123 matches
-
cadou "de nuntă". Și comportamentul femelei este caracteristic: își deschide aripile și ciocul asemeni puilor care cer mâncare ,iar alte păsări emit sunete asemănătoare celor emise de pui. În acest fel, femela primește nu numai hrana necesară depunerii ouălor și clocitului, ci de asemenea află că masculul se pretează creșterii ulterioare a puilor. Unele specii,în loc de hrană aduc partenerei crenguțe mai mari de copac, pe care le oferă aplecându-se repetat. Această formă de oferire a cadoului este parte componentă a
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
construit de ambele sexe: masculul aduce materialul, iar femela construiește cuibul. Ponta. Femela depune la intervale de 2-5 zile 1-3 ouă. Ouăle sunt albe mat. Ponta începe de la sfârșitul lui februarie până la mijlocul lui aprilie. Incubația durează 35-42 de zile. Clocitul începe de la depunerea primului ou și este asigurat de ambele sexe sau numai de femelă. Puii sunt nidicoli. În primele două săptămâni puii sunt acoperiți și îngrijiți de către femelă; în următoarele două săptămâni, femela rămâne în apropierea cuibului alimentând puii
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
maronii longitudinale. Juvenilul este mai închis pe spate, cu pete longitudinale maronii pe abdomen mai pregnante. Cuibărește în arbori sau pe versanții stâncoși. În luna aprilie are loc depunerea pontei, formată din 3-4 ouă cafeniu deschis cu pete întunecate. La clocit participă ambele sexe, cu schimbul, timp de 28-30 de zile. Specia de șoim "Falco cherrug" se regăsește, într-o mare diversitate, în mai multe țări din Europa de Est și Asia, precum Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Serbia și Muntenegru, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina, Turcia
Șoim dunărean () [Corola-website/Science/327627_a_328956]
-
prima dată cu certitudine în anul 1960, că clocește în Delta Dunării. Iernează în țările calde din Africa la sud de Sahara și Asia de Sud. Cuibul este construit în arbori înalți. Femela depune prin aprilie 2-3 ouă albe pătate cu cărămiziu. Clocitul este asigurat numai de femelă și durează ca. 35 de zile. Vulturul se hrănește în special cu pește care este prins prin plonjare în apă. Cecercetărlie molecular-genetice au stabilit că specia face parte din familia aparte Pandionidae. Specia cuprinde și
Vultur pescar () [Corola-website/Science/318743_a_320072]
-
cuib, îngrămădindu-se. Stârcii de noapte își apără teritoriul de vânătoare și de cuibărit. Aceste pasari ies la vânătoare în special seară și noaptea, ca să evite celelalte specii de stârci. Cand nu este hrană destulă, de exemplu în perioada de clocit, pot să-și caute hrană chiar și ziua. Nu sunt prea pretențioși la felul de mâncare, în special mâncând pești, viermi și insecte. Pot mânca însă și crustacee, amfibieni, reptile, scoici, rozătoare și alte păsări, ouă, mortăciuni, rar și plante
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
mult de 8 km. Șoimii călători sunt păsări monogame, însă masculul este puțin mai mic decât femela. Aceștia își construiesc cuibul pe vârfurile stâncoase, inabordabile. Cuplul este unit pe viață și revine frecvent la același cuib. Scobitura din stâncă, potrivită clocitului, trebuie să asigure spațiu suficient chiar și pentru patru pui și nu trebuie să fie în raza de acțiune a prădătorilor. Depunerea ouălor începe la sfârșitul lunii martie. Femela depune 3-5 ouă pe care le clocește timp de o lună
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]
-
ale râurilor în mare, iar meniul lor cuprinde mai ales pescăruși, rațe și stârci. Au nevoie de aproximativ 100 de grame de hrană zilnic, dar necesarul crește după eclozionarea puilor, trebuind să îi hrănească și pe aceștia. În perioada de clocit, șoimul călător trebuie să străbată distanțe mari în căutarea hranei. Teritoriul lui de vânătoare este de 40-200 de kilometri pătrați. Vânează rar mamifere, dar uneori prinde și iepuri. Șoimul călător preferă spațiile deschise, libere, cum ar fi: pusta, zonele mlăștinoase
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]
-
efectivelor coincide evident cu folosirea unor pesticide. Aceste substanțe toxice nu se metabolizează, ci sunt acumulate și transmise în lanțul trofic. Șoimul călător, ca ultimă verigă a acestui lanț, preia aceste substanțe toxice în cantități mari, fapt ce îi dăunează clocitului. Prin limitarea folosirii substanțelor chimice și măsurile de protecție luate în interesul șoimilor călători, în ciuda atacurilor de neoprit ale prădătorilor de ouă, efectivele decimate serios au început o ușoară revenire. Enciclopedia " Minunata lume a animalelor ", International Masters Publishers SRl București
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]
-
