190 matches
-
de un lider al lor. Acesta îl zărește pe Halviță și ridică brusc amândouă mâinile în sus. LIDERUL GRUPULUI DE ȚĂRANI: Fraților: Alarmă de gradul zero! O vinit Halviță! ȚĂRANII (în cor): O vinit Halviță! O vinit Halviță! Țăranii coboară coșnițele de pe umeri și fiecare din ei își ia căciula din cap încercând să o protejeze cât mai sigur fie la spate, fie sub braț, fie între genunchi sau în alt fel. Vigilență la vârf. HALVIȚĂ: Las' că vă prind eu
COANA MARE SE MĂRITĂ, 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364581_a_365910]
-
care va purta numele Meu înaintea neamurilor și va mărturisi pentru Mine înaintea împăraților. Se luptă cu fiarele ridicate din neamul său care-l voiau mort cu orice preț. Se ascunde, este coborât în cetatea Damascului peste zid într-o coșniță noaptea și merge neabătut pe calea cea fără întoarcere a propovăduirii Vieții. Străbate Cezareea, Antiohia, Seleucia, Cipru, Macedonia, Salamina, Malta, propovăduiește în Tarsul Ciliciei, Iafa, Perga Pamfiliei,Derbe, Istra, Frigia, Galatia, în Ierusalim, Antiohia Pisidiei, Antiohia Siriei, Samotracia, Neapoli, Filippi
SFINTII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL de ION UNTARU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363890_a_365219]
-
Ovideopol), Mălăiești, Floarea, Tei, Coșarca, Buturul, Perperița, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Tașlâc, Doroțcaia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca și Cantacuzinovca. Același aromân Burada în 1906 găsește în Podolia satele românești: Lescovăț, Ruda, Ivaneț, Rogozna, Studenița, Ușița, Lipciani, Serebia, Bușa, Coșnița, Grușca, Ocnița, Camenca, Lăpușna, Sărăței, Râbnița, Botușani, Pietrosul, Slobozia, Domnița, Balta, Moșneagul, Senina, Bursucul(40). Tot atunci potrivit cifrelor oficiale existau în Cherson și Podolia 532.416, în Ecaterinoslav 11.813, iar în Taurida (Crimeea) 4.015 români. Aprecierile asupra
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
lebede la fel de neagră Locul II - Corneliu Traian Atanasiu orașul întreg explozie de lumini - nici cer, nici stele Locul III - Ion Rășinaru Sclipiri pe omăt - în bradul din odaie stele de carton Mențiune - Monica Trif albinele roi- o ultimă floare în coșnița veche Mențiune - Dan Norea lumi paralele - două umbre pe gheață o cioară și-un crap Mențiune - Valeria Tamaș Singur de Moș Ajun - pe limba lui, greierul, mă colindă Etapa 57 - 22 XII 2008 Locul I - Mahmoud Djamal ziduri înalte - doar
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
semn că-i de bine. Când răspund e tot de bine, dar mai zgomotos. Anna: - O zi bună să ai! Zgomotoasă sau tăcută, după cum îți este vrerea. Ioan: - La mine-i după Voia Donului și lumânările-s din ceară de coșniță.... Povestea ne-o ia înainte și noi rătăcim pe-o scară de seară în așteptare. Anna: - De ce se întunecă porțile, de câte ori ascult inima pământului în care mă aflu? Văd scara, ating prima treaptă, totul fuge de sub tălpile pline de mișcare
CUIB DE PĂSĂRI SPIN (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368976_a_370305]
-
numai pe cruce se poate vedea, înțelegând crucea ca fiind cea mai mare favoare a Pământului." - Părintele Arsenie Papacioc Ioan: - Azi puneai undeva lumânări de plastic. Scoate plasticul din viața ta. Ți-am spus, lumânările mele-s din ceară de coșniță. Tu știi ce bună-mireasmă au. Mi se termină bateria. Trebuie să pun la încărcat. Anna: - Spuneam că-mi aprind alții în jur lumânări de plastic. Mă sufocă falsitatea arderii lor, împreună cu cea a lumânărilor aprinse cu bricheta. Fără lemn aprins
CUIB DE PĂSĂRI SPIN (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368976_a_370305]
-
mare începeau „sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Pleca cu noaptea-n cap, și revenea în zori. După ce preotul sfințea coșnița cu tot cea avea pentru pomenirea înaintașilor, dar și a copiilor ei chemați la Domnul, mergea în cimitir unde aprindea, la crucile de pe mormânt, ca fiecare femeie, una sau mai multe lumânări, tămâia locul de veci, apoi „împărțea”, ceea ce adusese
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
