84 matches
-
Molière, cât și prin Caragiale mutația fondatoare prin trecerea de la comic la comedie, „de la forma primitivă a comicului la forma majoră a comediei” sau și mai bine precizat, în cazul lui Caragiale, de la vodevil cu recuzita sa de procedee, scheciul, clovneria, qui pro quo-ul, dimen- siunea burlesc-caricaturală a personajelor etc., la comedia modernă. Este drept, niciunde Radu Stanca nu folosește termenul „modern”, însă distincția sa trece prin această separare între o utilizare „gratuită”, pur ludică a procedeelor generatoare de comic și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
formula de încheiere a multe scrisori din corespondența lui Caragiale. A-l citi cu o mină tragică, a identifica peste tot urme de cianură, a recolta din fiecare rând probe de bilă neagră, amărăciuni, acreli, exasperări, cinisme, suferințe disimulate și clovnerii tragice e a merge în răspăr cu firea și geniul său. Da, Caragiale e un om întreg, știe ce e tristețea, dezamăgirea, descumpănirea. Are pagini cutremurător patetice, după cum are pagini de un haz nebun și de o devastatoare savoare ludică
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ultimelor înțelesuri ale vieții, la care totuși ajunge și revine stăruitor. Slujitor de mistere fără îndoială, noul poet preferă costumului preoțesc și hieratismului, chiar evoluând prin altare, cămașa deschisă la piept, mânecile suflecate și umorul benign. Gluma delicat tristă, fără clovneria sau sarcasmul altora, e identitatea lui în a gândi ideea de viață și de moarte. Ingenuitatea comunică o experiență fundamentală de viață: e paradoxul liric pe care ni-l propune Marin Sorescu. S-ar zice că umorul lui grav și-
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
O generală dispoziție ludică pare să anime întreg acest univers care oferă la tot pasul probe de vitalitate cheltuită generos, din pură plăcere, adăugând dinamismului epocii mașiniste o notă de prospețime elementară. Jocul și dansul, balul, carnavalul, baletul, saltul acrobatic, clovneria, spectacolul sportiv etc., cu recuzita corespondentă, sunt termeni ce intră foarte adesea în ecuația imaginii, ilustrând registrul dinamic al imaginarului. Îi regăsim dimpotrivă în modelarea spațiului exterior (în ultimă instanță universul întreg e văzut ca o imensă scenă) și în
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
construită cu știință și minuțiozitate, cunoscînd avantajele și riscurile unui one-man-show. Limbajul este mai degrabă colocvial, liber tare pe alocuri, fiind el însuși un punct de atracție. Tonurile și registrele folosite atît în piesă, cît și pe scenă, variază de la clovnerie sau bufonerie grotescă, la ironie și auto-ironie, la poezie și glumă amară, la o disperare tragică îmbrăcată în haine comice. Pentru a preîntîmpina riscurile unei monotonii, totuși inevitabilă la un moment dat, autorul introduce un personaj secund, ca pe un
Povara destinului? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17357_a_18682]
-
Iordache umple scena de farmec, de patimă și dăruire, face cu ochiul publicului - singurul parcă înțelegător și răbdător - încercînd să ridice ștacheta putințelor spre marele rol - Richard al III-lea. Nu izbutește de fapt, decît să execute un șir de clovnerii. Urmărindu-l cu mare atenție pe Ștefan Iordache în spectacolul Barrymore, poți observa însă efortul de a estompa redundanțele inutile ale textului (pe care nu-l cunosc și, de aceea, nu-mi dau seama cît s-a străduit și regizorul
Povara destinului? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17357_a_18682]
-
pești ai întunericului i se agățau în păr și înotau cînd ieșea luna/ urcăm pe El Calvario și îl zăream dansînd/ printre bătrîni cu mintea rătăcita" (El drogadicto. Scene din Spania capului meu). Experiențele asumate nu sînt decît evoluții vide, clovnerii. Aidoma unui saltimbanc, eul se batjocorește pe șine: "Ochii tăi sînt plămînii soarelui negru,/ gură ta e o lună roșie de garoafa,/ capul îl ții la picioare și te-nchini/ în fața lumii acesteia fără glorie./ Vino să decapitam păpușile care
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
