560 matches
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1812 din 17 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului De la debutul editorial al scriitorului Ion Muscalu a trecut un sfert de veac, timp în care el a publicat, cu un efort de
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
al românilor basarabeni, o lacrimă a lui Eminescu, plecat spre marele său idol în zi predestinată, noaptea dinspre 15 spre 16 ianuarie 2009, în drum spre casă de la o festivitate închinată nașterii acestui simbol al românismului. Primul dintre texte, ,,Cavalerii” cnezatului din vale, constituie poate cel mai sensibil și frumos omagiu, plin de liricitate și reverență, apoteotic chiar, adus Hârlăului - ,,cnezatul din vale”- și locuitoril lui, între care s-a numărat și autorul, și subsemnata, cetate plină de glorii altădată, căzută
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
16 ianuarie 2009, în drum spre casă de la o festivitate închinată nașterii acestui simbol al românismului. Primul dintre texte, ,,Cavalerii” cnezatului din vale, constituie poate cel mai sensibil și frumos omagiu, plin de liricitate și reverență, apoteotic chiar, adus Hârlăului - ,,cnezatul din vale”- și locuitoril lui, între care s-a numărat și autorul, și subsemnata, cetate plină de glorii altădată, căzută sub praful indiferenței nedemnilor diriguitori vremelnici. Începutul este edificator cât privește bogăția de informații, frazarea frumoasă, reverența pentru acele epoci
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
Țara de Jos a Moldovei, pe Drumul Tătărăsc, la jumătate de cale dintre Frumușica și Tg. Frumos, pe râul Bahlui, către obârșii, ocrotit de codrii merei și ape întinse, sălășluiește dintru începuturi Târgul Bahlovia (Hârlăul zilelor noastre), așezare străveche de cnezat de vale atestată documentar dinaintea Descălecatului-sfânt răposatului voievod Bogdan I, loc minunat și binecuvântat de pronia divină, cu cetate trainică de zid și vestitele Curți Domnești, mai întâi ale voivodinei Margareta Mușat, ,,mama domniei mele ”(Petru I Mușat, 1378), ale
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
și Filozofie a Universității din Iași, Facultatea de Teologie din Iași și Chișinău Volumul se încheie cu un sumar și cu ilustrații grăitoare despre locurile, personalitățile, documentele amintite. Carte de memorialistică ce are la bază o documentare acribioasă uimitoare, ,,,Cavalerii” cnezatului din vale este valoroasă nu numai prin informațiile uluitoare oferite pe care autorul însuși pare a le struni uneori cu dificultate, prin portretele ample realizate cu pana sufletului, prin legăturile amețitoare dintre fapte, ci și prin calitatea ei literară intrinsecă
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
Ion Muscalu a scris aceste ,,istorisiri”, ci ele l-au născut pe naratorul Ion Muscalu cu fabulosul lor ce nu i-a dat pace până nu au ieșit la lumină. Referință Bibliografică: Catinca AGACHE Ion Muscalu , un istorisitor pasionat al ,,cnezatului din vale” / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1812, Anul V, 17 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
de tigori și de mișei cu un popor aproape descompus plânge săraca țară, de bogată ce-i. Au renăscut în ea și vechi ciocoi și noi, ne reprezintă-n lume minoritari cu dinți de aur și burțile cimpoi stăpânitori de cnezate și turnulețe aurite pe moțatele palate. născuți pentru teroare din gunoi azi clasă de-mbuibați și de gherțoi. Au scris și-o Constituție, o carte... să aibă un nemernic coridor ca gura grea a unei țevi de foc, sigură și
BALADĂ PENTRU VOIEVOZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366758_a_368087]
-
cazării, poeți mândri, liberi, Nu se tem de Damocles, de suspendări, Ei își iubesc femeile, tineri Cazării rămân din zări până-n zări. Au fost în Read land, în Deadland, antagonici, Au luptat în Blacklandul uneori alb, În Flowland, în atâtea cnezate de gnomici, Cazării nu s-au predat, n-au fost slabi. Cine câștigă și cine pierde? Cel din trufie sau cel cu talent? Cel care-ngheață de teama sau fierbe De nerăbdarea de-a fi Timurlenk? Cazarul iubește prietenia, El
BALADA CAZARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366168_a_367497]
-
maghiar împotriva tătarilor.După 1242 are loc o emigrare masivă a cumanilor pe două fronturi.Cea mai mare parte trece în sudul Dunării,iar o altă parte însemnată numeric trece în Transilvania și se pune la dispoziția regelui maghiar.Astfel cnezatele și voievodatele valahilor autohtoni din Muntenia încep să se afirme pe plan politic, tocmai datorită plecării cumanilor.Diploma Ioaniților de la 1247 amintesc de cnezate și voievodate valahe și documentele regale maghiare vorbesc de revolta lui Litovoi împotriva regelui maghiar suveran
