre cât de independent este. Că în sinea lui își blestemă zilele e foarte probabil. Dar felul în care înțelege să răspundă comenzilor de sus e absolut stupefiant. Întâmplarea (sau ceasul rău!) a făcut să
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]