115 matches
-
în acest caz observându-se mozaicuri celulare de tipul 47,XXX/46,XX sau 47,XXX/46,XX/45,X). Fenotipul este caracterizat prin: Izocromozomii brațului scurt și lung ai cromozomului X reprezintă anomalii cromozomiale de structură ce rezultă în urma clivării transversale a centromerului în cursul diviziunii celulare. Ca urmare, rezultă doi cromozomi derivați: un cromozom ce conține două copii ale brațului scurt al cromozomului X, numit izocromozomul brațului scurt al cromozomului X notat și i(Xp), și un cromozom ce
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
prin metabolizare hepatică , la un metabolit inactiv 17β- carboxilic ( GW694301X ) , de către izoenzima CYP3A4 a citocromului P450 . Principala cale de metabolizare a fost hidroliza S- fluorometil carbotioatului la metabolitul acid 17β- carboxilic . Studiile in vivo nu au decelat nici un indiciu al clivării fragmentului furoat pentru a forma fluticazonă . Eliminare : După administrarea orală și intravenoasă , eliminarea a fost în principal pe cale fecală , ceea ce indică excreția furoatului de fluticazonă și a metaboliților săi prin bilă . După administrarea intravenoasă , timpul de înjumătățire plasmatică în etapa
Ro_103 () [Corola-website/Science/290863_a_292192]
-
prin metabolizare hepatică , la un metabolit inactiv 17β- carboxilic ( GW694301X ) , de către izoenzima CYP3A4 a citocromului P450 . Principala cale de metabolizare a fost hidroliza S- fluorometil carbotioatului la metabolitul acid 17β- carboxilic . Studiile in vivo nu au decelat nici un indiciu al clivării fragmentului furoat pentru a forma fluticazonă . Eliminare : După administrarea orală și intravenoasă , eliminarea a fost în principal pe cale fecală , ceea ce indică excreția furoatului de fluticazonă și a metaboliților săi prin bilă . După administrarea intravenoasă , timpul de înjumătățire plasmatică în etapa
Ro_384 () [Corola-website/Science/291143_a_292472]
-
adaptabil și care nu se schimbă pe parcursul vieții. poate însă fi recrutat de către sistemul imunitar adaptativ. Sistemul complement reprezintă un complex de proteine plasmatice mici, sintetizate de ficat, si care circulă că precursori inactivi. La un stimul declanșator potrivit, începe clivarea precursorilor de către proteaze specifice, fiind inițiată o cascadă de amplificare a răspunsului (produsul unei reacții catalizează reacția următoare). Rezultatul final al acestei cascade de activare este amplificarea masivă a răspunsului inițial și activarea complexului de atac membranar (MAC). Peste 25
Sistemul complement () [Corola-website/Science/326858_a_328187]
-
tătarii s-au speriat și au luat-o de unde au venit. Din centrul satului, pe un drum lateral dreapta, se ajunge în Vădurele, cu Biserica de lemn din sec. XVII, aflată pe lista monumentelor istorice, și râpele roșietice rezultate prin clivarea argilelor roșii deasupra stratului freatic, creând adevărate opere ale naturii. Satul și-a câștigat prestigiul în zonă, de-a lungul timpului, cu renumita ʺhorincă de Vădureleʺ făcută din mălai, dar și cu dibăcia de a ieși din tiparele impuse de
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
destinații menționate pare a fi reglat de un sistem enzimatic operant în rețeaua trans-Golgi, precum și prin participarea unor proteine de însoțire (chaperoni). Despre biogeneza și destinul granulelor secretorii, datele pot fi găsite în capitolul ......... „Celula β pancreatică”. Principalul sediu de clivare a proinsulinei în insulină, peptid C și câteva resturi aminoacidice se află în granulele secretorii imature, după etapele schițate în figura 3. Maturarea granulelor secretorii este marcată tocmai de predominanța insulinei față de moleculele de proinsulină. Enzimele implicate în clivările secvențiale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
