146 matches
-
cum de m-a uns cu găinat de gașca la o rană deschisă putem face o infecție să mor rapid. Din fericire ochii mi i-a ferit borul pălărioarei făcută de mama din niște cârpe rămase de la cine știe ce, căci mama coșea orice la o masina Singer cu picior, pe care a avut-o tiu minte și când eram student la Politehnica. Dar și după pătărania asta am învățat să nu-mi bag nasul în toate oalele. Eram un băiețaș rotofei, neastâmpărat
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
nostru. Ai tresărit. Ecoul meu împânzise starea de bine și doreai să-l strângi într-o ceașcă de ceai. - Ai șlefuit lacul de argint, mi-ai zis. Numai tu știi cum ai încăput în somnul lui și ai reușit să coși marginile cerului de pumnul lacrimei! - Te-am strigat pe numele de împrumut și am distras atenția incertitudinii, ba chiar am tivit stratul de nesomn ... Între timp o lebădă își prinsese piciorul în zăbrele de stuf și a rămas prizonieră în
PLOAIE CU MAJUSCULE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351226_a_352555]
-
Nu era obșnuit cu vizite surpriză din partea acestuia pe timpul vacanțelor de vară, mai ales. Marius își petrecea vacanțele acasă la părinții lui, iar în timpul școlii stătea la cămin. Nu că ar fi avut mai mulți bani ca Florin care îl "coșea" pe Andrei atât de bani cât și de alte bunuri materiale, ci pentru că el avea ceva mai multă "mândrie", și nu putea să accepte să depindă de cineva și mai mult, să profite de bunătatea cuiva. Era întru totul diferit
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
oale vechi de lut și o moară de apă ale cărei palete sunt făcute din linguri mari de lemn. Zona Munteniei este reprezentată la Târgul de la Horezu de către Pro Ceramic Pitești, județul Argeș, Argcoms - SCM, Curtea de Argeș, Mitu Marian Nicolae din Coșești, Argeș și Jorj Pavel Dimitriu din București. Pro Ceramic Pitești expune ghivece de flori, tratate 100% în interior cu hidrofugant, la exterior cu lac lucios, cu motive geometrice, unice prin cromatică: maro, negru, crem, galben, roșu monarh, roșu auriu sau
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
negru, crem, galben, roșu monarh, roșu auriu sau culori combinate: roșul popii obținut din portocaliu și roșu monarh, maro nectarin combinat cu roșu monarh, crem și galben etc. Mitu Marian Nicolae este profesor la Școala Populară de Artă Pitești, secțiunea Coșești, a învățat meșteșugul olăritului de la bunica lui, Valerica Ene, care a avut o așa de mare dexteritate în modelatul oalelor, încât ar fi putut umple cu ele un sfert din Râul Doamnei. Pe vasele realizate la Coșești există un motiv
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Artă Pitești, secțiunea Coșești, a învățat meșteșugul olăritului de la bunica lui, Valerica Ene, care a avut o așa de mare dexteritate în modelatul oalelor, încât ar fi putut umple cu ele un sfert din Râul Doamnei. Pe vasele realizate la Coșești există un motiv unic în țară, cărarea rătăcită. Jorj Pavel Dimitriu realizează obiecte din ceramică, fără roată, după modelul vaselor de Cucuteni, nesmălțuite, arse o singură dată, colorate cu angobe și după ardere date cu ceară. Îmbucurătoare este și prezența
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PRIETENIA Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Prietenia - cămașa căreia trebuie să-i coși mai multe rânduri de nasturi. La fiecare mișcare să-i poți încheia și să-ți fie bine. Pentru a nu-i rătăci sensul în gândul tău să-i coși iubirea peste ani sărutând fiecare clipă a acestui „împreună” pe care
PRIETENIA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368084_a_369413]
-
octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Prietenia - cămașa căreia trebuie să-i coși mai multe rânduri de nasturi. La fiecare mișcare să-i poți încheia și să-ți fie bine. Pentru a nu-i rătăci sensul în gândul tău să-i coși iubirea peste ani sărutând fiecare clipă a acestui „împreună” pe care-ți dă bucuria să-l pronunți câteodată... Referință Bibliografică: Prietenia / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1751, Anul V, 17 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
PRIETENIA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368084_a_369413]
-