prădător, păsările înoată rapid la mal, iar în același timp lovesc apa cu “înotătoarele”. Panica și zgomotul induc în eroare foca-leopard, astfel poate prinde doar exemplarele mai slabe. Primăvara pinguinii ies pe uscat și năpârlesc încă înaintea începerii perioadei de clocit. În aproximativ două săptămâni penajul vechi va fi schimbat cu unul nou, strălucitor. După aceasta păsările sunt pregătite pentru reproducere. Femela depune un singur ou la fiecare doi ani, , în luna noiembrie sau chiar primăvara. După aceasta intră în mare
Pinguin regal () [Corola-website/Science/315183_a_316512]
-
între 0,45 si 1,0 m, având o greutate între 360 si 2800 grame, pe insula Galapagos cormoranii ating greutatea de 4000 de g. După culoarea penajului sunt cormoranii negri și cormoranii de culoare albastru închis care în perioada clocitului au un luciu metalic. Păsările nu prezintă un dimorfism sexual deosebit, masculii fiind în general mai mari ca femelele. Puii de cormorani au o culoare brună-cenușie pe abdomen cu nuanțe mai deschise. Păsările au un cioc terminat la capăt ca
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
Perului și Ecuadorului. Habitatul păsărilor sunt reginile joase de pădure (altitutine max. 500 m), situate de-a lungul apelor curgătoare, mai rar în regiunile de coastă. Păsările sunt active dimineața devreme și seara, restul zilei sunt ascunse. Ele trăiesc cu excepția clocitului în grupuri ce pot atinge 100 de păsări. Hrana lor este exclusiv constituite din vegetale: 82 % frunze verzi, 10 % flori și 8 % fructe, consumând și plante toxice. Digestia începe în dilatația esofagiană, care nu poate fi întâlnită numai ca prestomace
Opisthocomiformes () [Corola-website/Science/318254_a_319583]
-
păsări, care se ajută reciproc la creșterea puilor. Cuibul conține 2-4 ouă albe pătate cu roșu, de dimensiuni 4,7 × 3,3 cm, cuibul fiind construit pe crengi la câțiva metri deasupra apei, astfel puii pot sări direct în apă. Clocitul durează 30 de zile, puii eclozionați sunt orbi și aproape golași, fiind acoperiți la ca. 10 zile cu puf.Femelele ca pui pot rămân cu părinții până la vârsta d 3 ani, pe când masculii rămân un timp mai îndelungat.
Opisthocomiformes () [Corola-website/Science/318254_a_319583]
-
ea se instalează un volier special pentru porumbeii bolnavi. În porumbare se construiesc locuri de odihnă pentru porumbei sub formă de scânduri de dormit și bețe de odihnă, iar în compartimentul porumbeilor de prăsilă și boxe de împerechere și de clocit.Boxele de împerechere reprezintă lădițe lungi de un metro, largi și înalte de 60*60cm, la mijloc și în față pereți din pânză de sârmă. Peretele din mijloc e demontabil, iar cel din față are ușițe tot din pânză de
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
reprezintă lădițe lungi de un metro, largi și înalte de 60*60cm, la mijloc și în față pereți din pânză de sârmă. Peretele din mijloc e demontabil, iar cel din față are ușițe tot din pânză de sârmă. Boxele de clocit au formă unor cutii, construite din plasa de sârmă, șipci de lemn și pardosite cu scânduri. Mărimea lor variază în funcție de mărimea raselor de porumbei care le vor ocupă, între 70*70*40=50cm și 120*80*60cm. În fiecare boxa
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
formă unor cutii, construite din plasa de sârmă, șipci de lemn și pardosite cu scânduri. Mărimea lor variază în funcție de mărimea raselor de porumbei care le vor ocupă, între 70*70*40=50cm și 120*80*60cm. În fiecare boxa de clocit se construiesc două cuiburi pentru fiecare pereche de porumbei de prăsilă, în scopul asigurării unei clocirii și creșteri consecutive a puilor. Boxel astfel construite în compartimentul porumbeilor de prăsilă sunt așezate una lîngă altă, suprapuse și ridicate deasupra pardoselei cu
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
compartimentul porumbeilor de prăsilă sunt așezate una lîngă altă, suprapuse și ridicate deasupra pardoselei cu 20cm Rasele de zbor se cresc în libertate, iar cele de carne și de agrement în voliere instalate în față porumbarului sau a boxelor de clocit, făcute din pânză de sârmă prinsă de un cadru metallic sau din șipci de lemn, închise din toate părțile, având o capacitate de aer suficientă numărului de porumbei care vor fi crescuți în ele. Pentru fiecare porumbel se socotește un
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
porumbeilor de carne se utilizează porumbare-șoproane acoperite complet sau numai pe jumătate, închisă lateral cu scânduri, cu uși pentru porumbei și personal de serviciu, iar în față cu voliere din sârmă cadrilată. Pereții din fund sunt acoperiți cu boxele de clocit de 40 cm lungime, 40cm lățime și 30 înălțime, câte două pentru fiecare pereche. Pentru a evita umezeală și pătrunderea șobolanilor, pardoseal se construiește la 40-50 cm deasupra nivelului solului. Porumbarele-șoproane sun înșirate pe rânduri, prevăzute cu un apaduct propriu
