112 matches
-
cu seară, Costaneha pregăti cu cea mai mare grijă toate cele necesare ca moșul ei să plece la biserică, să sfințească bucatele și să aducă nafură. I-a pus într-o coșarcă mare doi cozonaci și-o pască. În cealaltă coșarcă i-a pus ouă scrise și halunci, i-a pus și brânză, usturoi, sfeclă roșie cu hrean, un pic de sare, adică de toate ce ar trebui să aibă omul în timpul anului, după ce vor fi sfințite. A pus și un
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
fi foarte mulțumit de ea. - Tiță, am făcut un lucicoș cum nici Ceușescu n-a mâncat! În casă mirosea îmbietor a varză și afumătură, iar copila simțea că o ia leșinul de poftă. Își scoase cuminte traista, răsturnă fructele în coșarca de lângă masă, se spălă în fugă pe mâini și pe obraji, după care se așeză la masă lângă Moșu. Ascultă rugăciunea cu ochii pironiți pe zeama aburind în blidul din fața ei. Înghiți de câteva ori în sec, pierzând șirul cuvintelor
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
face pentru mine Și mă gândesc, ca poate-i place ce vede, Puteți fi voi, bărbaților,însă, în strofa asta, sunt doar eu, Un fel de gentleman, așa cum par a fi politicienii, Într-un costum Armâni, pe care-am dat coșarca de bani, Ceruți de unul, oarecare, ce iar m-a sunat într-o zi, Să-i cumpăr poate ceva, sperând c-am mai păstrat, În vreo căruță, ceva bani... EA, se-apropie mai mult, zâmbind și primul lucru este să
PORTUL de COSTI POP în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341799_a_343128]
-
fata-l aștepta. -Acum, a zburat și gata! Am niște fâțe sărate. Le pun pe grătar, fac un mujdei și-o mămăligă și-i destul de-astâmpărat ăle guri. Ce zici?! Hai să mâncăm! Mâi peste noapte aci, am o coșarcă nouă ce n-a ocrotit încă animale. Dormi acolo! În zori eu prind găina, tu o tai și, pe-aci ți-e drumul! Nădejde, râmnind la masa pomenită, căzu la-nvoială. Fata o luă înainte pe drumeag. El o urmă
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
mică era. N-avea-mprejmuire. Zidurile cernite păreau ca date cu cenușă, ferestruicile, fără sticle... Și tot așa... Ce-nseamnă casa fără om! Lipsește mâna de bărbat! rumegă în cap firoscos. De, nu era el cruce de voinic?! În coasta casei află coșarca pomenită, adevărată vedenie de basm! Înaltă cât statul de om, acoperită cu țiglă roșie, spoită în alb strălucitor. Avea doar o ușiță dată cu galben ca de-alămâie și-o clanță ca un globuleț de sticlă. Un chenar din flori
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
nu știi nimic despre el , cine-i ? Și ce vrea ? Vrea să te plesnescă sau ce vrea oare , căci chipu-i e ascuns sub coiful acela opac . Dar iată că în ocol intră și un om îmbrăcat normal cu o coșarcă , ce strânge ouă , și teama-ți dispare . Acuma știi ce trebuie să faci , să-i dai câteva ouă , căci trâmbița se aude cu putere , moșuțu apare în drum și cealaltă mulțime de tineri fiecare cu propria lui îndelednicire . Din poveștile
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
verde - doar pe un colț de luna merele coapte Maria Doina Leonte 40 o adiere - în zbor planat spre luna ultima frunză Ion Rășinaru 41 bătrân pe prispa- razele apusului umplând cotarca cotarca, cotărci, s.f. (reg.) 1. cosar pentru porumb; coșarca, hambar, patul, porumbar. 42 o viață-n mal* - îmbrățișând stelele sălcia la mal *lut,țină,mal 43 șatra de țigani - în dangătul aramei alai după dric doina bogdan 44 cărând provizii - mușuroiul cârtitei prea greu de urcat Patricia Lidia 45
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
gândul: “Măcar pentru iarna asta, că... cine știe dacă oi mai apuca-o și pe cealaltă?...” “Ai s-o apuci, iubite părinte” - i-am răspuns eu în gând. Am început să sap. Bătrânul culegea cartofii și-i punea într-o coșarcă. Dar, după scurtă vreme, s-a îndreptat de șale, privind la mine cu oarecare jenă. --Părinte, stai liniștit. Eu am să sap o bucată, am să culeg cartofii și am să-i duc unde trebuie, iar sfinția ta să-i
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un fost camarad tremur de frunze - câteva raze joacă v-ați ascunselea ziua recoltei - un grăunte de porumb intră-n mușuroi plimbare nocturnă - cam toate frunzele mici felinare focul de vreascuri - în fereastră bunica ascultă toamna ziua recoltei - într-o coșarcă goală un prunc adormit cocori în zare - cu toate gândurile așa departe.. șuierat de tren - ultimul cocor se pierde în albastru parc aglomerat - frunzele se-așează printre cuvinte suflând în mâini - din fiecare casă se-nalță fumul tăceri de mormânt
