1,223 matches
-
Nu mă minți? Păi te-aș minți eu, doamnă, da să te mintă și cerbul? Las că m-a mai păcălit o dată. Aceea-i altceva! Știu când. Când a venit tovarășu șef de la gară și i-am dat vin de coacăze negru, de nu mi-o adus nici-acu sticla-napoi. Atunci, Ghiță, atunci! Și lasă povestea cu sticla. N-o tot ține întruna până la învierea morților. Ți-am spus să vii să-ți dau câte glaje, șipuri și damigene vrei. Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Tudor. Numai că nu știu ce-o să ne facem, râse el și-o împinse s-o îndepărteze, să i se uite în ochi și s-o vadă din toate părțile. Odaia mirosea a ciuperci murate și-a vin negru de coacăză. Ești frumoasă! Ești și mai frumoasă! constată el, fericit. Dacă m-am gândit tot timpul și mi-am dorit ceva, a fost să te găsesc neschimbată! Când colo, tu ești și mai frumoasă! M-ai năucit. Sunt ca beată. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
În grădina bunicii Bunica fetelor are în grădină un strat frumos de căpșuni mari, tufe de zmeură și coacăze pe lângă gard. Sigur că are și alte straturi: ceapă, pătrunjel, usturoi... Lucy și Shelley sunt în vizită la bunica și grozav le mai place prin grădină. Se joacă toată ziua cu câinele, cu pisica, aleargă prin iarbă, se cațără prin
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3084]
-
El ne anunță când, cum și de ce au nevoie, nimeni altcineva, nici nu cred că știe nimeni altcineva, înțelegi, suntem mult prea mărunți, prea neimportanți... iar acum caută pe cineva care să facă dulcețuri. Am aici o listă. Uite: agrișe, coacăze albe, nuci verzi, gutui, zmeură, por to cale... Gândește te la Alexandre! Ai toată livada asta. Și știu că te pricepi atât de bine!... Ochii lui privesc în pământ, pe lângă paharul cu șerbet, dincolo de pantofii ei odată negri. Știe, se
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Așa spunea bunica: când ai cel mai important oaspete, îl tratezi cu cireșe albe. Dulceață de cireșe amare, mai pui, dar pe cea de cireșe albe o pui la loc de cinste. Și ea, bunica, făcea dulcețuri de coarne, de coacăze, ce astăzi nu se mai fac. Erau niște lucruri minunate. Și bucătăria... Îmi plăcea bucătăria bunicii, era nemaipomenită. Nimeni nu mai gătește cum gătea ea. Bine, erau amintiri din copilărie, dar sunt permanente și adevărate. T. S. - Și era, presupun
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
kg - vișine și cireșe 5 kg Pomii din curți, în cadrul suprafețelor legal stabilite, nu intră în calculul obligațiilor de contractare și predare. Unitățile de contractare și achiziții sînt obligate să preia și întreaga cantitate de fructe obținută de la arbuștii fructiferi (coacăze, afine, zmeura și altele), oferite de producători, la prețurile legal stabilite. C. Struguri. Membrii cooperativelor agricole de producție și celelalte gospodării ale populației care dețin vii pe rod vor preda unităților Ministerului Industriei Alimentare, pe bază de contracte, pentru fondul
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
din centru; fibrele se ridicau ajungând însă înapoi pe pământ într un curs lent, diferit de cel prin care s-au ridicat. Ne purtam pică unul altuia că vedeam atât de multe - micile lucruri ciudate: veneam cu pumnii plini de coacăze și le vâram după sobă pentru zile albe. Prindeam chiar și momentul în care se compunea o rază din puncte mari și deformate, sau probabil erau deviații infuzate de aerul cald; și iarăși cum se recompunea, se recompunea de-a
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
când frigul se preschimbă în albastre lumini. beție ușoară, străluminată de drumul cel lung al mirării, șerpuindu-i sub piele într-un dans iscusit. vă spune ceva bobița de transpirație ce-i frăgezește lui fruntea, i-o face amară precum coacăza verde? acolo, în căderea de sudoare alungită, văd limpede julitura genunchiului ce și-a câștigat dreptul la cicatrice, la balsamul mângâios al luminii. musca și păianjenul de când mă știu, dorm cu tâmpla pe o pânză de păianjen, ușoară, flexibilă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