spectacol pentru adulți) 02 iunie, ora 18:00 Workshop Toni Zafra 03 iunie, ora 19:00 Spectacol de ventrilocie - Eduard Sandu Andrei 04 iunie, ora 19:00 Candid - - Teatrul Țăndărică (spectacol pentru adulți) 05 iunie, ora 18:00 Workshop de clovnerie și păpuși - Mihai Gruia Sandu Teatrul de Vară - Țăndărică Etaj 5 01 - 05 iunie - ora 21:00 Nocturne teatrale: Proiecții video din colecția Țăndărică Mai multe informații despre proiectele si spectacolele Teatrului Țăndărică găsiți pe www.teatrultandarica.ro sau pe
FESTIVALUL DE VARĂ "TEATRU, STRADĂ ȘI COPIL" 2014, maraton al spectacolelor. Când debutează by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/28462_a_29787]
-
virulent sau pașnic. S-au încheiat prietenii, alianțe și mezalianțe, ori s-a ajuns la dușmanii și ranchiuni pe viață. Toată paletă afectivității a fost desfășurată în spectacole la scenă deschisă ori în culise. Au existat chiar și numere de clovnerie. Că unii combatanți erau mai înverșunați, aceasta ținea de temperament. Sancționați drastic au fost doar cei care au încălcat limită decentei lingvistice, căzînd în vulgaritate. Aceștia au sufocat din cînd în cînd polemicile civilizate, prin "ghionturi" lingvistice, războindu-se arțăgoși
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
Alex. Ștefănescu Un poet căruia nu-i reușesc clovneriile Pavel Șușară este un personaj imediat vizibil al vieții literare. Are o constituție fizică robustă și poartă barbă. Se îmbracă sobru, dar nu uită să-și adauge și ceva de genul unei eșarfe roșii la gât. în evul mediu putea
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
chirurg care îi explică, exuberant, pacientului de pe masa de operație cum îl taie și apoi cum îl coase. Neștiind - pentru că este structural un om grav - că se află deja într-un registru comic, Pavel Șușară încearcă, prin tot felul de clovnerii textuale, să devină amuzant. Dar, din nefericire, nu-i stă bine să o facă pe clovnul. Când recurge, de exemplu, la oralități deocheate, "pronunția" lui are ceva apăsat și nefiresc: "dar ce facem noi, bre, aici (...) dacă mai insistăm se
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
el să își găsească ceva de făcut, săracul. Unde e gloria lui de altădată !?”, scrie jurnalistul pe blogul său. Stelian Tănase remarcă faptul că Băsescu a fost constant protagonistul unor evenimente politice atipice și că a ținut să facă mereu ”clovnerii” și ”bufonade”. Dar așa e bine într-o democrație. Cînd o lovitură de stat, cînd un complot, cînd o conspirație - să se distreze lumea. Una e să mori de plictiseală și alta să mori de rîs. Am dus-o cum
Stelian Tănase: Băsescu, fericit cu un complot al USL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34192_a_35517]
-
evocă o viață petrecută printre cărți. În același timp, însă, mobilitatea figurii te face să te gândești la o vocație actoricească (demonstrată deja, de altfel, de emisiunea TV " Doar o vorbă să-ți mai spun", originală combinație de pedagogie și clovnerie, inventată de George Pruteanu din dorința de a-i reînvăța pe români limba română). Austeritatea omului studios și dorința de spectacol a omului de lume coexistă în personalitatea lui George Pruteanu. Și se regăsesc, tot asociate, și în cărțile lui
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
trebuie să se deghizeze ca la carnaval. De ce trebuie să poarte colanți, spre exemplu? Știu că unul dintre răspunsuri este că se văd mușchii. Cred că tocmai natura spectacolului performat solicită o costumație adecvată. Abilitățile de circari, scamatoriile, gadgeturile, poantele, clovneriile fac parte din numărul lor. Nimeni nu se așteaptă ca ei să clacheze pentru că totul e „regizat” ca la o luptă de catch, însă trebuie să existe un dram de teroare încât să-ți sară popcornul din cornet pentru a
Căpitanul reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5275_a_6600]
-
în aer povara pestilențială a mocirlei" (p. 221). Delirul primăverii, frisonul care descompune bacovian conștiințele, dar nu descătușează energiile benefice, îl afectează profund pe Tolea, trăind un prezent umilitor (cozi, lipsuri, suspiciuni, turnătorii etc.). Salvarea lui temporară e într-o clovnerie eretică, simulare a libertății și a detașării de regimul comunist. Bufonul arborează nepăsarea, dar numai el știe că sub o asemenea mască se ascunde "codificata noastră biografie burlescă" (p. 286). Provincialul rebel, farsorul, frivolul iritant "se parodiază pe sine" (p.