de clivare a proinsulinei în insulină, peptid C și câteva resturi aminoacidice se află în granulele secretorii imature, după etapele schițate în figura 3. Maturarea granulelor secretorii este marcată tocmai de predominanța insulinei față de moleculele de proinsulină. Enzimele implicate în clivările secvențiale ce au loc între diferiți aminoacizi care fac legătura dintre insulină și peptidul C sunt endopeptidazele PC2 și PC3 și carboxipeptidaza H. PC2 și PC3 sunt enzime dependente de Ca+2 și de un pH acid (optim 5 - 5
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
prelungite în circulație a moleculelor de insulină anormală. A fost de asemenea descrisă la membrii câtorva familii cu hiperproinsulinemie asimptomatică o mutație în molecula de proinsulină (Arg-65 înlocuită cu His) care alterează procesarea intra ß-celulară a acesteia (nerecunoașterea locului de clivare a lanțului A de peptidul C). 3.3. Secreția insulinei Procesul de biosinteză a insulinei se încheie cu formarea granulelor secretorii mature care conțin insulina biologic activă. Fiecare celulă ß conține aproximativ 13,000 de granule secretorii (20). Calea principală
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
integrat, ADN proviral poate fi transcris de ARN polimeraza II în ARNm proviral care este supus splicing-ului alternativ, rezultând mesageri maturi ce poartă mesaj genetic pentru proteine virale individuale. Astfel gena gag codifică pentru o proteină precursoare prin a cărei clivare rezultă proteinele particulei virale. Gena pol codifică pentru proteină precursoare prin a cărei clivare rezultă reverstranscriptaza și o enzimă cu funcție de integrare a ADN proviral în ADN gazdă. Gena env codifică precursorul glicoprotienei anvelopei virale. Genomurile ARN progene sunt generate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este supus splicing-ului alternativ, rezultând mesageri maturi ce poartă mesaj genetic pentru proteine virale individuale. Astfel gena gag codifică pentru o proteină precursoare prin a cărei clivare rezultă proteinele particulei virale. Gena pol codifică pentru proteină precursoare prin a cărei clivare rezultă reverstranscriptaza și o enzimă cu funcție de integrare a ADN proviral în ADN gazdă. Gena env codifică precursorul glicoprotienei anvelopei virale. Genomurile ARN progene sunt generate prin transcripția întregului ADN proviral integrat și ADN genomic produs este împachetat în noile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
diferențe statistice semnificative în condiții de tratament, față de condiția fără tratament (fig. 23.7). Cromozomii marker caracteristici tumorilor solide umane sunt prezentați în tabelul 23.2. Cromozomii marker rezultă prin translocații (t), deleții (del) sau formare de izocromozomi (i) în urma clivării transversale a centromerului. Inițial s-a crezut că prezența echivalenților citogenetici ai amplificării genice - DM și HSR - este limitată la tumori solide excepționale, de origine neurogenică. Ulterior, aceștia au fost identificați ca markeri frecvenți în diferitele tipuri de carcinoame (Basker
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un cromozom suplimentar în grupa C (probabil din perechea 12), prezența unei constricții secundare subterminale în brațul lung al unui cromozom din perechea 10 și a unui cromozom marker acrocentric lung, reprezentând brațul lung al unui cromozom 2 apărut prin clivarea transversală a centromerului. Modificările cromozomale s-au remarcat și în tumorile maligne ale aparatului respirator și ale aparatului digestiv, ale ficatului, pancreasului, aparatului genital masculin (prostată) și feminin, ale glandelor mamare, ovarului, colului uterin, corpului uterin, în tumori ale aparatului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care clivează ADN, realizând o incizie uni- sau dublu-catenară în ADN, asigurând astfel despiralizarea dublului helix ADN supraînfășurat. Topoizomeraza II este o enzimă esențială în „descurcarea” cromatidelor, după replicarea ADN. Medicamentele care țintesc topoizomeraza II nu interferă cu procesul de clivare, ci, mai curând, blochează repararea rupturilor dublu-catenare produse de această enzimă. Rezultatul este apariția rupturilor cromozomale dublu-catenare, ceea ce reprezintă fundamentul efectului lor citotoxic. Dar rupturile cromozomale stau și la baza genezei translocațiilor 11q23. Utilizându-se tehnica FISH și cromozomi artificiali