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
prevăzute cu un apaduct propriu, legat de puțul sau turnul de apă motor al crecatoriei. În Statele Unite ale Americii se găsesc crescătorii -uzine care produc și prelucrează anula zeci de mii de pui de porumbei de carne. În boxele de clocit sau în căsuțele pentru cuiburi se așează cuibarele sau cuiburile, făcute din cutii mici de lemn, având 6-8cm înălțime, 16-25 cm lățime și 16-25 cm lungime. Cuiburile pot fi făcute în formă de strachină, dintr-un amestec de gips, ciment
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
o mare parte a timpului în larg, hrana sa era reprezentată mai ales de pești și unele moluște marine. În timpul scufundării vâslea simultan cu picioarele și își deschidea ușor aripile. Era de fel o pasăre silențioasă. Doar în timpul perioadei de clocit, în timpul căutării partenerei și când își proteja teritoriul de clocit, emitea sunete croncănite, bârâite și țipete. Păsările cloceau în perioada mai-iunie, pe insule mici și lăturalnice cum ar fi Insula Funk, aflată lângă coastele Newfoundland,Insulele Feroe și Insula St. Kilda
Marele pinguin nordic () [Corola-website/Science/328945_a_330274]
-
reprezentată mai ales de pești și unele moluște marine. În timpul scufundării vâslea simultan cu picioarele și își deschidea ușor aripile. Era de fel o pasăre silențioasă. Doar în timpul perioadei de clocit, în timpul căutării partenerei și când își proteja teritoriul de clocit, emitea sunete croncănite, bârâite și țipete. Păsările cloceau în perioada mai-iunie, pe insule mici și lăturalnice cum ar fi Insula Funk, aflată lângă coastele Newfoundland,Insulele Feroe și Insula St. Kilda. Coloniile erau numeroase, iar în acestea pinguinii mari se amestecau
Marele pinguin nordic () [Corola-website/Science/328945_a_330274]
-
muncă. Scorburile sunt construite pe partea care privește în jos a crengii, pentru a împiedica pătrunderea apei de ploaie și de a înfreuna accesul prădătorilor. Scorbura ciocănitoarelor este compusă dintr-un tunel prin care se intră și o cameră de clocit și de creștere a puilor. Ciocănitoarele își construiesc o scorbură în fiecare an, cu excepția ciocănitorii cu creastă roșie (Picoides borealis) care o folosește toată viața. Această pasărte își construiește scorbura timp de până la doi ani. Există păsări care îți construiesc
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
bandă albă peste gâtul negru, iar picioarele sunt roz pal. Sexele se aseamănă între ele. Cuibul este format dintr-o gropiță căptușită cu scoici și resturi de alge. Prin mai-iunie femela depune de obicei 3 ouă galbene, pătate cu brun. Clocitul durează circa 26-27 de zile și este asigurat de ambele sexe. Puii sunt nidifugi. Când se află pe malul mării, scoicarul se hrănește îndeosebi cu moluște bivalve (midii, scoici). Hrana este completată cu gasteropode (litorine), crabi și viermi marini. Când
Scoicar () [Corola-website/Science/330120_a_331449]
-
sunt sferice, mate, alb-calcaros, punctate neregulat cu gri-violet până la maro închis, cu pete în formă de dungi; la capătul rotund câteodată sub formă de căciulă. Incubația durează 32-35 de zile pentru fiecare ou și 42 de zile pentru ponta întreagă. Clocitul începe după depunerea a 2-3 ouă și este asigurat de femelă, care este hrănită în acest timp de mascul. Are loc o singură clocire pe an. Puii sunt nidicoli, acoperiți la început cu un puf scurt, rar, alb, apoi cu
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
în luna iunie, prin depunerea a 5-14 ouă de culoare alb-gălbui, ușor cilindrice, lungi de 12-14 mm. Clocirea durează în jur de 2 luni, chiar 90 de zile în cazul în care temperatura este devaforabilă. Ouăle cresc în volum în timpul clocitului, devenind cenușii, iar prin august-septembrie ies puii. Femelele sunt apte pentru reproducere după 3 ani, pe când masculii după 2 ani. "Șopârlele inelate" sunt reptile strâns înrudite cu șerpii și se hrănesc cu mici nevertebrate. Craniul lor este lat, coada scurtă
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
prin planare. În timpul zborului de toamnă, dinspre Europa spre Africa, prin intermediul curenților ascendenți calzi se pot ridica ușor, din ce în ce mai sus. Pentru multe păsări, Europa Centrală reprezintă cel mai sudic punct al migrării. Lebăda pitică, de exemplu, migrează din zonele de clocit ale Siberiei de Nord până la malul Mării Nordice. Păsările migratoare nu se întâlnesc doar în emisfera nordică; dar, deoarece la Sud de Ecuator suprafața uscată este mult mai mică, numărul lor este redus, fiindcă au mai puține locuri pentru clocit
Migrarea păsărilor () [Corola-website/Science/302559_a_303888]