era o grădiniță făcută ca să se joace copiii: o suprafață nu mai mare decât aceea a unui covor. În rest, de jur împrejur, totul avea un aspect dezolant. Își aminti cum arăta locul odinioară, cu straturi de căpșuni, tufe de coacăze și de zmeură, scăldat în parfumul dulce-amărui al ierburilor. Zidul care despărțea grădina de ogoare se prăbușise într-un loc - sau poate pe aici își croise drum spre grădină vreun hoț; asta se întâmplase cu mult timp în urmă, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
i-am făcut cu generozitate, fără a fi misogin, multe șicane surioarei, întreținându-i un plâns continuu, care o înfățișa cam mofturoasă. Plăcerea mea supremă era să-i ascund păpușile în locuri mai greu accesibile, cum erau stufoasele tufe de coacăze și păltinei din grădină, ea rugându-mă, de multe ori cu lacrimi în ochi: Nelu, dă-mi paputa, te ‘og dă-mi paputa! Nu pronunța pe atunci sunetele „ș” și „r”, de exemplu, la mere le zicea „maci”. Considerat a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în care guvernele au jucat barbunca privatizării, nu-mi mai rămâne decât să exhibez și eu primele versuri ale imnului național: „Deșteaptă-te, române, / Din somnul cel de moarte” clinică! * Grădina casei noastre era mărginită, în preajma gardurilor, de tufe de coacăze îpăltinei), având fructe sferice micuțe, dispuse în ciorchini roșii sau negri la coacere toamna și tufe de agrișe cu fructe ovoide roșii în pârgă, toate dăruind gurii rafinate gusturi dulciacrișoare la maturitate, dezvoltare pe care nu o mai apucau, căci
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cele două străzi care-și găseau punctul de întâlnire tocmai în unghiul de 90 de grade pe care-l închegau zidurile, apartamentul era cu vedere spre zăvoaiele ce împânzeau delușoarele, dincolo de grădina cu nuci bătrâni, cu vișini și pruni, cu coacăze și strugurei, împărțită frățește și aceasta cu chiriașii, tot prin anii aceia de firavă republică. Format din două camere, bucătărie, baie și două cămări, apartamentul la care familia generalului în rezervă Bădulescu avusese acces abia după revenirea sașilor duși cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și cu Valy, o duceau ca lorzii în casa ei, plasată cu gust în fundul unei curți spațioase și plină de umbră deasă, de arbori înalți și bătrâni, cu viță de fragă, dirijată pe spalieri înalți și cu multe tufe de coacăze și strugurei. De două ori pe an trebuia să vopsească din nou toate ferestrele și ușile casei cu vopsea de ulei, albă, să igienizeze cotețele de găini, cotețele de porci care de ani de zile, adică dinainte de a ajunge tovarășul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Corăbiile dumneavoastră au ajuns întregi în port? Ce se potrivește cel mai bine stomacului dumneavoastră sensibil? Un păduche în sos de cucută? Poate un pui de vulpe în sos tomat? O pulpă, la tavă, de cîine lihnit, cu sos de coacăze? Inimă de privighetoare cu semințe de mac? Sau astăzi aveți poate chef să mîncați la micul dejun creier virgin de cloșard în sos remoulade, cuvinte prostești trecute prin pesmet și stropite din belșug cu un vin de Malaga?". Seria apelativelor
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
condensat este clasică; se unge interiorul labiilor și apoi este sorbit cu limba, de jos În sus. Unele femei, a căror sensibilitate clitoridiană s-a atenuat Într-o oarecare măsură, preferă să Înlocuiască laptele cu dulceață de mure sau de coacăze...“ — Ei, ce părere ai? Întrebă Naggie, după ce Christina Își ridicase privirea de pe carte, fixîndu-și-o ca hipnotizată undeva În gol. Cu numai cîteva zile În urmă, cînd cele două prietene fuseseră Împreună la magazin, Christina cumpărase un borcan de dulceață de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Corăbiile dumneavoastră au ajuns Întregi În port? Ce se potrivește cel mai bine stomacului dumneavoastră sensibil? Un păduche În sos de cucută? Poate un pui de vulpe În sos tomat? O pulpă la tavă de câine lihnit, cu sos de coacăze? Organe de privighetoare cu semințe de mac? Sau astăzi aveți poate chef să mănâncați la micul dejun, creier virgin de cloșard, În sos remulade, cuvinte prostești trecute prin pesmet și stropite din belșug cu un vin de Malaga? Kawabata nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cumpărat o cutie de salată de fasole. Helen a adus paste de la Chez Chef. Femeia cu ochelari își dă jos saboții, ștergându-i pe talpă de covorașul din fața ușii. Se uită la Helen și la mine și zice: — Ai musafiri, Coacăză. Și Mona se lovește peste tâmplă cu încheietura palmei și zice: — Asta eu sunt. Ăsta e numele meu de vrăjitoare, adică. Coacăză. Vrabie, zice, ți-l prezint pe domnul Streator. Și Vrabie dă din cap. Și Mona zice: — Și șefa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