PRIN ADEVĂR ÎNVINGEM O PĂRERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351437_a_352766]
-
o altă parte însemnată numeric trece în Transilvania și se pune la dispoziția regelui maghiar.Astfel cnezatele și voievodatele valahilor autohtoni din Muntenia încep să se afirme pe plan politic, tocmai datorită plecării cumanilor.Diploma Ioaniților de la 1247 amintesc de cnezate și voievodate valahe și documentele regale maghiare vorbesc de revolta lui Litovoi împotriva regelui maghiar suveran.Litovai este înfrânt și cade în luptă,iar fratele lui Bărbat luat prizionier se răscumpără și se recunoaște vasal regelui.Tocmai aceste frământări atestă
PRIN ADEVĂR ÎNVINGEM O PĂRERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351437_a_352766]
-
voievodate valahe și documentele regale maghiare vorbesc de revolta lui Litovoi împotriva regelui maghiar suveran.Litovai este înfrânt și cade în luptă,iar fratele lui Bărbat luat prizionier se răscumpără și se recunoaște vasal regelui.Tocmai aceste frământări atestă afirmarea cnezatelor românești pe scena politică internațională,datorită faptului că poporul cumanilor părăsise Muntenia.” Cartea lui Nicolae N.Tomoniu este o pagină a istoriei reale ce memorează “reacția clasei pozitive care,indiferent de epoci și de context, își găsește reazem în tradiția
PRIN ADEVĂR ÎNVINGEM O PĂRERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351437_a_352766]
-
în această parte, iar pe de altă parte se urmărea asigurarea continuității suzeranității asupra teritoriului dintre Carpați și Dunăre. Pentru aceasta, Cavalerii Ioaniți primeau întreaga Țară a Severinului (Terra Zeurini) cu munți și cu tot ce ținea de ea, precum și cnezatele lui Ioan și Farcaș, până la Olt, în afară de cnezatul voievodului Litovoi, care era lăsat românilor așa cum l-au stăpânit ei până atunci. Totodată li se dăruie toată Cumania, de la râul Olt și munții Transilvaniei, stabilindu-se pentru aceste ținuturi aceleași îndatoriri
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
se urmărea asigurarea continuității suzeranității asupra teritoriului dintre Carpați și Dunăre. Pentru aceasta, Cavalerii Ioaniți primeau întreaga Țară a Severinului (Terra Zeurini) cu munți și cu tot ce ținea de ea, precum și cnezatele lui Ioan și Farcaș, până la Olt, în afară de cnezatul voievodului Litovoi, care era lăsat românilor așa cum l-au stăpânit ei până atunci. Totodată li se dăruie toată Cumania, de la râul Olt și munții Transilvaniei, stabilindu-se pentru aceste ținuturi aceleași îndatoriri militaro-economice ca și pentru Țara Severinului. Era de
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
util să arătăm și condițiile stabilite de diplomă, în care se făcea donația Țării Severinului putându-se astfel aprecia stadiul de dezvoltare economico-socială a acestei străvechi vetre de locuir4e românească. Din diplomă se subînțelege că veniturile Țării Severinului, precum și ale cnezatelor lui Ioan și Farcaș erau importante de vreme ce regele își rezerva jumătate din ele, în timp ce cavalerilor ioaniți le rămânea cealaltă jumătate din venituri, foloase și slujbe (cu excepția veniturilor bisericilor care rămâneau episcopilor și arhiepiscopilor). La acestea se adăugau, pe seama cavalerilor ioaniți
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
din comori, sub albia pârâului Boișoara și în grotele ce au fost astupate cu stânci, ale satului Găujani, protejate de legăminte și blesteme cumplite, împotriva celor care s-ar fi încumetat să le fure. Tot aici s-au ridicat și cnezatele lui Seneslau și Tihomir, tatăl lui Basarab Întemeietorul și ctitorul Țării Românești, cel care la înfrânt decisiv la Posada în apropiere de Perișani, pe Carol Robert d*Anjou, regele Ungariei pecetluind ființa Munteniei și implicit libertatea Țării Loviștei. Satele, cu
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
de sine stătătoare datorită titlurilor și posesiunilor ce le aparțineau), sunt o realitate istorică indubitabilă, realitate ce dovedește în mod peremptoriu existența masivă, în partea de nord a României, încă în evul de mijloc, a Românilor organizați în voievodate și cnezate, existență mult a n t e r i o a r ă infiltrării în această zonă a reprezentanților regatului apostolic maghiar. Pe de altă parte Enciclopedia arată că din cele peste 600 trunchiuri de familii nobile maramureșene de origine română
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
grupări de aceeași etnie, stabilite în aceeași zonă geografică, unite prin legături de neam, limbă sau credință. Atât moldovenii din Țara de Sus, cât și maramureșenii lui Dragoș-Vodă (stabiliți pe văile râurilor Siret, Bahlui, Suceava, Moldova, etc.) organizați în mici cnezate, aveau deseori de furcă cu cei care încercau să le cotropească pământurile. Acești năvălitori veniți din est, precum tătarii din Hoarda de Aur, treceau râul Nistru și produceau mari pagube locuitorilor, pustiind satele si înrobind populația. Pentru a face față
