320 matches
-
și stingere a incendiilor. Era specificat astfel ca, sub pedeapsă aspră, să fie demolate „coșurile din lemn și lut”, ce prezentau pericol de aprindere, și să fie înlocuite cu alte coșuri, din cărămidă. Vetrele și coșurile trebuiau „vizitate” lunar de coșar. Punctul 10 din statut obliga pe fiecare cetățean să se prezinte imediat la locul incendiului și să se pună la dispoziția primarului. În mod firesc, într-o cetate sub jurisdicție militară, deci acolo unde ordinele se executau, nu se discutau
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
Vermeșan Ioana, 78 ani l Buzatu Nicolae, 78 ani l Kirchner Valeria, 47 ani l Ciovică Ștefan, 87 ani l Popa Sabina, 50 ani l Ghiță Ioana, 78 ani l Debeleac Dan-Traian, 36 ani l Petrică Petru, 69 ani l Coșar Andreea-Alexandra, 2 zile.
Agenda2006-05-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284699_a_286028]
-
pârâu. În evul mediu, bucovinenii din zona de munte care nu aveau pământ veneau vara pe Valea Siretului la muncă și se adăposteau în mici așezări numite odăi (grupe de case mici sau chiar bordeie), în apropiere de conace sau „coșare”. La Heci este un loc între pârâul Trestioara și râul Siret, la granița cu Probota pe care atât hecenii cât și probotenii îl numesc „La Odaie”, iar pe dealul Heciului, peste drum de cimitirul local, se numește „La Coșeri”. Odăile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nașă, o cămașă pentru naș, orez, zahăr, sare, săpun, colonie (parfum). Toate erau aduse într-o covată nouă sau într-un lighean și acoperite cu un ștergar nou. Cu această ocazie se rostesc versurile: „... în dosul colacilor Stă ocolul vacilor Coșarul oilor Poiata păsărilor La cina d-voastră Ce vă lasă inima să dați : O vacă cu clopoței, O oaie cu miei, O scroafă cu purcei, O cloșcă cu pui Și vreo trei sute de lei...” Nașii făceau masă puțină, fară invitați
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Pâcule! Fă-te-ncoa’, că am o vorbă cu tine! Pâcu tocmai își scutura luleaua de scrum, lovind-o de tocul ciubotei scâlciate. Cheamă hornarul să-ți desfunde scula dracului, Pâcule - l-a luat în răspăr moș Dumitru. Până vine coșarul, eu mă pot usca de dorul unui fum de tiutiun. Bine, bine. Da’ nu vii odată, că te așteaptă oamenii iștia. Ho! Că nu vine apa, omule! Până ce au să ajungă ca mine, au timp să aștepte. Zicând acestea, și-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să reziști, trebuie să închizi ochii și să zbori de aici, trebuie să ajungi în grădina suspendată a dragostei schimbate, bucata asta de pământ, pe care stai, este plină de cârtițe și de minicerșetori murdari, negri pe obraji ca niște coșari, nu, nu aduc noroc, bucata asta de pământ se topește în lava aruncată de armata inamică, trebuie să te înalți pe vârfuri, și apoi puțin mai sus, ține-te cu mâinile de aer, mai sus, un pic mai sus, trage
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
bucătărie, să-și continue somnul, lîngă una din mese. Lazăr și studenta dorm încă, întorcînd un obraz sau celălalt spre jumătatea pachetului cu programe de sală, a căror cerneală s-a imprimat adînc în obrajii lor, făcîndu-i să semene cu coșarii, cînd termină de curățat un horn. Actorul și-a găsit o poziție comodă, cu fruntea pe brațe, în timp ce femeia de alături, istovită de-a binelea, și-a scos gulerul alb, l-a împăturit, făcîndu-l pernă, în care obrazul ei, îngropat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nedefinire a întins mâna? Este atât de simplu să prezici nimicul, vrăjitorule? Aruncă aparențele lângă un pom în floare și așteaptă toamna, fructul va avea aroma poveștilor nespuse până la capăt, atât de simplu... Petru a ales luna plină și scara coșarului; nici un ciob de lumină în vatra cerului; Dumnezeu, ca un balaur cu 7 capete, scuipa rouă peste fiecare stea coaptă. Viața dă în foc, se scurge peste jeratic, clocotește precum smoala în cazanul constructorului, se depănușează viața prin toate ungherele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
împuțit, acum locțiitor pentru logistică într-o unitate militară, după ce ghicești prezentul în palmă ca într-un vagin de fată mare: "Lasă-mă, dragă, să ți-o trag ca să-ți spun cine ești!" Petru a ales luna plină și scara coșarului. În oglindă, pace ca după războiul de 100 de ani, fără tratate, fără armistițiu, fără granițe. În oglindă, doliul mirosea a sală de așteptare, la capătul peronului iluzia flutura o eșarfă verde. Petru, înveșmântat într-o pace festivă, sfida decorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Să'nfrîngă cornuta vedenie slută/ A țării 'n robie căzută." Copaci contorsionați, de țarină pustie, însoțesc litania unor ani care nu anunță limpezimi: "Cui i-e foame rumegă mătrăgună/ Linge sare, îi place, e bună...// În timp ce pușca din cui, în coșar,/ A răgușit, de bălegar./ A ruginit, de perete." Un fel de fabulă grotescă, cu final amînat, în care morala e tăcută sub tăcere și suferită în viscere, cu durerea vitei înfierate: "Și dacă e stins și căznit graiul lor/ E
