1,602 matches
-
un cățel când treceau pe lângă tine mirosind a lavanduri străine nu-ți mai plăcea sudoarea mea nu mai mirosea a rouă și a pâine caldă palma mea nu te mai putea mângâia devenise aspră și bătăturile de sapă ori de coasă nu te mai alintau așa că și eu m-am lăsat sedus de cucoane perverse profitam de averea lor iar ele de carnea mea ecologică înnebuneau de nechezatul de armăsar pursânge prea sătule de saloanele reci de marmoră și de minciunile
MĂ UIT LA POZA TA ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ma_uit_la_poza_ta_tara_george_safir_1373524451.html [Corola-blog/BlogPost/363903_a_365232]
-
umane mai aproape de spirit ca oricare alt gen, cel mai lin și mângâietor dintre toate, ca și cântecul de leagăn. Pe albumele mele se găsesc aceste doine de văduvie, de înec, de dor, de dragoste... „Pe la toate casele/ Bat bărbații coasele,/ Da la mine n-are cine/ C-al meu din război nu vine...!”/ Iată o doină de înec, impresionantă: „În lacu’ din Răcătău/ S-o-necat voinic flăcău,/ Duminică pi-nserat,/ Oameni mulți s-o adunat,/ Se-ntrebau cum s-o
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
o iarnă întreagă și o primăvară întîrziată, coșurile cu nuci stăteau triste într-un colț, cine să mai facă și cozonaci?! Iarbă cîtă vedeai cu ochii, magazia cu scînduri și coșuri și lăzi de mălai și sape și lopeți și coase și săpăligi și plug și grapă ... și cîte și mai cîte alte lucruri adunate într-o viață de om harnic ... Și marea suferință, care îi tulbura și puțina bucurie pe care o mai avea în suflet, era că nu știa
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_55_56_ioan_lila_1341239681.html [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
mână lucrat, ești mândru și fericit când l-ai îmbrăcat. ZI DE VARĂ M-a trezit sărutul tău dis-de-dimineață, hai, grăbește-te iubito, Soarele se-nalță! A plouat aseară, ceru-i mai senin, plecăm pe răcoare fânul să-l cosim. Coasele le-am ascuțit de lucesc în soare, apă-n fedeleș am pus și-n paner mâncare. Înjugat-am la car boii totu-i pregatit, vom munci din zori până-n asfințit. Vântul face valuri, valuri, în otava verde, uită-te! un
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
fedeleș am pus și-n paner mâncare. Înjugat-am la car boii totu-i pregatit, vom munci din zori până-n asfințit. Vântul face valuri, valuri, în otava verde, uită-te! un iepuraș ce în lan se pierde. Fiecare-și are coasa gata pregătită și parcela lui cea verde toată-n flori gătită. Coasa fâșîie și iarba în cascade-i la pământ, un parfum divin înalță o boare de vânt. La amiază Soarele este-n bolta cerului și trimite fierbinți raze pe
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
totu-i pregatit, vom munci din zori până-n asfințit. Vântul face valuri, valuri, în otava verde, uită-te! un iepuraș ce în lan se pierde. Fiecare-și are coasa gata pregătită și parcela lui cea verde toată-n flori gătită. Coasa fâșîie și iarba în cascade-i la pământ, un parfum divin înalță o boare de vânt. La amiază Soarele este-n bolta cerului și trimite fierbinți raze pe întinsul câmpului. Noi prânzim, ne odihnim, cu apă ne răcorim și mai
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
Răbdător, căci viața-i lungă // Salvând moartea de la moarte / La răscruce de milenii / Geamurile vieii sparte / M-au ferit să am vedenii // Salut, onorată moarte / Mergi ferice, sănătoasă / Eu mai am de scris o carte / Până să-ți slujesc la coasă.// Salve, onorată moarte / Când popoarele se-nfruntă / Pentru bruma de dreptate / Eu sunt pregătit de luptă!”(Salut, onorată moarte!) Autorul, cu alte cuvinte, se împrietenește cu moartea, o onorează, o respectă, în mod paradoxal, chiar o salvează de la moarte și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
sunt pregătit de luptă!”(Salut, onorată moarte!) Autorul, cu alte cuvinte, se împrietenește cu moartea, o onorează, o respectă, în mod paradoxal, chiar o salvează de la moarte și-i promite, că dacă o să aibă răbdare o să-i slujească și la coasă. În același timp îi declară în față că e pregătit de luptă și nu se lasă ușor înfrânt. E o luptă, în viziunea autorului, fair-play, sportivă, de pe poziții egale. Ridicarea omului în rang de demnitate, de adversar al morții, este
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
este femeia care te violează... Nu te întreabă dacă o dorești, Atunci când nechemată te vizitează, Te îmbrățișează, chiar dacă nu o iubești... Moartea este femeia fatal de frumoasă Cu tenul alb și ochii albaștri, Pe umerii firavi și goi poartă o coasă Pe care strălucesc argintați mii de aștri... Moartea este o femeie cu părul negru Care curge mătăsos spre șolduri... Sânii „ 90”,abdomenul „60”plat și integru, Călcătura o poartă parcă pe bolduri... Moartea a fost și va rămâne virgină, Nu