Viorile toamnei by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83681_a_85006]
-
se folosește și astăzi. Pentru înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă. Uneltele folosite se confecționau în fiecare gospodărie: mustuitorul, coșărcile sau sacii de vie. Dogarii confecționau călcători, căzi, ciubăre, butoaie și putinici. Ciubărul era prins cu un „căluș” de lemn de mijlocul unui drug și se purta pe umeri. În vremuri de demult, după ce strugurii erau ținuți câteva zile în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de noapte care fugăresc cu măturoiul fiecare frunză galbenă sau stacojie căzută din pomi. Și dacă n-ar fi harnicii angajați la Legea 416 sau 76 care să primească un salariu oarecare numai și numai pentru că poartă un târn, o coșarcă sau un sac de plastic în care să îngrămădească frunzele din ce în ce mai puține. Și dacă n-ar fi cel puțin un supraveghetor la cel mult 3 oameni să le arate cu degetul pe unde să mai scormonească pentru frunza care dovedește
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Frumoasa-comuna Balcani, Băhnășeni și Pârjol-comuna Pârjol, Cucuieți și Solonț-comuna Solonț și Răchitoasa. Cele aproape 1100 de piese aparținând ocupațiilor tradiționale privesc agricultura, viticultura, pomicultura, creșterea animalelor, albinăritul, vânătoarea și pescuitul dar și unor meșteșuguri precum firăritul, dogăritul, confecționarea coșurilor și coșărcilor. Este știut și dovedit științific că pe parcursul secolelor practicarea agriculturii și creșterea animalelor s-au dezvoltat în paralel. Raportul dintre cele două ocupații principale s-a inversat în decursul timpului. Dacă, pentru început se pare că preponderentă a fost creșterea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
ciolănos, slăbit, dar parcă înțelegând, mai bine ca oricine, gândurile și trăirile femeii. Soțul a murit și Fefeleaga, așa cum fusese poreclită de oamenii răutăcioși din sat, a fost nevoită să muncească singură pentru a-i întreține pe copii. Zilnic căra coșărcile de piatră, așteptând uneori în zadar plata, pe care cei bogați, știind-o neajutorată, întârziau să i-o dea sau chiar încercau să se sustragă remunerației. Femeia îndura cu demnitate aceste nedreptăți și își găsea alinare numai alături de animalul fidel
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
care ține tot de acest cătun locuia Ciubucă Petru (Câșu) venit tot de pe Filpea și căsătorit cu sora lui Țăran Dumitru al Șchiopoaei care la răndul său era și el Înrudit cu neamul Cucilor. În același cătun locuia și familia Coșarcă. Cel dintâi ajuns aici se trăgea tot de pe Filpea, de pe pârâul lui Muscă pe la sfîrșitul secolului al nouăsprezecelea. Vecinii i-au uitat numele de botez reținîndu-i doar porecla.Fiul său, Gorea, va avea Însă trei copii: Valeria, căsătorită cu Sandu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de clacă. Cel care găsea știuleți cu grăunțe roșii trebuia să fie răsplătit. Și de se Întâmpla să fie vreun flăcău, fetele trebuiau să-i dea câte un sărut. Și uite așa poveștile și snoavele curgeau una după alta, iar coșărcile se umpleau mai repede cu porumb și erau urcate În podul casei. De multe ori munca se Întindea până după miezul nopții iar pănușile rezultate de la deșfăcatul porumbului serveau drept saltea pentru acea noapte. Toți acum dormeau aliniați pe aceste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
întrebuințate la ridicarea bucăților de gheață și a murdăriilor de pe stradă; dar vai! Piețele publice au devenit depozite de gunoaie; trecătorii sunt sufocați de ele la ora actuală. Tomberoanele cu grilaj de șipci au fost înlocuite cu vehicule prevăzute cu coșărci din răchită, deschise în față și în spate, astfel încât încărcătura se scurge prin toate părțile; s-a perfecționat arta de a cerne noroiul! O, fericiți locuitori ai regiunilor temperate! Și voi, parizieni favorizați de ceruri, care nu cunoașteți zăpada decât
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
