1,118 matches
-
Păscu pot fi amintite: Istoria Transilvaniei (1944), Petru Cercel și Țara Românească (1944), Răscoale țărănești în Transilvania (1947), Meșteșugurile din Transilvania până în sec. XVI (1954), Bobâlna (1957), Războiul țărânilor din 1784 sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan (1957), Rolul cnezilor din Transilvania în lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara (1957), Războiul țărănesc din anul 1514 de sub conducerea lui Gheorghe Doja (1959), Formarea Națiunii Române (1967), Pietre de temelie din trecut pentru vremurile de astăzi (1967), Marea Adunare de la Alba-Iulia
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
preot stareț, adevărat luminător al satului după modelul preoților din vechime, om de vastă cultură și pioșenie, este bun prieten și colaborator în fapte de cultură și în cele de binefacere, sociale. Între acestea din urmă, volumul de memorialistică Cavalerii cneazului din vale, apărut în 2015, este unul special, întrucât el izvorăște direct din amintirile autorului legate de satul natal și împrejurimile sale ștefanieene, de ,,poveștile” păstrate de la moși trămoși ca o zestre scumpă, de chipuri ce i-au marcat anii
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
fi Ionuț Vulpescu. Cristi Danileț vrea să spună că executarea hotărârii de revocare a fost suspendată când a fost atacată la ÎCCJ, pentru că actul privea cariera magistraților. Mie mi se pare de un prost gust desăvârșit asta cu împărat, rege, cneaz, prinț, voievod. Reședințele de județ vor deveni poli de dezvoltare, celelalte orașe și municipii vor deveni centre de dezvoltare zonală, iar comunele din jurul acestor localități vor avea și ele fonduri alocate pentru a stimula asocierea dintre ele și orașul respectiv
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
Despre avatar, se referă la străvechile întruchipări ale unui eu liric complex și la modul cum au luat ele naștere. Poetul se identifică dintotdeauna cu avatarurile sale, „ fie că este vorba despre trubadur, despre lup, despre cavaler, sau despre primul cneaz”. Despre forma poetică, cel de-al doilea capitol, redă calitatea de model a liricii dorcesciene, privind limbajul poetic, formularea ideilor fără nicio forțare a limitelor expresivității limbii române. În capitolul al III-lea, Despre asocierea marilor religii, Eugen Dorcescu susține
CRISTINA TEMU, POEZIA SPIRITUALĂ* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1479358245.html [Corola-blog/BlogPost/372712_a_374041]
-
narative, element esențial ce organizează, uneori, mari digresiuni, grupate în jurul unui eveniment incomprehensibil. Dar el, fabulosul, se insinuează, cu abilitate, și în structurile microtextuale (v., mai ales, în Foc și apă, frumosul episod legat de formarea și, apoi, de luptele cneazului Sviatoslaw), generând insule de polisemie, chiar de abisalitate, în fluxul narativ. Concomitent, prin natura sa retorică, prin prezenta sa la punctul de contact cu cititorul, are un rol semnificativ și în pragmatica enunțului. Așa se face că lectorul plasează prozele
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Despre_impenetrabilul_mister_al_istoriei_olimpia_berca_1338970246.html [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
un scut împotriva popoarelor migratoare. Astfel, întemeiata în anul 1003, Transilvania a fost condusă de voievodul Zoltan Erdoelvi , la ordinul regelui ungar Ștefan I. Același rege a poruncit întemeierea Țării Românești în anul 1324, sub domnia voievodului Basarab I, fost cneaz de Cuhea, Maramureș. Și întemeierea Moldovei în anul 1347 a fost impusă de un rege al Ungariei, Ludovic I de Anjou, care l-a trimis să domneasca acolo pe voievodul Dragoș I, un alt cneaz de Maramureș. Deci întemeietorii și
Unirea și dezmembrarea teritorială a României, decizii ale marilor puteri. Detalii surprinzătoare by Marius Marinescu () [Corola-website/Journalistic/101273_a_102565]
-
