360 matches
-
și exigent, chiar sever, cu îndeplinirea responsabilităților și poruncilor date. În cazurile în care constata nereguli în îndeplinirea îndatoririlor dregătorilor sau comiterea unor fraude, domnitorul acționa cu severitate, pedepsind sau destituind dregătorul vinovat. Un astfel de caz este cel al clucerului Costandin Știrbei , (rudă cu domnul prin mama sa) care se bucurase de mila domnească, primind dregătorii însemnate. Atunci însă, când a delapidat o parte din sumele strânse din birul datorat de județul Mehedinți-misiune cu care fusese însărcinat în mod expres
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
înscrisurile pentru banii percepuți, îl supune unui adevărat rechizitoriu în care prezintă și istoricul delictelor sale și ale tatălui său-atunci călugărit- cunoscute și sancționate și de domnitorii anteriori. Autorul Cronicii Anonime Brâncovenești , fiind probabil de față în Divan, la judecata clucerului Știrbei, redă pentru posteritate intervenția revoltată a Domnului Constantin Brâncoveanu: “ Cluceriu, când te-am trimis în țară cu slujbe, fiind un boier, dreptate am poruncit să faci, au nedreptate și jafuri?”. La justificarea lui Știrbei că a luat unele obiecte
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
pe tătari la Putineiu și Stănești, iar pe turci la Șerpătești, campania încheindu-se cu incendierea Rusciukului. Datorită cresterii pericolului otoman, se vede obligat să încheie un tratat de alianță cu principele Transilvaniei. Mihai trimite la Sigismund Bathory pe Radu clucerul Buzescu și la Aron Voda pe Stroe stolnicul Buzescu. Rezultatul a fost o înțelegere deplină, cei trei stăpânitori hotărând-cu jurămintele cuvenite ca să fie nedespărțiți unii cu altii (1595).Optiunea lui Mihai a fost definitivă.Cu drept cuvânt va scrie
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la 1821, la Gorj sunt menționați Dimitrie Băbeanu, ceauș de aprozi -14 feb. 1824 și Pană Băbeanu, clucer za arie în 1828, tot la Gorj4 . O generație mai târziu se remarcă la Mehedinți,Tache Băbeanu, nepotul polcovnicului Drăghici, care face studii sistematice de drept ajungând avocat și apoi judecător la judecătoriile Baia de Aramă și Tr Severin 5 . Căsătoria acestuia
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
apropiere schiturile: Sf. Apostoli și Sf.Stefan (zidit de St. Brâncoveanu, fiul lui Constantin). Alpinism. Pe muntele Cozia. Din Lotru, urcuș 5 ore. La jumătatea drumului se află M-rea Stani- soara, pusnicie veche (Schitul Nucet), înființată de boierul Gh. Clucerul și Marin Buliga-1747. Situația Mănăstirii e din cele mai pitorești, de jur împrejur ridicându-se vârfurile: Ciuha Neamțului, Durducul (Borcanul) și Foarfecele. *** Astfel de date găsim și în volumul ”Oltenia” tipărit în atelierele ”Ramuri”, Craiova - Fundația Culturală Regală ”Regele Mihai
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
în rândul nobilimii. Cu șiretenia sa specific grecească și relațiile sale obținute în Fanar, Iani reușește să-și cumpere un „blazon” istoric, adică un document fals, măsluit cu mare artă de „specialiști” turci. Și așa ajunge Iani, negustorul grec, mare clucer în Divanul Moldovei, reușind să cumpere moșii pentru susținerea blazonului obținut cu atâta trudă. Și-a întemeiat o familie boierească prin mezalianțe în nobilimea română. Fiul său Dimitrie se dovedește tot atât de destoinic, pe deasupra înzestrat cu harul învățăturii și iubitor de