-i pe talpă de covorașul din fața ușii. Se uită la Helen și la mine și zice: — Ai musafiri, Coacăză. Și Mona se lovește peste tâmplă cu încheietura palmei și zice: — Asta eu sunt. Ăsta e numele meu de vrăjitoare, adică. Coacăză. Vrabie, zice, ți-l prezint pe domnul Streator. Și Vrabie dă din cap. Și Mona zice: — Și șefa mea... — Șinșila, zice Helen. Cuptorul cu microunde începe să țiuie, și Mona o conduce pe Vrabie în bucătărie. Helen se duce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mirosul pantalonilor murdari. Și Mona apare lângă noi și zice: — Stridie! Îmi ia oala și hainele, zicând: Stridie, ți-l prezint pe domnul Streator. Prietenul meu, Stridie. Și puștiul își dă părul din ochi și se uită la mine. Zice: — Coacăză crede că știi un descântec. Pula i se termină în stalactita roz pe care o formează prepuțul ridat. Vârful e perforat de un inel de argint. Și Helen îmi aruncă o privire, zâmbind, dar cu dinții încleștați. Puștiul ăsta, Stridie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
azi e un anunț care zice: În atenția posesorilor de veselă din porțelan Dorsett Textul anunțului zice: „Dacă aveți stări de greață sau diaree după ce ați luat masa, vă rugăm să sunați la numărul de mai jos“. Stridie îmi zice: — Coacăză crede că ai omorât-o pe doamna Sara, da’ eu cred că n-ai tu habar de dintr-astea. Mona se întinde ca să așeze o altă ofrandă pe consola șemineului și Helen îi ia paharul din mână. Stridie îmi zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de sus; în crăpătura fundului i-a rămas un petic de hârtie. Are pielea buboasă și înroșită. Jumulită. Nici nu vreau să mă gândesc că stă pe veceu cu pasărea pe umăr. Și în capătul celălalt al camerei este Mona. Coacăză. Râde cu Caprifoi. Și-a prins codițele roșii și negre într-un coc de sub care îi iese doar fețișoara. Pe degete are inele cu pietre mari de stică roșie. La gât, covorul de lănțișoare de argint se încheie, pe sâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mai are pietricica cenușie de la petrecerea vrăjitorească a Monei, piatra pe care i-a dat-o conclavul. Când Stridie era în pielea goală. Cu stalactita lui de piele creață și rozalie străpunsă de cercelușul de argint. Mona, în acea seară, Coacăză, și cei doi mușchi ai spinării ei, și cum se despărțeau ei în cele două jumătăți tari și albe ca laptele ale fundului, și încep să număr: 1, 2, 3... În următorul orășel, la următoarea bibliotecă, le spun lui Helen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
se mărită cu criminali aflați în închisoare. Ca să-i ajute să se vindece. De mine nu-i este dor nimănui, îi spun. Mona dă din cap și zice: — Tu și Helen semănați foarte mult cu părinții mei, să știți. Mona. Coacăză. Fiica mea. Și, trântindu-mă la loc pe pat, o întreb cum așa. Și, scoțându-mi un toc de ușă din picior, Mona zice: — Chiar în dimineața asta, Helen mi-a spus că s-ar putea să fie nevoită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pentru amatori, și o ține deschisă deasupra brichetei, iar paginile tremură în flacără. Crapă geamul și strecoară cartea prin el, iar flăcările izbucnesc în vânt înainte s-o lase să cadă. Anizanta adoră focul. — Cărțile pot fi foarte malefice, zice. Coacăză trebuie să-și inventeze propria spiritualitate. Telefonul lui Helen sună. Telefonul lui Stridie sună. Mona oftează și-și întinde mâinile. Cu ochii închiși, în timp ce mâinile lui Stridie încă îi umblă prin păr și telefonul sună, Mona își potrivește capul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
se uită în poală la unghiile ei negre și zice: — Stridie, să știi că nu e bine ce-ai făcut. Stridie își vâră mâna în mașină, întinzând-o spre ea, peste banchetă - mâna lui roșie de sânge închegat -, și zice: — Coacăză, cu toate bunele intenții și cu toate buruienile tale, călătoria asta nu are cum să iasă bine. Vino cu mine, zice. Mona strânge din dinți și-l privește cu o figură fermă, zicând: — Mi-ai aruncat cartea de artizanat indigen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]