1,528 matches
-
marea de liniște în țintirim, urnind din veghe negre pietre, în umbra lor mai vii să fim. Divin plutea din vremuri crude, încât și-acum ies din privire armii de fluturi nevăzuți, făpturi de abur către fire. Totul e vuiet, clocot, vis, plutire, spaimă, tremur, beznă, duh însemnat de mușcătura cuiva suav irupt din gleznă!
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
-o în suflet Ramurile să se-ncleie Între ele-n cuibul umed Și s-o bată frunza-n carne Pînă o să-i cînte sînii Fluturii să se răstoarne-n Luciul unghiilor mîinii Cîtu-i roua preț de-o zi Dată-n clocot și-n suspine Doamne nu mă părăsi Ia-mă-n miezul de lumine
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12044_a_13369]
-
primul an de studenție) și străbate două medii: orășelul de provincie și campus-ul universitar (aici, mai ales în varianta căminului studențesc insalubru și neprimitor). Adolescentă neîndemînatică, neatentă și aparent absentă, însă foarte prezentă în sine (acolo unde există un clocot de vitalitate reținut de barajul timidității), Letiția Branea provine dintr-o familie marginalizată, marcată de greșeli istorice asupra cărora eroina nu stăruie pentru că "nu mă interesa povestea asta încurcată și n-o pricepeam". Cum părinții sînt separați, iar tatăl este
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
mănânci imagini amestecate cu ele însele și cu floricele de porumb isterie margarina sexului imagini amestecate cu logaritmul propriilor bastarzi străzile deșertându-te în cămășile de forță ale decibelilor heavy metal și rap fisiuni satanice hormoni și acizii nucleici în clocot luxuriantul de junglă în punctele fierbinți striptease-ul adăposturilor noroioase artificiu vertical Mnhtn îl simți în gât în mărul lui adam se naște viermele în miezul adevărului trucaj pânză de cinema celuloid pe retina încinsă te înhami la fantome de hașiș
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
eram viu. Ai dat din umeri spunând: „Nu se mai poate Să ai parte de viață, Căci ai dărâma toate legile iubirii. Nu e bine să te întorci. Dar e bine să te îngropi cântând În pântecul smoalei, devino chiar clocotul ei Prin care zboară satana.” Auzind una ca asta m’am adâncit Ca un fir de plumb în mine, Perpedincular pe bătăile inimii Din care am dat afară Orice alt zgomot. Și i-am iubit singurătatea. * O rumoare din ce
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
înțelegeam, în aceeași secundă mă dubla gîndul că nu mai putea comunica ceea ce-mi părea atît de cunoscut. Nici acum nu pot să explic exact. Adaug doar că începeam s-o și aud, da, auzeam bîzîitul, nu, nu bîzîitul, clocotul minuscul al luminii pe obiecte, parcă ar fi fiert apa încetișor. Foarte palid ce-am spus eu acum. Cred că, mai precis zis, lumina sfîrîia. Și iată-mă amintindu-mi de o altă întîlnire corp la corp cu dînsa. După-amiază
Clocotul minuscul al luminii pe obiecte by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13791_a_15116]
-
ei, și acum vor să mă înscăuneze în amintirea celui ce ar fi trebuit să fiu. n Ca un trecător Noapte de noapte, zi după zi ținându-se de mână: anotimpuri, femei și întâmplări, după care, toamna ce vine... ...și clocotul, acum, potolit; Viețuind pe apucate - clipă stârnită de accidentul orei și-o primăvară renăscând din te miri ce, purificată de așteptare, copacii care ți se vâră în suflet aproape cu sila, ca pofta de viață, inconștientă, a născutului de mai
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
inima-mi ce-ncepe brusc să bată-n ritm de versuri. îngeroioloiul, Nimbodedalissimul scorțos-suav distribuie har cu cotiuga, cu vagonul, cu helicopterul dacă-i cășunează a-ți înfiripa un pustiu de fericire, c-o oază-n mijloc, spațiu sfînt în clocotul izvoarelor pătrate, loc tapisat cu ierburi mătăsoase, teribile-n tăiușul fin, popas presărat cu pietroaie de smarald și alte topaze safirii plus bulgări de cristal logodiți cu, oh!, roua clandestină. Dumnealui, c-o sfîrlă duioasă, dezghioacă iluziile ca a pe-
îngeri-Trăsni-Zdrobilă (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14693_a_16018]
-
rindea, Șira spinării-mi zbîrnîie în spate, Zmulsă din trup și-umplută cu smîntînă, Ca tulnicul ciobanului mișel Care, tot sihăstrind, în dos de stînă Și-l freacă-n blana fragedă de miel. Ci n-aștepta să-mi deie-n clocot drula, Nervoasă și-mbibat-n sînge mov. Coboară lin! Dezbracă-te-n Cehóv Sau în Baudelaire. Să-mi treacă tarantula Dorinței peste trup și să-mi ucidă Păroasă, dragostea, ca pe-o omidă...