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Ce ieri străbăteam prin copilărie. Se uită la mine mirat, iar, luntrașul, Vâslind și-ndârjindu-se înspre neant; Rămânem în barca, eu și nuntașul, Privindu-ne-n ochi, natural, arogant. Marama-mi așez cuminte,-n oglindă, Adam îmi devine astăzi clucer, Cu anii din urmă, din palmi să-mi desprindă, Un ultim bilet, călător către cer. Imi tin obosită, tăcută, pe masă, Brichetă, țigară și poate un cent, Din ultima pâine a lumii, rămasă, Îmi gust liniștită sfârșitul decent. 15 iunie
SĂ BEAU DIN POCAL INOCENŢĂ ŞI PRADĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371333_a_372662]
-
rămâie între dânșii prigonire și să le dai înscris la mâinile lor, îndreptarea și alegerea ce le vei face. Și fiindcă D-ta să ști.1800, ghenar 18 [La condică, Sud Mehedințí, Pomojnic] [ ADRESĂ] În cinstita mână Dumnealui biv vel clucer Alexandru Farfara, ispravnic ot sud Mehedinți. Cu multă plecăciune [Semnătura pomojnicului Isprăvnicatului] ............................................. Document de 2 file(copie cu semnături originale)aflat în posesia autorului. O copie s-a depus și la Arhivele Naționale Mehedinți 3. 1816, decembrie 21. Zapis de
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
spus-o, cu unanimitate de voturi căci nu existau partizi în Moldova. Să vedem acuma din cine se compunea această Adunare? Din Fundești, Pătărlăgeni și Costinești? Iată-i citați, pe rând, pe toți mirenii: vornicul Costache Rolla, vornicul Dimitrie Miclescu, clucerul Bădărău, d. Danilă Bălan, vornicul Anastasie Panu, aga Anast. Fătu, spătarul Cozadini, maior Malinescu, vornicul Mihail Cogălniceanu, aga Iancu Docan, pitarul Gheorghe Masian, d. Dumitru Savin, postelnicul Costachi Vîrnav, vornicul Dimitrie Rallet, spătarul Neculai Cananău, clucerul Ștefan Călin, Simeon a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Rolla, vornicul Dimitrie Miclescu, clucerul Bădărău, d. Danilă Bălan, vornicul Anastasie Panu, aga Anast. Fătu, spătarul Cozadini, maior Malinescu, vornicul Mihail Cogălniceanu, aga Iancu Docan, pitarul Gheorghe Masian, d. Dumitru Savin, postelnicul Costachi Vîrnav, vornicul Dimitrie Rallet, spătarul Neculai Cananău, clucerul Ștefan Călin, Simeon a Stancei, vornicul Sevastian Cananău, aga Alecu Jian, vornicul Alecu Forăscu, Costachi Morțun, Toader sin Pavel, postelnicul Dim. Grigoriu, vornicul Grigorie Balș, postelnicul Mihai Jora, comisul Vas. Zaharia, Const. sin Vasile Ostahi, aga Dim. Gheorghiad, logofătul Gheorghieș
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de mijloacele și posibilitățile indispensabile înfăptuirii acelui proiect. De altfel, la ideea aceasta s-a renunțat foarte curând. Șirul cercetărilor râurilor Prut și Siret și al încercărilor de navigabilizare în epoca regulamentară a fost deschis în toamna anului 1835 de către clucerul Teodor Atanasiu. Într-o adresă din 12 octombrie 1835 către Vistierie, el prezenta situația foarte grea a transporturilor în Moldova: vasele venite la Galați nu erau încărcate la vreme din cauza întârzierii transporturilor în interiorul Moldovei. Locuitorii nu puteau face față nevoilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
constituiau podurile, iezăturile și morile. Prin anaforaua Sfatului din 30 aprilie 1836, întărită de domn, s-a luat hotărârea să se redea navigației mai întâi Siretul, deoarece „înfățoșază mai puține greutăți întru plutire decât Prutul”. Sfatul și-a însușit propunerile clucerului Atanasiu. Deși Prutul urma să fie redat navigației mai târziu decât Siretul, se interzicea în mod oficial construcția de noi poduri și mori pe acel râu. S-a socotit necesar să se ia adeziunea locuitorilor, a negustorilor și a proprietarilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi privită reacția severă a domnului atât față de abuzurile unora dintre slujitori, cât și, mai ales, față de actele de „hiclenie” ale unor boieri, care l-au dus, în cele din urmă, la pieire. Iată, de pildă, cum se adresează el clucerului Constantin Știrbei, cel „cam lung la unghii”, care „au luat de la țară câte ceva și despre domnie au ascuns”, de veneau la „divan, la domn, oameni de să jăluia de luările acelea”: „Cluceriu, când te-am trimis în țară cu slujbe