o privire, să înveți arta subtilității și a seducției. Să fii femeie înseamnă să ai grijă de tine, să ai încredere în tine, să fii ambițioasa pentru a-ți atinge scopurile. Să fii femeie înseamnă să știi să speli, să coși, să calci, pentru că într-o bună zi vei ajunge la casa ta și vei fi soție și mamă. Să fii femeie înseamnă să dai viață. Să fii femeie înseamnă să ridici capul ori de câte ori viața te îndeamnă să îl pleci. Să
SĂ FII FEMEIE... de DIANA ILIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354332_a_355661]
-
De atunci a invatat Titina să gândească pe termen scurt: „O să văd eu ce fac mâine! Fiecare zi are un mâine...” Și mama Titinei era analfabeta și făcea copii pe bandă rulantă. Și lucra cânepă și teșea în război și coșea cămăși cu arnici roșu și albastru pentru băieți și cu mărgele pentru fete... Și era deșteaptă și a trăit 90 de ani. Și tatăl Titinei, deși avea doar șase clase și era referent agricol la Sfatul Popular, mereu zicea: „învăța
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
ascult mugetul de sub scoarță în genunchi viața cu fruntea în pumni dedesupt invocă lumina de la fereastra-etanș a gândului tău măsurat timpul nepăsării ți-i cât un blestem dinspre mamă îngerii pământului peticesc albverde poala sfâșiată a iernii ce să mai coși zdrențele unei iubiri vântul umblă prin odăile ierbii făcând curățenie de Paști (inevitabil atâtea de aruncat) întredeschiși ochii primăverii îmi mătură treptele visului cu genele întâii rândunici hai-hui doar zâmbetul câtorva păpădii și-o rază pe buzele dimineții ciocârlia urcă
CÂNTEC DE LA FEREASTRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354676_a_356005]
-
masă pe măsură, cusuta cu ață de borangic în culori pastelate. -Frumoasă față de masă. Câtă muncă și câtă lumină a ochilor țesuta în ea. -Asa este! Este cusuta de mama, mama lui Florin. Săracă, Dumnezeu s-o odihnească, toată ziua coșea. Avem multe lucruri cusute de dansa. -Poate de aceea a făcut la ochi glaucoma, interveni Florin. -A fost oarbă 6 ani. A locuit cu noi. -Știu! Îmi mai spunea Florin la telefon. -Vă rog să serviți! Cât sunt calde ... Mă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
autor, semn al cunoașterii psihologiei oamenilor de la sat, care nu își lasă lucrurile ce le au de făcut nici măcar dacă poarta casei este deschisă de fiul umblat prin lumi timp îndelungat, nici măcar dacă este duminică sau sărbătoare, că doar ” Să coși cămeși, să țeși la război e păcat, că faci lucruri pe care le porți pe tine și pot aduce nenoroc.” După ce suntem purtați în lumea satului cu noul și vechiul care îl definesc într-un mod ce ne duce cu
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
să vă salvăm jumătate din plămân. Mi-a spus din start: e o lucrare grea pentru că noi trebuie să răscroim plămânul, e format din mai multe balonașe, trebuie să tai pe lângă ele, nu poți să spargi balonul și să-l coși pur și simplu. Și au făcut echipă care a făcut minuni: domnul doctor Cristian Paleru, chirurg, și domnul profesor Cordoș, au făcut realmente un act artistic. Eu mi-am văzut operația, pentru că au filmat-o. După ce m-am întremat, i-
Suferința jurnalistei Paula Rusu. „Eu credeam că această boală nu mai există în România” () [Corola-blog/BlogPost/337938_a_339267]
-
acul și ața și se aplecă asupra lucrului în timp ce mama se așeză la mașina de cusut. -Am terminat ața, spuse după un timp. -Ia să văd ce-ai făcut tu aici. Ei, dar e chiar frumos, bravo! Vrei să mai coși? -Da. Fetița stătu toată ziua în preajma mamei învățând să mânuiască acul. Când totul fusese terminat, privea cu drag lucrurile cusute și călcate de mâinile harnice ale mamei. Trei rochițe de catifea vișinie și trei capoțele stăteau așezate frumos pe umeraș
LECŢIA DE CROITORIE de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343858_a_345187]
-
pe flori iar tu te plimbi prin viața mea prădând amintirile din anii ce-au trecut. Azi am înțeles de ce m-am răzbunat pe flori. ÎȚI MAI DAU O LACRIMĂ Îți mai dau o lacrimă din durerea nopții, să o coși pe reverul de la haină. Să-mi faci semn că nu te doare vântul și dorul din noapte, că ți-au mai rămas câteva șoapte, în glasul vechi de cristal; și-o mângâiere în palma sângerie, de veacuri străbătută. Să-mi
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
sângerie, de veacuri străbătută. Să-mi faci semn că nu-i târziu să mă ridic spre altarul sufletului tău zbuciumat în necuprinsul zării. Să-mi faci semn că pot să îți mai dau o lacrimă din durerea nopții să o coși pe reverul de la haină. SĂ NU M-ATINGI CU UMBRA TA Să nu m-atingi cu umbra ta! Există-mi simplu...! Ca albastrul cerului, ca gingășia căprioarei... Bucură-te-n uitarea grijilor și-apropie-te de nemărginirea bunătății. Să nu m-atingi