Sonetul geluit c-o tarantulă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11029_a_12354]
-
De flamuri, drapele și steaguri, Să fluture-a voastre văpăi purpurii Pe-a versului falnice praguri. Și voi buciumați-mi mărețul avînt, Sirene, ciocane, baroase, Spre slăvi să se-nalțe năvalnicul cînt Cu note înalte ori joase. V-aprindeți în clocot voi, zori de rubin, Voi torțe, voi facle, voi stele, Șuvoi de căldură, puhoi de lumini Reverse cîntările mele. Voinica vîlvoare a jarului vast Zvîcnească spre zarea senină, Iar voi pregătiți-mi un aprig contrast, Afunduri noptoase de mină. Inventarul
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
SPUNE-MI O DATĂ..., de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. mai spune-mi o dată cum se dezleagă pustiul când sângeră lumina sub pleoape cu tâmpla lipită de noapte mai spune-mi o dată cum încolțește luna clocotul înserării când sufletul intimidat de ani c-un dor intrigant se leagă mai spune-mi o dată cum se transformă apusul când zorii îți tulbură simțirea c-un cuvânt rostit la tinerețe mai spune-mi o dată cum încifrezi ascunsul când jocul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Z lângă o icoană și-o întrebare să te reconstruiești vis și prădător de vise Citește mai mult mai spune-mi o datăcum se dezleagă pustiulcând sângeră lumina sub pleoapecu tâmpla lipită de noaptemai spune-mi o datăcum încolțește luna clocotul înserăriicând sufletul intimidat de anic-un dor intrigant se leagămai spune-mi o datăcum se transformă apusulcând zorii îți tulbură simțireac-un cuvânt rostit la tinerețemai spune-mi o datăcum încifrezi ascunsulcând jocul ielelor te poartăc-un sâmbure de iubire hoinar printre aștriitu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
apoi în G.A.C.-urile de tristă amintire. Alteori, modifică registrul lexical al recruților, dominat de limbajul de lemn al sergenților și caporalilor, cu vocabularul mai modern și agresiv al Danei, care se apropie, prin comportament, atitudine și personalitatea în clocot, de atitudinea nonconformistă a adolescenților din zilele noastre. Cu alte cuvinte, scriitorul își nuanțează stilistic lexicul, ca element definitoriu caracterologic, după specificul, după încadrarea socio-culturală a personajelor sale, a locului și a timpului desfășurării faptelor, după arealul socio-uman pe care
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
nu m-ar fi întâmpinat recent ura devastatoare cu chip de om. Au fost momente uluitoare create de un tumult verbal vecin cu imbecilitatea agresivă. De necrezut că atâta mizerie umană poate fi adunată într-un singur om. Era un clocot de ură întunecată care se revărsa asupra mea ca o avalanșă nestăvilită. Abisul urii părea fără fund, nu se zărea nicio crăpătură prin care să se strecoare o zare de lumină sau o boare de aer respirabil. Astfel s-a
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
răsputeri să se scuture de asemenea năpăstuiri și atunci, debusolați cum le este plămada, sar în extrema cealaltă, pun pe ei vopselele stridente ale teribilismului, umflu-și pielea ca un balon gata să plezneacă. Se socotesc polieficienți din ce în ce mai strident, pe măsură ce clocotul interior arde tot mai puternic. Pun stapânire pe ei orgolii nemăsurate și o clocotitoare lăcomie. Singura fereastră prin care mai respiră este ura, fără ea s-ar sufoca. Treptat ura se înscrie definitiv în datele lor fundamentale și exersată neîntrerupt
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
în anii marilor împliniri. Coplilăria dureroasă este lăsată în urmă, se bucură un timp de o frumoasă viață de familie, alături de Maria și de copii, așa cum și-a dorit. După un timp, totul se năruie și pune stăpânire pe el clocotul răscolitor pentru pierderea visului de a-și împlini viața în sânul familiei. Nu poate concepe altfel viața decât în familie. Pare învins de loviturile nedrepte, dar nu-l îngenunchează, distanțându-se de modul cum s-a lăsat învinsă mama sa
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
hrană, în trecerea lui scurtă, spre lumină. Să ne-amintească de acel poet ce-a odihnit, ades, lângă izvoare, sau pe sub plopii, și-astăzi fără soț, ori pe sub tei, când da lumina-n floare. Să ne-amintească de-al iubirii clocot, de doruri, în trăiri incendiare, de dragostea-i de țară și de neam, de suferința-i fără de-alinare. Nicicând să nu uităm că el, Eminul, cu veșnicia făcu legământ prin versul său și, ca într-o psaltire, lăsă o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