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
filfilzonii ar fi a cincea și a șasea. Cu alte cuvinte, cele câteva sute de boieri mici, „fără barbă”, ziși „starea a doua și a treia, Între cari se prenumărau edeclii domnești, baș-ciohodaru, tufecci-bașa, divictaru, cafegi-bașa, stolnici, șătrari, slugeri, medelniceri, cluceri de arie etc., până la serdari, căminari și cluceri mari”1. Simpla Înșiruire a funcțiilor acestora ne taie elanul de a Încerca să descoperim printre ei un dandy. Nici În rândurile boierilor așa-ziși de „starea Întâia, boieri cu barbă”, nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Cu alte cuvinte, cele câteva sute de boieri mici, „fără barbă”, ziși „starea a doua și a treia, Între cari se prenumărau edeclii domnești, baș-ciohodaru, tufecci-bașa, divictaru, cafegi-bașa, stolnici, șătrari, slugeri, medelniceri, cluceri de arie etc., până la serdari, căminari și cluceri mari”1. Simpla Înșiruire a funcțiilor acestora ne taie elanul de a Încerca să descoperim printre ei un dandy. Nici În rândurile boierilor așa-ziși de „starea Întâia, boieri cu barbă”, nu mai mult de 30-40 la număr (agă, spătar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de la negustori prinși cu „ocaua mică” sau pungi de galbeni de la zarafi în care bagă spaima (Vodă Caragea, Mavrogheni), oameni-legendă (haiducii Tunsu și Jianu, Teodoros, ajuns „negus” al Abisiniei) și oameni-povestire (căpitanul Laurent, Gheorghe Șeriful), cămătari ca Băltărețu, satrapi locali (Clucerul Alecu Gheorghescu), figuri ale boemei bucureștene (A. Pann, N. Filimon), Dascăli greci și dascăli români, „nebuni” ca Manea, Sgabercea și „prințul” Zamfir, cu gâlceava lor bufonă (și ironică), „cuconași” iuți la mânie, „arțăgoși și tulburători”, zavergii de la 1821. Tablouri de
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
într-o casă de pe țărmul Bosforului, câteodată iese în oraș travestit și se bănuiește că și partidele sale de pescuit ar fi un pretext pentru asemenea întrevederi clandestine; Manole spătarul „vizitează des și în taină pe Grigore-Vodă“; o întâlnire cu clucerul Andronache are loc la cârciuma din Mărgineni, noaptea, iar alta în zorii zilei, „într-o grădină de zarzavat, la DolmaBahce“. Zvonurile ocupă un loc fantastic în aceste rapoarte, dintre care unul culege chiar „vorbele a doi muți despre Grigore-Vodă“19
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
401. Anastasie Crimca 118, 123. Anastasios, Dimitriadis 136. Anastasiu, Ilie 447. Anderson, Eugene N. 421. Andrássy, Gyula 168, 170, 181, 307, 316. Andreau, J. 471, 472, 478, 479. Andreescu, Agripina 447. Andreescu, C. I. 51, 147. Andreescu, Ștefan 119. Andronache, clucer 144. Andronescu, Virgil P. 466. Andronic, Al. 482. Anenschi, Moisei S. 401. Anghel, Constantin 447. Anghel, Florin 331, 334. Anghel, Nicolae 435, 442. Anghelache, Nicolae 435. Anghelescu, Mircea 125, 129. Angheluș, Nicolae 442, 443. Anicii 477. Anna Komnena 59. Anni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Era un boier cărturar, cunoscător al culturii bizantine, logofăt al doilea la Curtea domnitorului Grigore C. Callimachi, care îi comandă scrierea regulilor protocolare. În 1779 semnează o copie a primei părți a traducerii Cugetărilor lui Oxenstiern, menționându-și rangul (vel clucer) și vârsta (60 de ani). Condica ce are întru sine obiceiuri vechi și nouă a prea înălțaților domni (1762) se păstrează într-un manuscris publicat de M. Kogălniceanu în 1846. Lucrarea este împărțită în capitole conținând orânduiala noii domnii, a
GHEORGACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
, Costache [Constantin] (c. 1800, București - 7.III.1845, București), autor dramatic și fabulist. De origine grecească, antecesorii lui F. - al treilea din cei cinci copii ai Mariei (n. Hrisoscoleo) și ai clucerului Constantin Facă - erau boieri de condiție mijlocie. Se instruiește în limba greacă, acasă și, probabil, la Academia din București. Melancolic, spiritual, fără a fi exuberant, prețuind vorba de duh, găsea adesea în ceață veselă a lui Anton Pann un bun
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
Se apropie și de I. Heliade-Rădulescu, mai ales că devine membru al Societății Filarmonice. Om cu inclinații liberale, simpatizează cu opoziția, ajungând chiar unul dintre fruntașii ei, deși se înrudea cu domnitorul Alexandru D. Ghica. Până să primească rangul de clucer (1844), fusese, cu zece ani mai înainte, vtori-postelnic, apoi paharnic. A fost deputat în Obșteasca Adunare a țarii (1838), prezident al Tribunalului de Comerț din București (1842) și, un an după aceea, procuror la Înaltul Divan. Câteva zile înainte de a
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
ȘTIRBEI, Barbu (c. 1753 - 1813, București), memorialist. Descendent din familia Buzeștilor, Ș. e fiul Dumitranei și al postelnicului Constantin Știrbei. Vornic înainte de 1790, el mai primise rangurile de serdar, vel paharnic și clucer. Nu prea interesat de viața de la curte, boierul, fire retrasă, își petrecea timpul citind gazete grecești, franțuzești și italienești. În vara anului 1796, având sănătatea șubredă, Ș. pleacă în străinătate, pentru cură. După o călătorie prin Timișoara, Pesta - unde merge
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
consistență în „bătăliile” matrimoniale. Fiice de Domni și tot mai frecvent, fete ale boierilor mari sau de rangul al doilea (ca Stana, fata unui logofăt, care va fi a doua soție a lui Pătrașcu cel Bun, ori ca Neaga, fiica clucerului Vlaicu din Rumceni, măritată cu Mircea Turcitul, alianță pe care Doamna Ecaterina o îndreptățea prin starea achiziționată - „orice ar fi fost Neaga înainte, va fi de acum Doamna țării” - și prin statutul „bărbatului [care] da preț femeii”) ajung Doamne ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
O luase pe Dafina, care ținuse înainte un boier din neamul Buhuș, Dumitru pe numele său, și-i făcuse și o fată, pe Anastasia. Această Anastasia se va mărita cu Gheorghe Duca. Șerban Cantacuzino a fost însurat cu Maria, fiica clucerului Gheorghe Ghițea, pe care cronicarul Radu Greceanu îl va denunța ca „neguțătoriu de abale”, insinuând o origine umilă, dezonorantă pentru descendența sa (pare a fi fost chiar alogen), și o extracție joasă ce ar putea motiva marile ambiții pe care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mari boieri (era fiul lui Dumitrașcu din Bogdănei „ot sud Ialomița”, fost mare vistiernic, și al Alexandrei, fiica fostului mare vornic Hrizea din Bălteni), care ajungea - către sfârșitul domniei lui Matei Basarab - mare paharnic (după ce fusese postelnic al doilea și clucer al doilea). Constantin Șerban, care „foarte îl iubea” - ne previne Letopisețul Cantacuzinesc - pe Hrizea, l-a făcut, în 1654, mare spătar, dar în anul următor i-a luat această dregătorie (poate de aici - zic istoricii - s-a născut dușmănia arătată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]