domnia voievodului Basarab I, fost cneaz de Cuhea, Maramureș. Și întemeierea Moldovei în anul 1347 a fost impusă de un rege al Ungariei, Ludovic I de Anjou, care l-a trimis să domneasca acolo pe voievodul Dragoș I, un alt cneaz de Maramureș. Deci întemeietorii și primii conducători ai țărilor române au fost oameni de încredere ai Regatului Ungariei. În situația descrisă mai sus găsim similarități cu ceea ce se întâmplă după decembrie 1989 în relațiile României cu marile puteri de astăzi
Unirea și dezmembrarea teritorială a României, decizii ale marilor puteri. Detalii surprinzătoare by Marius Marinescu () [Corola-website/Journalistic/101273_a_102565]
-
Păduroși la nord, iar prin aromâni până în Munții Pindului. În secolul XIII Dobrogea a devenit capitala Hoardei de Aur prin prințul tătar Noqai, cu capitala la Isaccea și o placă turnantă a comerțului genovez spre China. La începutul secolului XIV cnezii și voievozii valahi și slavi din Dobrogea se revoltă cu sprijinul Bizanțului și înființează un stat puternic condus de româno-slavi cu rămășițe etnice cumane pe vechea temă Paristrion. În 1985 a apărut un fascinant studiu exhaustiv semnat de Sergiu Iosipescu
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478538349.html [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
alături de celelalte ale epocii Moldova și Țara Românească. Din punct de vedere istoric și etnic Țara Cărvunei a fost un alt voievodat românesc, ignorat de istorici pentru că nu a fost în actualele granițe ale statului român. Balica, un nume specific cnezilor din Ardeal, a fost un nobil vlaho-cuman din familia Terter care și-a declarat în 1325 independența, creînd un stat cu capitala la Karvuna, azi Balcic (denumirea provine de la pădurea carbonificată a Teleormanului și Deliormanului). Datorită implicărilor fiilor săi în
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478538349.html [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
și care erau strânse pentru „zile negre”. 3. Caracterul conservator - nu se acceptau devierile sociale sau spirituale de la modul tradițional de viață. Baza spirituală a obștii era formată de tradiția populară și religia creștin-ortodoxă. Garantul conservării acestor valori era voievodul (cneazul, jupânul) și preotul. Se accepta ca bază juridică doar „legea pământului”, care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era dificilă chiar și comunicarea între diferite obști, iar acest lucru a fost materializat în expresia
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Aceasta era singura normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a doua jumătate a secolului XIX. Infracțiunile generale erau judecate în cadrul obștii de către voievod (alte denumiri atribuite acestuia fiind cneaz, jude sau jupân). Faptele mai grave erau judecate de voievod alături de Sfatul oamenilor bătrâni și înțelepți. Iar cazurile deosebite, care erau destul de rar întâlnite erau judecate prin adunarea întregului sat, care judeca conform legilor pământului. De notat că în cadrul obștii
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
vaci. Iar țărănimea s-a stratificat în țărani liberi (răzeși în Țara Moldovei și moșneni în Țara Românească) și țărani aserviți (vecini în Țara Moldovei, iobagi în Transilvania, sau rumâni în Țara Românească). Conducerea comunităților vicinale (sătești) era asigurată de cneaz - ales inițial, ulterior funcția devine ereditară - ajutat de un consiliu restrâns: „oamenii buni și bătrâni ai satului” și în anumite situații de adunarea întregii obști, „grămada satului”. Problema cnezilor a fost discutată în literatura istorico-juridică. S-au impus doua concluzii
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
rumâni în Țara Românească). Conducerea comunităților vicinale (sătești) era asigurată de cneaz - ales inițial, ulterior funcția devine ereditară - ajutat de un consiliu restrâns: „oamenii buni și bătrâni ai satului” și în anumite situații de adunarea întregii obști, „grămada satului”. Problema cnezilor a fost discutată în literatura istorico-juridică. S-au impus doua concluzii: instituția cneazului a fost o instituție „fundamentală a noastră” sau „general românească”, deși a fost cunoscută și la alte popoare slave; apoi cnezii au fost o categorie de fruntași