-i fie hrană,în trecerea lui scurtă, spre lumină.Să ne-amintească de acel poetce-a odihnit, ades, lângă izvoare,sau pe sub plopii, și-astăzi fără soț,ori pe sub tei, când da lumina-n floare.Să ne-amintească de-al iubirii clocot,de doruri, în trăiri incendiare,de dragostea-i de țară și de neam,de suferința-i fără de-alinare.Nicicând să nu uităm că el, Eminul,cu veșnicia făcu legământprin versul său și, ca într-o psaltire,lăsă o-ntreagă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
fel de ,,unși’’, ,,aleși’’, ba chiar ,,distinși’’. ,,Riscurile democrației!’’, zic unii, carențele acestei orân duiri, spun alții. Neșansa de a te fi născut în această lume a destrămării și frângerii de sine, spun și eu, mai ales atunci când dau în clocot. Revenind, cacavelismul odată recosmetizat (din patru în... cinci ani, în saloane ,,Style’’), se pune în mișcare, se rostogolește, iar odată cu el și muritorul ce își plătește cu vârf și îndesat ,,deșteptăciunea’’. Asta e! Cine, Doamne, iartă-mă, ne pune să
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
peștera Cincalli Dacă vă este poftă de un balmuș ca la stâna de pe Caraiman, o mâncare de-i mai zice și „bulz” sau „urs”, puneți la fiert 1,5 litri de apă cu puțină sare și, când apa dă în clocot, începeți să turnați „în ploaie” făină de „iarba zeilor” amestecând tot timpul, până ce... mămăliga-i gata de răsturnat pe un fund de lemn, galbenă și aburoasă. Se taie cu o sfoară, felii-felii, care se dau apoi la prăjit „zidite” cu
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
noua plantă americană era, ca și meiul, nepanificabilă, fierberea mămăligii, aflăm de la D’Hauterive, nepunând răbdarea la încercare, precum prepararea pâinii: „Se pune pe foc un vas cu apă, în care se toarnă făină de porumb când apa dă în clocot, se adaugă făină de porumb până când apa s-a evaporat. Pasta formată, care ia forma vasului, se răstoarnă pe un blid; se mănâncă așa, caldă, cu lapte sau ouă prăjite în unt, și“ - scrie D’Hauterive - „fără să am pofta
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
locuiesc în orașul Bistrița), Adriana Barna, este, dimpotrivă, o expansiva ce se pierde în mirajul materiei, pe care incearca a o capta nediferențiat. Limbajul d-sale cuprinde cu generozitate un conglomerat de conexiuni și intensități, structurile inteligibile dizolvîndu-se într-un clocot emoțional. Protuberantele imaginarului ies din tipare, într-o satisfacție a existenței ce aspiră la un exhaustiv al comunicării, aparent în afara oricăror scrupule teoretice, a oricăror limite de program. Poeta e insuflata de o ebrietate a totalității. Adresîndu-se "departelui", îl postulează
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
eului liric productiv, apte în egală măsură de marca diferențială pe care o numim originalitate, să arătăm, mai întîi, că în cazul altor cunoscuți barzi ai generației '60 situația e inversă. Ioan Alexandru a renunțat la frenezia sa dionisiacă inițială, clocot individualist anarhic, în favoarea unui discurs liturgic, de largă audiență ortodoxă, coroborat cu o evocare instituțională a vieții ecleziastice, Ion Gheorghe s-a înfundat în zona mîloasă a unei arheologii fantaste, stăpînite de năzăririle unui imperialism tracic, Adrian Păunescu a schimbat
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
Se mai preconizează o ofensivă împotriva malnutriției... Vasul vechi, ruginit, amintind de "Aurora", se scufundă aidoma "Titanicului", în vreme ce orchestra cîntă, cîntă, cîntă... Pe undeva, prin Africa, un prunc adoarme tot așteptînd ca orezul imaginar pus la fiert să dea în clocot.
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
devin una, adică un joc de flăcări temerar, reflectînd energia spiritului liric. Poetul e stînjenit de limite. Plonjînd în fascinantul haos al dezordinii fecunde, cultivînd imagini din toate registrele spațiale și temporale, se străduiește a înfrunta "spaimă" existențiala declarată, prin clocotul "luminii brumoase din sud" ori pur și simplu al "invizibilului". Sufletul său meridional țîșnește în chipul unui Macedonski deschis spre abisalitate. Iată o variantă a Nopții de mai, în felul în care Picasso "copia" în stilul său tablourile clasice: "Miracolul
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]