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
-i plin de-acum iconostasul Tu află că sunt singur eu, rămasul, Zeificând celest, ascuns, trecutul... SONETUL XVI Cocoși-tenori se-nvălmășesc în mine De țipă-n turle bufnițele toate, Ascultă-mă-n tăcere și socoate: Regina este una! Doamne, cine? Coșarii nopții năvădesc macate, Hainii, pe-ntuneric strâng suspine, De tine, Viață, nu-mi mai este bine, Sunt ochii milei lacrime uscate! Poet de-aș fi, m-aș prăvăli pe prunduri și Cântecul l-aș scoate din străfunduri: Iubirea ta mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
condiții de înscriere la concurs pot fi obținute accesând site-ul http: //gsis. ajou. ac. kr. ( L. R.) Hramuri La sărbătoarea Bunei Vestiri (25 martie) au loc hramurile Bisericii Studenților din Timișoara, precum și ale bisericilor ortodoxe române din Jimbolia și Coșari (județul Timiș). ( L. S.) Devoțiune Miercuri, 23 martie, tinerii din Timișoara sunt invitați să participe la devoțiunea Calea Crucii, organizată de la ora 18 de Centrul Diecezan de Tineret, în Parcul Casei „Marienheim“ (str. Aurora nr. 8), ca moment pregătitor pentru
Agenda2005-12-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283516_a_284845]
-
în zona Ticvaniul Mare se fac pregătiri (defrișări, amenajaraea căilor de acces etc.) pentru începerea lucrărilor hidrotehnice. În stadiul de pregătire a punctelor de lucru se află și lucrările de refacere a celor două acumulări nepermanente de la Secaș, respectiv, de la Coșari. O. NICA Restricții rutiere în zonă l Până la sfârșitul lunii septembrie De la Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara am fost informați că până la sfârșitul acestei luni în zona noastră de interes (județele Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin și, parțial, Mehedinți) se
Agenda2005-38-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284202_a_285531]
-
Lința, simpaticul iepuraș i-a adus echivalentul în bani al unui autoturism Oltena. S-au mai acordat încă alte 150 de premii, astfel că valoarea totală a premiilor a ajuns la 100 000 000 de lei. 1997 „Plouă cu milioane“ Coșarul cu bancnote sub braț, nelipsit în acest an din nici un număr al săptămânalului, a atras 30 500 de participanți care s-au înscris în cursa pentru dobândirea unuia dintre cele 41 de consistente premii în bani oferite de redacție. Tragerea
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
și-a făcut apariția și la acest început de primăvară. Timișorenii au și anul acesta posibilitatea de a alege dintr-o multitudine de oferte ce pot fi văzute în Piața Victoriei. O sumedenie de inimioare, flori, fluturi, inițiale, zodii, pandantive, coșari, ancore sau personaje din desene animate, confecționate din ceramică, rășină, lemn, os, hematit, scoici, plante uscate, porțelan, sticlă, piele sau alte materiale au invadat zona din fața Operei, prețurile acestora fiind situate între 5 000 și 40 000 de lei. Oferta
Agenda2005-09-05-servicii-comert () [Corola-journal/Journalistic/283438_a_284767]
-
Plevnei, Caraiman, Treboniu Laurian, Timotei Cipariu, Moților, I.H. Rădulescu, Virgil Madgearu l Fratelia (Zaharia, Traian Vuia, Mureș (Miloia/Drubeta), Migdalului, Mangalia, Lidia (Miloia/Drubeta), Musicescu (Miloia/Calea Martirilor). Gării ( G. Barițiu, Gării, Pop de Băsești) l Mehala (Gr. Alexandrescu, Munteniei, Coșarilor, Călărași, Opregului, Vistula, Popovici Bănățeanul, Paroșeni, Pompiliu Ștefu). O. Nica
Agenda2005-18-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283635_a_284964]
-
comunei C. Daicoviciu l pe Bârzava: refacerea liniei de apărare - mal stâng, în zona Sintești-Margina l refacere-golire fund și descărcător de suprafață la acumulările nepermanente Secaș, Secaș I, Secaș II și Secaș III l refacerea bazinelor disipatoare la acumulările nepermanente Coșari I și Coșari II l pe Bârzava: închiderea liniei de apărare în sectorul Gătaia-Denta; refacerea liniei de apărare în zona Bocșa-Gătaia l Pogăniș, închiderea liniei de apărare l Caraș și afluenți, închiderea liniei de apărare în sectorul Ticvaniu Mic-Frontieră Serbia-Muntenegru