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
inițial, ulterior funcția devine ereditară - ajutat de un consiliu restrâns: „oamenii buni și bătrâni ai satului” și în anumite situații de adunarea întregii obști, „grămada satului”. Problema cnezilor a fost discutată în literatura istorico-juridică. S-au impus doua concluzii: instituția cneazului a fost o instituție „fundamentală a noastră” sau „general românească”, deși a fost cunoscută și la alte popoare slave; apoi cnezii au fost o categorie de fruntași și judecători ai satelor românești. Juzii erau magistrați aleși de comunitatea obștii pentru
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
adunarea întregii obști, „grămada satului”. Problema cnezilor a fost discutată în literatura istorico-juridică. S-au impus doua concluzii: instituția cneazului a fost o instituție „fundamentală a noastră” sau „general românească”, deși a fost cunoscută și la alte popoare slave; apoi cnezii au fost o categorie de fruntași și judecători ai satelor românești. Juzii erau magistrați aleși de comunitatea obștii pentru a îndeplini atât funcții militare, cât și judecătorești. Voievodul stăpânea un ținut mai mare în care puteau intra mai multe cnezate
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
poporul român s-ar fi format în sudul Dunării. Începând cu secolele IX-X, în teritoriul carpato-danubiano-pontic are loc începutul genezei statale. Primele formațiuni statale au avut ca bază obștea sătească, formându-se preponderent prin unirea sub un singur voievod sau cneaz a uniunilor de obști. Procesul de formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De altfel, observăm că multe dintre elemente s-au păstrat și în cadrul voievodatelor
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
deși era foarte veche, era precis stabilită. Puterea voievodală ca și puterea domnească, se transmiteau atunci după principiile ereditar-elective, primând primul principiu: cel care moștenea tronul trebuia să fie de “os domnesc”. A doua regulă, să fie fi ban, banoveț, cneaz sau voievod peste anumite teritorii dacă ar fi dorit tronul domnesc. Treptat, puterea devenind și electivă, chiar și rude îndepărtate sau fii nelegitimi ai voievodului puteau deveni voievozi. Ori, Constantin și Tihomir fuseseră confirmați ca valahi de viță domnească de
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eroii_boieri_si_fauritori_de_al_florin_tene_1371557448.html [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
mult, Constantin Tih (Tiș) dusese și el mari bătălii cu ungurii pentru Banatul Severinului. Pentru moștenirea tronului Țării basarabești cum se numea Oltenia atunci , Tihomir îndeplinea prima regulă , a doua regulă fiind să dețină un teritoriu peste care să fie cneaz. Bun strateg, Tihomir se căsători cu Ana, fiica lui Bărbat , fratele lui Litovoi. Care-i dădu ca zestre ginerelui său partea sa dintre Jiu și Olt, din dreptul Strehaiei, Tihomir devenind astfel și cneaz. La începutul acestor mici formațiuni prestatale
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eroii_boieri_si_fauritori_de_al_florin_tene_1371557448.html [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
un teritoriu peste care să fie cneaz. Bun strateg, Tihomir se căsători cu Ana, fiica lui Bărbat , fratele lui Litovoi. Care-i dădu ca zestre ginerelui său partea sa dintre Jiu și Olt, din dreptul Strehaiei, Tihomir devenind astfel și cneaz. La începutul acestor mici formațiuni prestatale, nu mitropolitul făcea ungerea și încoronarea ca în cazul domnitorilor de țară ci alte înalte fețe bisericești împreună cu boierii care aveau drept de judecată pe moșia lor și făceau parte din sfatul conducătorului. În
