129 matches
-
unui militar stă în punerea, ca scut, a imaginii bunicului și străbunicului între el și inamic - amintire a tătânilor care, la vremea lor, au pășit în sat cu certificatul „Bun pântru armată” împăturat „cu fală în dungi” și afișat la clop. O carte documentară și confesivă, împletitură de lirism și glumeață - de multe ori, în poante - trezvie. „Orânda este feciorul care ți-e rânduit să te iubească sau să îți mânce norocul pe viață. Bunînțeles dacă te măriți cu el”. Ton
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
mai au lacrimi 9 Gardul de spini- îngropată de vifor o cioară moartă 10 În șir cocorii - pe o volbură doi fluturi bat din aripi 11 Mireasmă de tei - bătrâna trece strada prin loc interzis 12. două albăstrele ies de sub clopul de paie - ochii tatei... 13 Un tunet răzlet - căzând secerate florile de prun... 14 Casa de bătrâni - luna printre zăbrele singurul opaiț 15 Văruit proaspat - păianjenul începe o pânză nouă 16 curtea goală - păscând iarba înaltă umbra unui cal 17
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
pământul acolo? - Cine să-l ieie, bade Gheorghe? Vorovești fără de dumneata, îl întrerupse cineva din fața lui. L-o dat el de bună voie. Badea nu-i răspunse, se mulțumi doar să-l lovească ușor cu palma peste cap, dându-i clopul de paie peste ochi. - P-aici nu-i colectivă. Pământu-i bun doar de pășunat, ici pe colo mai punem câte un cartof, nu intră așa ușor utilajele pe el... N-or făcut colectivă. Dăm și noi o dare anuală în funcție de
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
ouă, de toate, berechet, dar nu avem colectivă... Apoi, nici cred că or putea face vreodat. Or încercat ei și romanii să pună stăpânire pe oameni aici și nu or avut spor. - Hopa, zice cel din față, după ce își luă clopul în mână protejându-l așa de o nouă palmă peste ceafă, badea Gheorghe începe cu istoria. - Nu cu istoria, mă, cu spusul lucrurilor pă nume. Da bag samă, tu ești vreo corcitură, că fete faine or fost pă locurile astea
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
derdeluș. Fac omuleți de zăpadă, cu nas-morcov și cap de pluș. Ochii îi pun din tăciune, sprâncene din bețoșiare, la tunică-i pun alune și galoși vechi la picioare. La găt îi leagă un fular, pe cap, o cratiță e clop. Îi dau mătură de coșar, la privitori să dea noroc. În jurul lui se prind la joc, cu chiot de veselie. Prin amintiri să-și facă loc, vis numit copilărie. Îi caută nume hazliu și fără popă-l botează. Iar prin
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366462_a_367791]
-
confecționate in micro sau care pot fi prelucrate sub ochii tăi la comandă, rafie sau un fel de fir de cânepă sau in sau curele împletite cu ajutorul cărora sunt confecționate măști aparținând culturilor amerindiene, africane, asiatice sau chiar europene, un clop din Oaș pe capul unui negru mi s-a părut o înfățișare oarecum originală, fără să-i pot însă asocia și o învârtită și bătută de pe aceleași meleaguri, suprerstatui din gips sau materiale ușoare de culoarea abanosului marcând culturi materiale
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
violului. Tradițional. Alo, Bucovina, nimic? Hai, Ardealul ce aștepți, bagă un breaking news cu Tokes & Co. Moldova, nicio comă alcoolică! Banatul, cum stăm cu accidentele de top? Dobrogea, niciun înec de referință? Maramureșul, o vizită a Demisului prin zonă, cu clop și traista pentru cerșit voturi? Muntenia nicio intoxicare de răsunet? Tipic dâmbovițeană. Udreniana e ca muzeele. Lunea închis. Slabă, slabă, mișcarea! Dreapta se coagulează sau se taie ca maioneza de la cuțitul PNL? Sigur, de dreapta! Noroc cu ro(mân)ii
TABLETA DE WEEKEND (46): SE ÎNTÂMPLĂ ACUM! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346605_a_347934]
-
minorităților conlocuitoare, să se informeze la fața locului. Revin la nefastul rege, care, atunci, când s-a aflat în vizită la Hitler a fost interesat doar de poziția cancelarului față de Mișcarea Legionară, nu de revizionismul lui Horthy care venise, cu clopul în mână, la Hitler pentru Transilvania. Mai departe cunoașteți istoria... Superficialitatea și delăsarea autorităților române ani de zile în această majoră problemă au dus la Dictatul de la Viena. Atunci, în al doisprezecelea ceas s-au trezit, speriați. S-au trezit