vecine, rude, cunoștințe. La fel făcea și restul femeilor. În acea zi, mă trezeam de dimineață, postându-mă la geam... unde o așteptam. Când o zăream la orizont, alergam înaintea ei și, până acasă , ronțăiam ce era mai bun în coșniță. Sora mea nu mai avea loc de mine. Eu vămuiam prima... coșnița bunicii, și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
mă trezeam de dimineață, postându-mă la geam... unde o așteptam. Când o zăream la orizont, alergam înaintea ei și, până acasă , ronțăiam ce era mai bun în coșniță. Sora mea nu mai avea loc de mine. Eu vămuiam prima... coșnița bunicii, și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
iar ei ne răspundeau: Hristos a Înviat! Când ajungeam la biserică ne închinam la icoane, apoi mergeam și luam o lingură de Paște. La ieșire, de la ușa bisericii și până la poartă, de o parte și de alta, erau oameni cu coșnițe în care aveau tot felul de bunătăți. Fiecare ne împărțea câte ceva. La poartă erau câțiva bărbați cu butoaiele de vin din care dădeau câte un pahar la fiecare bărbat și femeie, copiii fiind tăiați de la porție. Vinul era cumpărat dintr-
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
lebede la fel de neagră Locul II - Corneliu Traian Atanasiu orașul întreg explozie de lumini - nici cer, nici stele Locul III - Ion Rășinaru Sclipiri pe omăt - în bradul din odaie stele de carton Mențiune - Monica Trif albinele roi- o ultimă floare în coșnița veche Mențiune - Dan Norea lumi paralele - două umbre pe gheață o cioară și-un crap Mențiune - Valeria Tamaș Singur de Moș Ajun - pe limba lui, greierul, mă colindă Etapa 57 - 22 XII 2008 Locul I -Mahmoud Djamal ziduri înalte - doar
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
Inginer și economist, Daniel Coșnița este manager al Inno Consult SRL, firma specializată în transfer tehnologic și inovare și în managementul proiectelor internaționale și al InPulse Partners SRL, specializată în servicii de internaționalizare a afacerilor. Începând din anul acesta este și Președinte al Asociației Clusterelor
Business Days TV [Corola-blog/BlogPost/339780_a_341109]
-
-mi ce este în plus sau minus în vila descrisă a prietenului Fredy. - Mă supui la chinurile iadului. De unde să știu cum programează o gospodină calculatorul domestic ? Doar nu-ți poți închipui că o femeie a secolului XXIII mai face coșniță, mai gătește sau se mai gătește. Nu știu ce urmărești cu aceste asidue întrebări, dar sunt convins că vom mai avea ocazii să-ți prezint și alte detalii ale planetei noastre. - Eram obsedată de muzeul în care își transformase locuința un mare
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Pleca cu noaptea-n cap și revenea în zori. După ce preotul sfințea ofrandele din coșniță, întru pomenirea înaintașilor dar și a copiilor ei chemați la Domnul, bunicuța mergea în cimitir unde aprindea la crucile de pe mormânt, una sau mai multe lumânări, tămâia locul de veci apoi „împărțea” ceea ce adusese, la vecine, rude și cunoștințe. La
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
adusese, la vecine, rude și cunoștințe. La fel făcea și restul femeilor. În acea zi, mă trezeam de dimineață, postându-mă la geam unde o așteptam. Când o zăream urcând dealul, alergam înaintea ei și până acasă îi făceam controlul coșniței, ronțăind ce era mai bun în ea. Sora mea, Georgeta, nu mai avea loc de mine. Eu vămuiam, prima, coșnița bunicii și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile până la sărbătoare, nimeni nu gătea altceva
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
-mă la geam unde o așteptam. Când o zăream urcând dealul, alergam înaintea ei și până acasă îi făceam controlul coșniței, ronțăind ce era mai bun în ea. Sora mea, Georgeta, nu mai avea loc de mine. Eu vămuiam, prima, coșnița bunicii și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile până la sărbătoare, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de “troșie”( corcodușe puse la murat), sfeclă fiartă cu mujdei
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
biserică ni se încrucișa calea cu cei care luaseră Paști deja. Noi le spuneam: “Să-l purtați sănătoși! iar ei ne răspundeau: Hristos a Înviat! De la ușa bisericii și până la poartă, de o parte și de alta, erau oameni cu coșnițe în care aveau tot felul de bunătăți și fiecare ne împărțea câte ceva. La poartă erau câțiva oameni cu butoaiele de vin din care dădeau câte un pahar la fiecare bărbat și femeie, copiii fiind tăiați de la porție. Vinul era cumpărat