Agenda2005-24-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283799_a_285128]
-
l pe Bârzava: refacerea liniei de apărare - mal stâng, în zona Sintești-Margina l refacere-golire fund și descărcător de suprafață la acumulările nepermanente Secaș, Secaș I, Secaș II și Secaș III l refacerea bazinelor disipatoare la acumulările nepermanente Coșari I și Coșari II l pe Bârzava: închiderea liniei de apărare în sectorul Gătaia-Denta; refacerea liniei de apărare în zona Bocșa-Gătaia l Pogăniș, închiderea liniei de apărare l Caraș și afluenți, închiderea liniei de apărare în sectorul Ticvaniu Mic-Frontieră Serbia-Muntenegru. O. Nica
Agenda2005-24-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283799_a_285128]
-
copiii năpăstuiți cu anii? Nu sîntem salahorii istoriei și-ai clipei? Un singur fel de plată răscumpără și banii, Dar și minciuni și vinderi din ghiarele risipei. Pe străzi ca de cenușă dorm case și dorm ziduri, Ne-au dispărut coșarii odată cu norocul, Săracii fără nume cer doar o supă-n bliduri, Nu își mai știe nimeni nici șansa și nici locul. Cu toate-acestea însă speranța e-n durere, În reciclarea umbrei ne stă lumina vieții, Am fost aleși drept martori
SÎNT O RANĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383070_a_384399]
-
documentare, că Dobreana ar fi fost locuită înainte de secolul al XVIII-lea. La inițiativa proprietarilor, boierii Rosetti, s-a organizat, la locul numit ipotul lui Olaru un punct administrativ pentru strângerea și depozitarea recoltei, constând din magazii, grajduri și saivane, coșare, ateliere, precum și locuințe 63 pentru slujitori. Moșia Dobreana, ca parte a moșiei Filipeni, a fost pierdută de proprietarul Rosetti la un joc de cărți, fiind câștigată de frații Sterian, care au păstrat punctul administrativ, în jurul căruia se va dezvolta cătunul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumitru Galeș, tatăl Botușăncii avea 120 prăjini de pământ și 4 copii; era nevoit să ia pământ de la boier. Regula era aceasta: întâi se lucra pe pământul luat de la boier, se prășea, secera, se culegea recolta și se ducea la coșarul boierului și după aceea se muncea pe pământul propriu. Dacă rămâneai dator cu lucru în acest an (prășitul pe 20 prăjini), anul viitor trebuia să lucrezi o suprafață dublă, 40 de prăjini. Pentru vite și pentru oi se lua suhat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în magaziile boierești, aparținea ranului. Când se muncea cu ziua, boierul plătea în bani. Boierul dădea o parte din moșie oamenilor care o arau, puneau sămânța, o munceau culegeau roadele și jumătate le duceau acasă la ei și jumătate la coșarele boierului. Acest pământ (cel dat țăranilor) era mai rău: la Cioate, La Boteanu, La Izvoare, zarea Runcului La Obuz în sus etc. Marghioala Alex. Curteanu, născută Ignătescu, ne-a lăsat mărturie despre felul în care se împărțeau roadele între țăran
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și proprietari spun că pentru pogoanele primite de la boieri, erau obligați să muncească pe moșie 4 zile pe săptămână cu palmele, 4 cu căruța, cu vitele, să prășească de două ori porumbul, să-l culeagă și să-l ducă la coșare, să taie cocenii, să-i facă snopi și să-i care la „arman” de pe suprafața de 14 prăjini. Era instituită obligația să se lucreze la boier în zilele de luni, miercuri, joi și vineri; pentru gospodăria proprie, țăranul avea zilele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
impropriu pentru cultură, la Valea Boțului 4. 6 ha - imaș și râpi necultivate de la via căpitanului Boteanu 5. 2 ha - imaș și râpi improprii pentru culturi din Tureatca 6. 2 ha - moara cu locul ei de la Știubiana 7. 4 ha - coșarele și brutăria de la Știubiana 8. 6 ha - pornituri cu tufărișuri de la Cocolie 9. 6 ha - grădinile de zarzavat de la Dealul Velniței și Salcea 10. 8 ha - drumuri 11. 5 ha - pâraie Total: 62,75 ha B. Terenuri supuse exproprierii 1
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ungurenilor, cuprins între pădurile proprietarului. 3. Locurile numite Standoala și Tureatca, situate pe dealurile din stânga Pârâului Roșu, foarte erodate (unde s-a plantat pădurea de salcâmi!) 4. Locul numit Știubiana, care se întinde de la locul unde era moșia, brutăria și coșarele proprietarului (Gura Știubienei) și până la pădure și moșia Tarnița, înspre răsărit. 5. Locul numit Hălmaciu, situat în dreapta pârâului Dunavăț și la nord-nordvest de drumul ce merge de la Gura Știubienii spre Rusești și Slobozia, până la pădurea Hălmaciu, excluzând șesul și fânețele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]