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
nu stă pe ziduri cetate! ------------------------------ Vântul rece din oglinzi Aduna pe rând tristeți În acele dimineți Mâna când voiai să-ntinzi Domnule jandarm, un strop De dreptate să-mi fi dat Poate mi-aș fi lepădat Într-un cui bătrânul clop Două degete pădurea Ridicase la un semn Căpcăunul cel nedemn, Muta mlaștinile-aiurea Bat în lume tobele S-a încins praful de pușcă Vin dulăi străini și mușcă Magistrații, robele Muezinul întârzie La scos vorbele din fes Și la vremea de
USCAU FLĂCĂRILE VATRA de ION UNTARU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356293_a_357622]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BUCURIA UNUI CLOP Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului După ce-mi dorii atâta Bucuria unui clop, Coada lui de târnăcop Că ne-a răsturnat carâta! Și ne umplú de ocară La un colț
BUCURIA UNUI CLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355910_a_357239]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BUCURIA UNUI CLOP Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului După ce-mi dorii atâta Bucuria unui clop, Coada lui de târnăcop Că ne-a răsturnat carâta! Și ne umplú de ocară La un colț de iarmaroc Cu limbajul lui baroc, Tutungiul de pe scară El sudalmă, eu - o palmă Un țignal pentru vardist (Cel mai ponosit și trist
BUCURIA UNUI CLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355910_a_357239]
-
mă'!) Un plaivaz, o terfeloagă Și ne trase o amendă Ca să intre în agendă Ziua asta de oloagă Pălăria lui, pe ceafă Nasul meu - un castravete Ca să vezi și tu băiete Cum e slujba fără leafă! Referință Bibliografică: Bucuria unui clop / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BUCURIA UNUI CLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355910_a_357239]
-
fost acum aproape cincizeci de ani, când am fost aici medic. Multe trebuiau să se schimbe, unele nu. S-au schimbat mai mult din cele ce nu trebuia să se schimbe și mai puțin din cele ce trebuiau schimbate. În locul clopului maramureșan acum se poartă baseball-cap american, iar locul porților maramureșene, o adevărată artă în stejar, l-au luat tot felul de table și fiare sudate grosolan, gresia și bucăți de marmora așezate în modele de kitsch local. Din motive personale
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
cu mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni pe care le-a interferat, sau țesut, cum îi
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
Pe tata, la mormântul înghețat, l-am vizitat în prima zi de după Crăciun. Ne aștepta cu sufletul la gură, desculț în brumă și numa-n cămșa lui ai' mai bună, una cu guler cusut cu mărgele si tele, și cu clopul negru, cel bun, rotindu-l în mâini, ca și coada un tânăr păun. Jur că era viu-viu, în carne și oase, am vrut să-l iau de mână, să-l duc acasă să se mire vecinii ... dar nu s-a
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
ulucă, casă-i face la o nucă. suflă vântul, bate ploaia, i-o fi frig, că vorba aia, a căzut din rămurică și-acum zace zgribulită. din vreascuri îi face-ndat o căsuță cu cerdac la acoperiș, bălaie, fiindcă are-un clop de paie. iarna bine a trecut și-n primăvara-a văzut două frunze, și-apoi trei, nucul creștea dragii mei. acu-i mare pișicher a ajuns cu fruntea-n cer. pe o bancă, cu o furcă, stă azi lelea Mariucă
UN COPIL, DUPĂ ULUCĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355758_a_357087]
-
sare-n apă, pleosc, // de la bob spre verde sare, / de la unu pân’ la toamnă, / de la trei și până-n iarnă // mămăliga-n patru-o dau, / ceapa-n patru eu o sparg, / floarea floarea își desface // și mai mult de dor bălai / clopul, lacrima și clopotul / clop și pic și cling verzui // bâldâbâc de piatră verde, / verde galben de mă lași, / broasca face-n apă, pleosc”. Ceea ce pare ludic, este, de fapt, foarte serios. „Îngerii n-au aripi, ei au inimi, / cu nas
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