văzut În loc de Big Ben pe fundal, cum fac amor veverițele nord-americane. După ce-a prins gustul de-a cenzura satelitul cu fauna SUA, direcțiunea televiziunii a găsit din Politehnică un băiat tînăr cu mustăți din fauna noastră, pentru redacția „Actualități”. Coșarcă. Iată cuprinsul unei emisiuni redactate de acest proaspăt angajat În timpul unor evenimente extrem de fierbinți: un interviu cu președintele, un reportaj despre vîrsta a treia, Încă unul despre-un magazin unde putem găsi „scule și portscule” și, la sfîrșit, știrea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fierbinți: un interviu cu președintele, un reportaj despre vîrsta a treia, Încă unul despre-un magazin unde putem găsi „scule și portscule” și, la sfîrșit, știrea cea mai importantă: au apărut revistele Elevul rebusist și Zburlici. După Roșiianu, Hamza și Coșarcă, lumea așteaptă să apară pe ecran o cămilă. În Puterea, un titlu plin de prospețime: Salvă de tun și șuier de șarpe. Alcătuit literă cu literă de Liana Șega. Draga mea Liana: șarpele sîsÎie, nu șuieră. Locomotiva șuieră. Că-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sau tablă simplă. În vreme ce În Horus citesc cu Încîntare că „extratereștrii sînt printre noi”. Din 1950. Voil, domnu’ Mironov, cum s-ar putea explica științific dispariția teroriștilor. Au plecat cu farfuria. Am luat și revista Zburlici, doar ne-o semnalase Coșarcă, și-am dat peste-o ghicitoare. „Șervețelul uscat / E mereu pătat.” Ce e? Sugativa. Din gazeta jandarmeriei ne zîmbește o altă ghicitoare. „Un bărbat-nebărbat, văzînd-nevăzînd / o pasăre-nepasăre, așezată pe / un pom-nepom, / o lovește-nelovind-o cu o piatră / nepiatră. / Ce este?” Boala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
i-oi țâne viața-n sus. Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să schimbe ursirea; cere pruncul tatălui său, dându-i În loc o coșarcă cu bani de aur. Împăratul ajunge acasă și e bucuros că i sa născut o fetiță; Îi cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l facă pierdut Într-o baltă. Un crișeriu (un pescar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
este evocată strîngerea recoltei, dar aici accentul cade pe de-o parte pe umilitatea celor ce o strîng, pe de alta, deviind atenția spre altfel de roade, pe neașteptata și reconfortanta prezență din coșul de nuiele: ziua recoltei - într-o coșarcă goală un prunc adormit Cealaltă ipostază este aceea a nostalgiei după luxurianța verii. Cu un pic de ironie, diminuarea taliei arborilor poate fi văzută doar ca: dieta toamnei - / umbrele castanilor / se subțiază. Bunica simte însă totul mai melancolic: focul de
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
Mama telurică" (Mircea Eliade) o regăsește peste timp un personaj din romanul lui Aurel Brumă. Este vorba de Iacov, un olar venetic din Bucovina. Acesta fură repetat lutul Dealului. Îi smulge lacom o halcă de glod, basculând-o vrednic din coșarcă într-o umilă troacă. Însă Dealul - o ființă vie - își reface peste noapte în mod miraculous trupul sfârtecat. Mai mult, Dealul ia chipul răzbunător al unor ,,zeci de gropi ce se mișcau în știrbitura lutului, parcă încercând să-l prindă
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
i-oi țâne viața-n sus." Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să schimbe ursirea; cere pruncul tatălui său, dându-i în loc "o coșarcă cu bani de aur". Împăratul ajunge acasă și e bucuros că i s-a născut o fetiță; îi cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l facă pierdut într-o baltă. Un "crișeriu" (un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ton ciudos. O încerc, o îndesăm, o sucim și o răsucim, dar pălăria se dovedește a fi... prea mică. Vînzătorul vecin vine și el la acest spectacol inedit. În spatele meu o aud pe vînzătoarea frustrată: Are un cap cît o coșarcă! Nu sînt sensibil la necazul vînzătorilor de pălării, dar ce mă fac eu cu soarele acesta care pîrjolește și arde totul? După cîteva săptămîni am treabă în Mexic și soția îmi aduce aminte: Ai grijă, nu uita să cumperi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
1 1. Albu Marian 2. Carp Ariadna 3. Grîu Alexandru 4. Lupu Eugen 5. Mărginean Ioan 6. Penciu Neculai. Anexă 2 1. Badea Mihail Gabriel 2. Bălan P. Ioan 3. Bratu Ion Felix 4. Bumbar Mihai 5. Chirigiu Ninel 6. Coșarca Petru 7. Cristea Grigore Vasile 8. Dragan Gigel Costel 9. Firtulescu Constantin 10. Marin Daniel 11. Medeleanu Cristian 12. Păun Alexandru 13. Popescu Laurențiu Decebal 14. Simion Costin 15. Solomon Nicolae 16. Strat Alexandra Mihaela 17. Teodorescu Nicolae 18. Tuturea
DECRET Nr. 212 din 30 mai 1996 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114914_a_116243]