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
concludente de acest fel de construcții sunt cetățile: Neamț, Suceava, Țețina. Acestea aveau forma unui patrulater, având în colțuri turnuri de observație și atac, după modelul cetăților baltice, a căror influențe au ajuns în Moldova prin relațiile acesteia cu Marele Cnezat al Lituaniei[4]. Printre primele obiective importante cu care s-a confruntat voievodul Ștefan cel Mare, încă de la inceputul domniei sale, au fost acelea de a consolida și moderniza apărarea țării. Se cerea neapărat, crearea unui sistem de amenajări cât mai
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
a avut ieșire la mările calde. Calea spre Marea Baltică i-a fost îngrădită de popoarele baltice fino-ugrice, iar spre Marea Neagră - de semințiile nomade de stepă. Acest handicap a dictat politica externă a formațiunilor statale ale vechilor ruși: Rusia Kieveană și cnezatele care au luat naștere pe ruinele acesteia. Formarea Rusiei Kievene este legată de așa zisa „teorie normană”[xi]. Slavii răsăriteni erau divizați în mai multe federații de triburi care se războiau între ele. Printre aceste triburi se deosebeau slavii ilmenieni
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Constantinopol și decît enclava Tmutarakan de pe peninsula Taman din zona strîmtorii Kerci pe care a stăpînit-o un timp Rusia Kieveană. În afară de aceasta, navigația pe Marea Neagră a fost (și a rămas în continuare) una de cabotaj. După fărîmițarea Rusiei Kievene în cnezate de udel, cnejii din Halici și Volînia au încercat să-și impună dominația în regiune, însă fără succes. Ei au izbutit, doar, să atingă gurile Dunării în timpul campaniilor lor care purtau un caracter de incursiuni ocazionale, dar nu și să
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
timp de către Marele Ducat al Lituaniei. În spațiul românesc demarează din nou procesul de formare a statului, întrerupt în repetate rînduri de invaziile nomade. De data aceasta nu mai era vorba de efemere formațiuni prestatale, precum tot felul de țări, cnezate, voievodate sau jupanate efemere (de genul celor ale lui Dobrotiță, Ioan, Farcaș, Seneslau, Menumorut sau Gelu), ci de state în toată puterea cuvîntului. Astfel, la începutul secolului XIV i-au naștere Muntenia (Țara Românescă sau Valahia) și Moldova. Transilvania ar
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
a adus Elenei victoria în lupta pentru putere cu Sofia Paleolog și feciorul ei Vasilie. Lupta pentru tronul moscovit între cele două grupări a continuat. Dimitrie nu a primit pământuri și nici puterea reală. Între timp situația politică internă în cnezat s-a înrăutățit: din ordinul cneazului Ivan al III-lea cel Mare au fost arestați și condamnați la moarte mai mulți boieri de rang înalt din anturajul nemijlocit al cneazului, unii dintre ei cu tot cu soții și copii. În 1499 Vasilie
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
din 1462 pînă în 1505, feciorul marelui cneaz al Moscovei Vasilie al II-lea Vasilievici cel Întunecat. În decursul domniei lui Ivan al III-lea au avut loc însemnate anexări de teritorii în jurul Moscovei și transofrmarea acestui oraș în centrul cnezatului rus. A fost obținută eliberarea cnezatului de hoarda tătărească, a fost adoptat un set de legi și un șir de reforme care au pus bazele proprietății boierimii. [5]Sofia Paleolog, era a doua soție a lui Ivan al III-lea
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
marelui cneaz al Moscovei Vasilie al II-lea Vasilievici cel Întunecat. În decursul domniei lui Ivan al III-lea au avut loc însemnate anexări de teritorii în jurul Moscovei și transofrmarea acestui oraș în centrul cnezatului rus. A fost obținută eliberarea cnezatului de hoarda tătărească, a fost adoptat un set de legi și un șir de reforme care au pus bazele proprietății boierimii. [5]Sofia Paleolog, era a doua soție a lui Ivan al III-lea cel Mare, descendenta ultimilor împărați bizantini
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
remarcăm, în primul rând, pe mitropolitul Moscovei Simon (pe straiele sale, dar și pe „umbrelă”este simbolul crucii). În centrul lucrării este reprezentată icoana „Maica Domnului cu Pruncul”. [7]Care după moartea lui Ivan al III-lea va domni în cnezatul Moscovei sub numele de Vasilie al III-lea. Referință Bibliografică: FIICA LUI ȘTEFAN CEL MARE / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 316, Anul I, 12 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]