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
murine și patru exoni sunt nou identificați. Gena suferă splicing alternativ, generând mai multe variante de transcripte mature și de proteine (Stephen și colab., 2004). BID este proteina proapoptotică care conține doar domeniul BH3. Semnalele care activează caspaza-8 determină și clivarea formei citoplasmatice a BID (22 kDa) într-o variantă truncată -tBID (15 kDa) care este translocată în membrana mitocondrială unde exercită roluri esențiale în inducerea apoptozei. Proteina BID contribuie la inserția proteinei BAX în membrana mitocondrială externă și la deschiderea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mai crescut a fost atribuit pentru pacientele homozigote -712 TT (Izawa și colab., 1999). • Caspaza-3 - de la Apoptosis-Related Cysteine Peptidase Casp-3 localizată 4q34 codifică pentru precursorul unei caspaze efectoare. CASP-3 activată de către CASP-9 se homodimerizează și determină avansarea procesului apoptotic prin clivarea unei mari varietăți de proteine: CASP-2, CASP-6, laminine nucleare, protein kinaze dependente de ADN, factorul de fragmentare nucleară 45 (DFF 54/ICAD) etc. Degradarea DFF45 eliberează DFF40/ CAD care, prin activitatea nucleazică, degradează nucleozomii (Shi, 2001). Cercetările realizate de Huang
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
caspaze. Precursorul AIF mamalian conține o secvență N-terminală cu localizare mitocondrială (denumită MLS, 1-100) și o porțiune C-terminală (121-160) care are similitudine cu oxidoreductaza bacteriană (Susin și colab., 1999). Forma matură de AIF are 57kDa și rezultă prin clivarea MLS după importul acesteia în spațiul intermembranar. Acțiunea proapoptotică a AIF se manifestă în nucleu unde este translocată din citoplasmă determinând condensarea preferențială a cromatinei localizată la periferia nucleului și fragmentarea ADN (Cande și colab., 2002). Interacția dintre AIF și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru mai mult de 80% din proteina secretată (Nedwin și colab., 1985). Proteinele TNF au 17kDa și conțin 185 aminoacizi. TNF este o proteină transmembranară de tip II și conține 212 aminoacizi, iar citokina homotrimerică solubilă (STNF) care rezultă în urma clivării proteolitice are 51kDa. TNF are două forme, α și β, acestea având o structură identică în proporție de 28% și sunt codificate de două gene diferite. În activarea receptorilor TNF de tip II, TNF-α membranar este cu mult mai eficient
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt capabili de a induce eliminarea rapidă a țintelor lor celulare. APO-2L are o omologie de 23,2% cu FAS L la nivel de structură primară. Ea prezintă o topologie proteinică transmembranară de tip II, cu un situs potențial de clivare în regiunea terminală. Cap. 30. Apoptoza în tumorigeneză Figura 30.2. Etapele inducerii semnalizării apoptotice de către CD95 (FAS/APO-1). FLICE se mai numește MACH, MCH5 sau caspaza-8; PARP - poli(ADP-ribozo) polimeraza; CAD - DN-aza activată de caspază; DED - domeniul efector al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proteinele implicate în evenimentele apoptotice (Shi, 2005). Zece dintre cele 11 gene umane legate de apoptoză prezintă omologie cu gena ced-3 de la nematodul C. elegans. Caspazele sunt exprimate ca precursori zimogenici de 30-50 kDa și devin proteaze active numai după clivarea lor specifică. În general, structura unei caspaze este conservată, conținând un prodomeniu la capătul amino-terminal și un domeniu proteazic catalitic la capătul carboxi-terminal. Ele sunt alcătuite dintr-o subunitate mare și una mică. Molecula caspazică activă este un heterotetramer alcătuit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