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
de mult pâinea aceea caldă,cu aromă sfântă,ce emană muncă pământului! Mai făcea și o mâncare traditiona- la,specifică sărbătorii de Paste,pește cu orez.Si acum se mai prepară aceste bucate,iar gospodării merg la biserică,având ,în coșnița, orezul cu pește,ouă roșii și cozonac.Si eu prepar aceste bucate,res- pectand tradiția satului meu. Când oamenii vin de la biserică,pun o brazda de pământ,cu iarba verde,în fața pragului,pentru a-l trece ,ca să aibă belșug. Mirosul
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
sau București, lîngă portrete ale vremii, unele în derizoriu („Un băr¬bat amețit de băutură se lipise de scaunul ei și-i arunca priviri li¬bidinoase. Se ridică și se mută pe bancheta din spate, lîngă o femeie grasă, cu coșnița în poală. Auzi înjurătura bețivului, dar n-o înregistră"), altele, ca o ghilotină: „Femeia avea părul cărunt, tuns băr¬bătește, ochelari cu rama neagră de baga, un nas mare, borcănat și buzele nerujate. Picioarele groase ca niște butuci îi erau
POPULAŢIA FLĂMÂNDĂ, ZIARISTUL ŞI ACTRIŢA de ION HOLBAN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375147_a_376476]
-
Ucigătoarea hrană încă, în aur și în pietre scumpe, Curgea 244 în jurul groaznicelor mădulare, alcătuirea-i omenească Întinzînd-o-n lung Că pe un șarpe, În vreme ce femeia-Întunecoasă, în tristă cugetare cufundata, Hrana i-o drămuia seară și dimineața în cupe și în coșnițe de fier. 80 Cu lacrimi de durere ea ne-ncetat hrană lui Orc o plămădea, Silită de surorile cu inima de fier, Fiice-a' lui Urizen, Adunînd roada tainicului arbor, încercuindu-i rădăcina Ea se-întinse prin toate ramurile-n a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cum scrîșnesc Rotile, se nalta, scriu amarele cuvinte 820 Ale Filosofiei Aspre și pîinea cunoștinței o frămînta cu lacrimi și cu gemete. Acestfel sînt lucrările Întunecatului Urthona. Tharmas dădu prin sita grînele. Urthona făcu Pîinea Vremurilor, și-o așeza În coșnițe de aur și de-argint, în ceruri de pietre prețioase Și-apoi se odihni în Iarna, în noaptea Timpului 338. 825 Soarele negura-i și-a părăsit-o și a găsit o mai curată dimineață, Si blîndă luna se veselește
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
trup, nevastă, mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
economic al copilului față de cazul când nu primește ajutor. S-au identificat în acest sens două modele (patternuri) de alocare a resurselor materiale în familiile vitrege (Fishman, 1983): când contribuția menționată nu există și familia are venituri modeste, funcționează modelul „coșniței comune” (one pot pattern), în care bugetul material-financiar al familiei este distribuit conform nevoilor, și nu statutului biologic. Nu se face deci diferență între copiii naturali și vitregi. Modelul a două coșnițe separate (two pot pattern) este caracteristic familiilor vitrege
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
există și familia are venituri modeste, funcționează modelul „coșniței comune” (one pot pattern), în care bugetul material-financiar al familiei este distribuit conform nevoilor, și nu statutului biologic. Nu se face deci diferență între copiii naturali și vitregi. Modelul a două coșnițe separate (two pot pattern) este caracteristic familiilor vitrege înstărite, în care unul sau amândoi soții primesc un ajutor considerabil din partea foștilor parteneri. Aici banii și bunurile copiilor sunt gestionate separat, după condiția lor de biologic sau vitreg, și nu după
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
citesc, ce posturi de radio sau ce muzică ascultă, ce planuri de viitor își fac, cu cine sunt în conflict și de ce... Aparent, nimic grav sau care să nu fie cunoscut de toată lumea. Detaliile puteau merge până la meniul zilnic, prețul coșniței lunare, cadourile primite din străinătate, titlul cărților din bibliotecă sau numărul sticluțelor de ojă din baie. Mulți informatori deconspirați după deschiderea arhivelor se apără invocând caracterul anodin al notelor pe care le-au semnat: „N-am spus nimic important, ci
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]