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
apropie de familia patronată de un Stelaru, de un Caraion: În nepereche mă complac/ trec înot în derîdere./ Străbat ale șobolanilor curți/ împielițat cu gloria ruginei./ Rege desculț îmi pipai chipul/ umflat în bălti puturoase.// Peste care înfloritor o să ningă!" (Clovnerii). Muzicală, strînsă cu elegantă în tiparele unei prozodii tradiționale, producția lui Emil Dreptate exprimă o tendință a decorporalizării trăirilor. Sîngele sau apare subțiat, întomnat, răspunzînd cu melancolie decorului medieval local, într-un amestec de reflexe istorice și umori declinante: Cîntecul
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
că am halucinații". Se află la mijloc o diferență de conștientizare: "Ceilalți nu au sentimentul de a fi niște impostori - deși sunt; cît despre mine... sunt tot atîta ca și ei, însă o știu și sufăr pentru asta". Cabotinajul, simulacrul, clovneria sunt soluțiile de moment ce se absolvă prin regia lor dramatic lucidă: "S-o faci pe saltimbancul în situația mea, nefericit și trist pînă la depravare!". În consecință, o lunecare pe toboganul "decadenței", ce-i provoacă nostalgia unei vîrste netrucate
Fețele autenticității (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7543_a_8868]
-
și mai ales Ricardo ar trebui să dea în judecată firma Adidas și să ceară despăgubiri pentru că le-a stricat imaginea cu această minge care își schimbă imprevizibil direcția la șuturile foarte puternice de la distanță. Francezul a fost acuzat de clovnerie, după ce a luat în piept o minge care ar fi trebuit s-o prindă și-n somn. Ricardo a luat însă un gol nemeritat. A pus palma unde trebuia, dar mingea și-a schimbat direcția, cu vreo jumătate de metru
Onoarea lui Zidane și a găștii de la FIFA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10463_a_11788]
-
în text tare, iar cruzimea crește. Hamlet primește o misiune prin acest testament, în fond. Totul este o înscenare, un spectacol grandios, la limita realității cu ficțiunea. Ideea de teatru este fundamentală. „Sus cortina. Totul e teatru și totuși realitate". Clovneriile lui Hamlet, costumul cu burtă și dimensiuni rubiconde pe care personajul îl poartă pe sub hainele sale, pînă în momentul travestiului și al devoalării convenției din scena cu actorii, semnul monologului „a fi sau a nu fi", cu care se deschide
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
Prefăcîndu-se devotat manierei adoptate, Paul Aretzu o înțeapă, o foarfecă, o compromite, transformînd neutralitatea dicteului în joacă, ingenuitatea lui în persiflare. Înclinația d-sale e către o fantazare supravegheată, care se privește în oglindă. În apele acesteia se răsfrînge o clovnerie degajat satirică, prevăzută cu accente livrești. În registru buf, poetul face și desface, cu degete experte, o poezie a poeziei: "creșteau cuvinte din mine. spiritul este un piept brăzdat. ce faci aici, în mijlocul parfumului. ce, ești cal de biserică, ești
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
marginale, fidel noului antropocentrism pe care l-a teoretizat. Obiectul malițiilor lui e întotdeauna omul din spatele operei. Acestuia nui judecă, mărunt, abaterile morale, viciile pasagere, ci stereotipiile. Infatuările intratabile. Orgoliile. Gata de poză, orficul Ion Mureșan e surprins în toată clovneria lui atașantă: „Mereu îndrăgostitul Mouresinos/ Spune tuturor că, pentru Athenaïs, va prinde/ O lebădă tânără, îi va mânca inima și,/ Cu cele două aripi prinse la umeri,/ Cu-adevărat se va-nălța la cer, s-aducă iubitei/ Nectar și ambrozie
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
elaborate, aristocratice, expresivitate, un soi de noblețe pe care o întîlnesc tot mai rar pe scene, de puritate în joc. Rîsul la Vassa O temă pe care n-am sesizat-o atît de acut niciodată, dincolo, desigur, de rîsul-plînsul și clovneriile lui Prohor. Mi se pare extrem de interesant, și voi medita la el, nivelul comic investigat de Andreea Vulpe cu studenții săi. În urma acestui studiu scenic parcă, tensiunea dramatică, căderile, ratările, succesiunea morților dubioase, trădările, neputințele devin augmentate, mai tari, mai
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
de boala mamei să se comporte în acord cu vârsta, dar rămânând, la urma urmelor, un simplu fiu și nimic mai mult. Prima criză e șarjată ironic de vocea din off de care pomeneam. A doua nu îngăduie însă asemenea clovnerii: „Zelda îmi zgândărise cele mai traumatizante complexe, înrădăcinate în animalitatea mea elementară. Indiferent ce i-aș fi spus, ar fi sunat a gargară atât timp cât ea sesiza, instinctiv, un dezechilibru în raportul inaugural dintre masculul și femela ascunși în noi. Îmi
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
personajele, în telenovelele mai noi, aduc vorba despre asta. Confuzia între afirmarea unei femei într-o lume a bărbaților și normalizarea situației femeilor este de bună seamă convenabilă. Acel iată că se poate al telenovelelor este la fel de fals ca întreaga clovnerie a iertării nesfîrșite de care dau dovadă întotdeauna femeile bune (cînd o femeie nu știe să ierte cu bunătate astrală orice jignire sau agresiune trece cu siguranță în sectorul celor rele). Mai mult decît atît, un iată că se poate
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
și Bran, Charlie Chaplin, frații Max. Și lui Alexandru Dabija la fel. Se vede asta și în acest spectacol. În gag-ul fin, în contrapunctul poantelor spumoase, în tăietura pe muchie de cuțit dintre parodic și dramatic, dintre gravitate și clovnerie. În pașii învîrtiți în cerc ai lui Vladimir și Estragon cînd își iau un timp de gîndire pentru ceva. În felul în care se ghemuiește Estragon și adoarme. Chiar și în strădaniile, nu mereu reușite, ale lui Marius Cordoș-Pozzo de
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]