activă, nu manifestă un deficit apoptotic pronunțat. Într-un model apoptotic in vitro, extractele obținute din celulele DU249 de la puiul de găină nu au clivat substratul primar al lui ICE, PRO-IL-1β. Activitatea proteolitică a acestor extracte, denumită PRICE, a indus clivarea enzimei de reparare a ADN, poli (ADP-ribozo) polimeraza (PARP), în fragmente apoptotice specifice. ICE pur nu a clivat PARP, sugerând că PRICE este distinctă de ICE (Tewari și colab., 1995). 30.2.5.2. Caspaza-2 (ICH-1) Caspaza-2 este cea de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
RIP) și PIDD (P53-induced protein with a death domain - proteina indusă P53 cu un domeniu al morții) (Tinel și Tschope, 2004). Nu este cunoscut mecanismul molecular prin care PIDDosomul contribuie la activarea caspazei-2. În contrast cu caspaza-9, caspaza-2 conține un situs de clivare între CARD aminoterminal și unitatea caspazică. Caspaza-2 este implicată în apoptoza indusă de stres și acționează ca un inițiator din amonte al permeabilizării mitocondriale. RAIDD are un domeniu amino-terminal de selectare a caspazei (CARD), care interacționează cu CARD al caspazei-2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
situsul de legare la ADN) este o proteină exprimată abundent ubicvitar. DED de la om prezintă >98% identitate de secvență cu cel murin. DEDD prezintă capacități de legare la ADN, se localizează în nucleoli în cazul supraexprimării și activează apoptoza prin clivarea caspazei-6, dependentă de localizarea nucleară. DEDD nuclear blochează transcripția dependentă de ARNpolimeraza I în nucleoli (Schickling și colab., 2001). 30.3. SUPRESIA APOPTOZEI MEDIATĂ DE PROTEINELE DIN FAMILIA INHIBITORILOR APOPTOZEI IAP Apoptoza joacă un rol major în timpul dezvoltării embrionare (Meier
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
BIR3-RING are capacitatea de a inhiba caspaza 9 și proteina Bax. Aceste fragmente proteolitice au fost identificate doar în celulele apoptotice (Deveraux și colab., 1999) după aproximativ opt ore de la inițierea apoptozei. Acest moment este denumit „punct fără întoarcere”, iar clivarea XIAP este mai mult un marker al morții celulare decât un mecanism de protecție celulară. Cap. 30. Apoptoza în tumorigeneză Proteina cIAP1 este clivată de caspaza 3 în apropierea domeniului BIR3, rezultând un fragment carboxi-terminal cu capacitate proapoptotică (Clem și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
bicatenară ARN ar compromite funcționarea mesagerului, ea trebuie eliminată. Acest tip de microARN s-a numit și ARN de interferență și s-a notat cu iARN. Un asemenea iARN poate inactiva cu mare specificitate anumite gene țintă din celulă prin clivarea moleculelor lungi dublu catenare de ARN produse de pe matrița ADN a unor transgene introduse pe căi artificiale în celulă, rezultând molecule mici de ARN de aproximativ 22 ribonucleotide lungime care s-au numit molecule ARN antisens și au fost simbolizate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ADN care induce transformarea acesteia cu desfășurarea tumorigenezei în planta gazdă. Transformarea este desfășurată la nivelul unor leziuni din planta gazdă, unde sunt eliberați compuși fenolici declanșatori ai inducției genelor de virulență (vir) dintre care una asigură sinteza enzimei de clivare monocatenară în T-ADN din plasmidul Ti de dimensiune mare purtător al bacteriooncogenelor specifice. T-ADN este transferat din Agrobacterium tumefaciens în celula gazdă prin intervenția unui complex proteinic translocator de acid nucleic codificat de gena vir, complex care este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]