de la bob spre verde sare, / de la unu pân’ la toamnă, / de la trei și până-n iarnă // mămăliga-n patru-o dau, / ceapa-n patru eu o sparg, / floarea floarea își desface // și mai mult de dor bălai / clopul, lacrima și clopotul / clop și pic și cling verzui // bâldâbâc de piatră verde, / verde galben de mă lași, / broasca face-n apă, pleosc”. Ceea ce pare ludic, este, de fapt, foarte serios. „Îngerii n-au aripi, ei au inimi, / cu nas roz de acadea / din
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
pe celălalt tovarăș, fluierul, înfipt în brâul negru ce-i strângea mijlocul. Avea portul ungurenesc: ițari albi, cămașa lungă până la genunchi, strânsă în betele negre, era încălțat cu opinci noi să-i țină la drum, iar pe cap purta un clop ungurenesc ce îi apăra creștetul de soare sau nori. Pornise într-o luni și ținea socoteala zilelor crestând, la sfârșitul fiecăreia, o linie pe bâtă, ca pe un răboj. Mergea cât era ziua de lungă spre miazăzi, oprindu-se atunci când
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
de la ăl mai mic, la ăl mai mare din casă. Bunu zâmbea ușor pe sub puținele fire rămase din mustața lui care fusese cândva falnică și se lăsa pradă gândurilor și amintirilor din ce în ce mai năvalnice. Îndată ce rămase singur în livadă, își scoase clopul de paie, îl întoarse, și, cu degete nesigure, apucă fructele una câte una, așezându-le ca pe niște rubine în culcușul adânc. Vara zvâcnea aprinsă, încingând satul din ce în ce mai tare. Întoarsă în răcoarea casei, nepoata căută cu privirea în direcția băncii
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
ne mai privește restul nu pretindem nici un preț facem doar o încercare ca o simplă vânătoare când dai ochii c-un mistreț! au venit călării în galop ne lipsește numai scara dacă vrea să cadă para, s-aveți pregătit un clop! Referință Bibliografică: Au venit călării / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 497, Anul II, 11 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
AU VENIT CĂLĂRII de ION UNTARU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354418_a_355747]
-
spus, doresc să apreciez în mod deosebit seriozitatea, competența, realismul, discernământul, hărnicia și dărnicia membrilor care fac parte din acest veritabil colectiv redacțional, între care la loc de frunte, sunt Părinții: Ioan Natu Balint, Ioan Morgovan, Gheorghe Tall și Cornel Clop și să-i felicit pentru tot efortul depus în desfășurarea activității lor, cu timp și fără timp, rugându-mă ca Bunul Dumnezeu să le facă parte, în continuare, de mult succes, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești, iar
PREOT IOAN MORGOVAN „CUVINTE PENTRU ÎNTĂRIREA ÎN DREAPTA CREDINŢĂ”, EDITURA BUNA VESTIRE, BEIUŞ, 2014, 475 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357697_a_359026]
-
Să duc unu' după altu'/ Și-om ajunge tăți cândva/ Să ne laude popa./ (Tăț' ar vre' să meargă-n rai), trecerea timpului „Țâne, Doamne, țâne, Doamne, vremea-n loc/Să rămâi tânăr precum am fost/Când purtam pană la clop/ Șî mutam munții din loc.” (Țâne, Doamne, vremea-n loc) Nu lipsesc nici ocupațiile specifice zonei: pădurăritul „Pădure cu frunza deasă/Mă ții departe de casă,/ Că de când mă știu/Pădurar am vrut să fiu.” (Pădure cu frunza deasă) și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
utilizate și tehnologiile de prelucrare ale acestora. Este bine să știi că român să diferențiezi o iie de Muscel, o fota de Bucovina, un brâu de Bistrița, o marama din Oltenia și un sort cu franjuri din Hațeg sau un clop de Oaș. Ideal este să ne cunoaștem datinile și tradițiile pentru a ne putea putea însuși cu ușurință originile noastre pur românești. Importantă și scopul cercetării pe teren a portului popular poate fi multiplu. Pe de o parte, se urmărește
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
bumbăcel, cu colțișori sau cu ciur, în funcție de vechime, spăcel alb (cămașă), cu broderie la gât, mâneci, și pe spate, pe sub pintileu, jupon alb brodat, laibăr negru din mătase, în picioare, jumătăți (pantofi cu baretă). Costumul de băiat este format din clop cu pene de fazan sau păun (o pălărie înaltă, împletită din paie de secară), cămeșe albă, din pânză lucrată manual, cu broderie la piept, la mâneci și la guler, spartă, cu motive florale, gaci (pantaloni) din pânză țesută bumbăcel în
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]