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eroii_boieri_si_fauritori_de_al_florin_tene_1371557448.html [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
drept de judecată pe moșia lor și făceau parte din sfatul conducătorului. În aceste cazuri, după oficierea juridică și religioasă actele voievodale erau pre-intitulate IO dar cu semnificația ιω=”Noi” (ΙΩ cu majuscule), titlul venind pe filiera slavă, consemnând împuternicirea cneazului de către un înalt for local reprezentativ. În Valahia, regula era o imitare la scară mai mică a practicilor imperiului vlaho-bulgar . Pentru a deveni domn, Tihomir mai avea însă un prag neimeplinit: să facă țară nouă unind mai multe banate, voievodate
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eroii_boieri_si_fauritori_de_al_florin_tene_1371557448.html [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
Bărbat, a doua, tatăl lui, Constantin Tiș, fusese împărat în dinastia asăneștilor. Se știa că lui Ioniță Caloianul (1197-1207) îi pusese coaroana pe cap însăși papa Inocențiu al III-lea (1198-1216) deoarece era de neam vlah, latin. Tihomir era voievod (cneaz) peste teritoriul dintre Olt și Jiu - în dreptul Strehaiei - și mai era acum și voievod peste recentul voievodat al lui Litovoi ce-l primise de la socrul său. Dar boierii olteni îi confirmară lui Tihomir doar titlul de voievod peste Terra Lytua
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eroii_boieri_si_fauritori_de_al_florin_tene_1371557448.html [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
noua diplomă acordată familiei la 1645, atestă originea ei nobilă din vechime. Investigația din 1752 vorbește despre statutul membrilor ei ca nobili de Bedeu chiar înainte de 1645. De fapt la 1326 regele Carol Robert de Anjou donează lui Gostolean, fiul cneazului Porboslav posesiunea Bedeu (cf. Ω, pp. 27-28), iar Mărcuș, întemeietorul acestei ramuri devenită familie, fusese consemnat deja la 1568 (ibid.), sau familia Danci de Iapa este atestată doar de la 1494 de invest. nobil. don 1752 deși primise novo donatio încă
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Enciclopedia_familiilor_nobile_maramure_elena_armenescu_1340393942.html [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
În secolul IX, pe harta Europei mai apare încă un mare stat feudal timpuriu - Rusia Kieveană. Unii cercetători, bazîndu-se pe cele expuse în letopisețul „Povestea anilor de demult” („Povesti vremennîh let”), susțin că acest stat a fost fondat de către konungii (cnejii) varegi și că politonimul de Rusia provine de la denumirea unei regiuni omonime din Suedia. Varegii suedezi, la fel ca și confrații lor norvegieni și danezi (vikingii sau normanii), îmbinau reușit comerțul cu expedițiile piraterești. Drakkarele[xii] lor putea naviga atît
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
lor norvegieni și danezi (vikingii sau normanii), îmbinau reușit comerțul cu expedițiile piraterești. Drakkarele[xii] lor putea naviga atît pe mări (scandinavii cunoșteau compasul), cît și pe fluvii. Supunînd slavii răsăriteni, varegii nu au încetat campaniile lor de jaf. Konungii (cnejii) Ingwar (Igor) și Helg (Oleg) au asediat Țarigradul (denumirea slavă a Constantinopolului care în traducere ar însemna „Regele orașelor” - n. a.), dar fără succes. Focul grecesc le-a ars flotilele de lemn. Învingătorul hazarilor, Sveneld (Sveatoslav), a pus la cale o
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
sale: „Nu-mi este drag Kievul, ci vreau să trăiesc în Pereiaslavețul de pe Dunăre, deoarece aici va fi centrul tuturor pămînturilor mele...” („Ne liubo mi esti v Kieve, hociu jiti v Pereiaslavțe v Dunai, iako to esti sereda zemli moiei...”). Cneazul kievean a vrut să-și strămute capitala în acest orășel situat pe cursul inferior al Dunării, adică nu departe de regiunea care ne interesează. După cum vedem, Bugeacul urma să devină placa turnantă a imperiului său. Ultima sa bătălie, Sveatoslav a
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]