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
gânduri cu taxă inversă iar eu am încetat să mai străbat cu disperarea flăcării pe ultimele vreascuri drumul dintre tine și tine trecutului i-a trecut vremea de odihnă cuvintele s-au ferecat pe dinăuntru prea târziu să-i mai coși mantie zăpezii prea târziu să-i mai spui luminii lumină cărbuni ne scufundăm pe rând în tăcere ca într-o baltă noroioasă după topirea omului de zăpadă Referință Bibliografică: omul de zăpadă avea ochii de cărbune / Violeta Deminescu : Confluențe Literare
OMUL DE ZĂPADĂ AVEA OCHII DE CĂRBUNE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378037_a_379366]
-
pietre și vreme să le strângi; vreme este să Îmbrățișezi și vreme este să fugi de Îmbrățișare. Vreme este să agonisești și vreme să prăpădești; vreme este să păstrezi și vreme să arunci. Vreme este să rupi și vreme să coși; vreme este să taci și vreme să grăiești. Vreme este să iubești și vreme să urăști. Este vreme de război și vreme de pace. CITAT RETRAS!!! Cei mai mulți dintre semenii noștri nu percep timpul optim de acțiune și lucrurile cu adevărat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pregătitoare nesituabile: Că și-au fost așa de dragi [ANA] Mai încet... aud copiii 2260 Teodor, ne văd copiii [MĂTUȘA] Tare-i nostim Mi-am pus eu ochii pe el. [MĂTUȘA] De acea lumina-atuncea Cați în jos și tot mai coși Și te simți mereu privită De-a lui ochi întunecoși. * [ANA] Și ce oare de la el [ Aș avea] de așteptat? Nu-i destul de rău *, spun eu, Că au fost și advocat? * {EminescuOpVIII 350} [TEODOR? ] Eu credeam că vin în veci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
puritate afectivă. Proiectând peisaje precum cel de la poalele muntelui Semenic, poetul se arată un descriptiv calm, cutreierat de o fugară melancolie. În expresia lirică împrumută procedee lingvistice și stilistice din folclor: „Mândro-n ochii tăi frumoși, / Firul dragostei mi-l coși, / Tinerețea-n alții nu-i, / Ochi căprui, ochi căprui”; „A plecat bădița sus, / Sus în stână și mi-a spus / Că-mi ia dragostea cu dor, / Până-n vârful munților.” P. este și autorul unui volum de evocări, Pe cărările tinereții
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
o coardă erotică, răsunând chiar și în elegia temniței: „Nu-i vrearea biligiucă, ni ciupari, / S-li porț pirifan, dzua, la videari;/ Niți icoană di-aviu, la cari s-ti-ncliñi,/ Ca să-ț-afirească inima di schiñi.// Nu i hrisafi, galbină flurie, / S-u coși pi ciciroană, tră ciudie;/ Nu s-veadi. Nu s-acață. Nu-i mânar, / S-lu-angañi cu zboară dulț, di picurar.// Ma iasti-un foc bătut di ploi, tu cheari, / Ți ardi greu, ș-durut, ca ‘nă-aștiptari./ Nu-l agărșea. Aveagl’iu-l cu
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
și sufixele. Se punea la cale o serbare pentru absolvirea Școlii de Engleză Ford. Fiind elev fruntaș, Lefty fusese invitat și el. ― Ce fel de serbare? Întrebase Desdemona. ― Nu pot să-ți spun. E o surpriză. Dar trebuie să-mi coși niște haine. ― De care? ― Cum erau cele din patrida. Era miercuri seara. Lefty și Zizmo erau În sala când, dintr-o dată, Lina intră ca să asculte „Ora Ronnie Ronnette“. Zizmo Îi aruncă o privire dezaprobatoare, dar ea se refugie În spatele căștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ne aducă tot ce e nevoie. Era Înfierbântat și vorbăreț ca jucătorii de fotbal În vestiar, după ce se termină meciul. — Asta chiar că-i de publicat În revistele de medicină, George. Să faci o cezariană cu briceagul și s-o coși cu gută de trei metri. Unchiul George stătea sprijinit de perete, privindu-și brațul. — Ești tare, ce să mai zic. — Hai să ne-ocupăm puțin și de fericitul tată. De obicei ei se chinuie cel mai tare când vine vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fără bagaj, cu mâinile În buzunare. Asta i se părea lui șic. Desigur, Își zise Sammler, Elya era și el un ciudat; chirurgia era aparte psihic. Să te vâri Într-un corp inconștient cu un cuțit? Să scoți organe, să coși În carne, să Împroști sânge? Nu oricine putea face asta. Și poate că păstra mașina de dragul lui Emil. Ce ar face Emil dacă n-ar fi Rolls-ul? Probabil că ăsta era cel mai plauzibil răspuns. Instinctul protector era foarte puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]