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
îi mai oferea această delectare a sufletului și a minții. AMARACIUNE Un stejar își plânge frunza, Printre brazi, freamăt de cetini, Vulturii predau înaltul, Omul, nu are prieteni. Pe ogor scrâșnește tancul, Grâul ... o ghiulea de tun, Sabie e vechea coasa, Pâinea noastră-i tot pe drum. Se așterne disperarea, Plâng copiii lângă drum, Oamenii-au greșit cărarea Și e prea târziu acum. Steaua sudului se stinge, Oamenii-și trăiesc calvarul, Dă-ne Doamne o lumină, Că ni s-a umplut
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_la_mare.html [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
data aceasta călușarii nu mai sunt îmbrăcați în frumoasele lor costume ci se travestesc, încât nimeni nu îi recunoaște, realizând un adevărat teatru satiric: unul se îmbracă preoțește, altul ca doctorul, unul îmbracat în negru poartă o mască și o coasă prefigurând Moartea, altul se travestește în femeie gravidă etc. La acest spectacol participă tot satul. Bineînțes că ei fac tot felul de referiri la păcatele ori proastele obiceiuri ale celor din comunitatea respectivă, care se cunosc între ei, recunosc cu
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
sau o primă substanțială nu fac rău nimănui... Plecă surâzând spre biroul Comandantului. Ajuns la ușă își mai verifică o dată ținuta, bătu discret și, după aprobare, intră. Comandantul era cu secretarul de la minister, un individ mult mai puțin simpatic decât coasa Doamnei Negre. Îl ignoră. Aparent, se produse și reciproca. - Domnule comandant, testele și probele pe un număr semnificativ de participanți, în cazul dosarului Dream, au fost încheiate și rezultatele sunt absolut mulțumitoare. Putem vorbi chiar despre un succes istoric în
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Incredibilele_atacuri_mihai_batog_bujenita_1337101064.html [Corola-blog/BlogPost/358668_a_359997]
-
viața omului, peisaje, scene cu animale, arhangheli, filozofi, sfinți militari, mucenici, dar și te- me biblice clasice, precum Judecata de apoi, Izgonirea lui Adam și Eva din Rai, etc. Mănăstirea Pleșești este printre puținele mănăstiri care are pictată moartea cu coasa, în exterior, atât în partea de nord, cât și în partea de sud. Fiind monument istoric, mănăstirea n-a fost renovată câtuși de puțin; de reparație capi- tală nici vorbă, deși s-au făcut numeroase demersuri la Ministerul culturii și
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
va mai ține Dumnezeu, Creatorul și Atotputernicul. Acum, două istorioare, pe care le-am putea numi minuni, pentru că minuni numai la locuri sfinte se întâmplă sau nefericire, dezastru? 1) Spuneam mai sus că pe pereții mănăstirii este pictată moartea cu coasa. Unui anume ins din neamul Bicanilor nu-i plăcea această sinistră pictură și într-o zi s-a urcat și a dat cu var peste chipul morții. După câteva săptămâni de sub stratul de var a apărut moartea. Nu la mult
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
Tu ce crezi, tătuțu nu ne da nouă să lucrăm lână de-a bună, călțunii îi faceam numa din tușinături! Cu lâna ha bună facea fânu. Un cosaș de ierea măi bun, loa doauă kile de lână la zâua de coasă! I-am pus bunicii sacul în mână, bucuros că nu mai trebuia să-l duc la container. Cum bănuiam, Buna a abandonat sacul în podul cocinei. Avea destulă lână deja făcută caier, dar nu mai avea putere s-o toarcă
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
unelte. Ce din hoț se trage de hoț se teme, trăind toată viața sub mii de lacăte înfricoșându-se și de umbra sa. De cealaltă parte foștii breslași, stăpâni pe uneltele de muncă, plug, bou, ciocan, război de țesut sau coasă. Țăran, țigan, meseriaș de oraș sau simplu ucenic viitoare calfă, se întovărășesc în muncă folosind în comun rarele și scumpele unelte, dau cezarului ce-i al cezarului plătind cu tragere de inimă impozite sau dreptul stăpânitorilor funciari. Banul economisit este
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471366710.html [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
2227 din 04 februarie 2017. Poate-mi vei sta de-acuma, De strajă pe sub plopi; Să-mprăștii peste lanuri, Sărutul ca o vară. C-o palmă ce alină Durerile din snopi, Că s-a ivit stăpânul, Cu un tăiș de coasă. Vor amuți de teamă, Pădurile de brazi, Când fierul toporiștii Le va tăia din aripi. Vor da năvală corbii Și lupii cei hulpavi, Să-și stâmpere cu sânge, Nesațul și furia. Citește mai mult Poate-mi vei sta de-acuma
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Nesațul și furia. Citește mai mult Poate-mi vei sta de-acuma,De strajă pe sub plopi;Să-mprăștii peste lanuri,Sărutul ca o vară.C-o palmă ce alinăDurerile din snopi,Că s-a ivit stăpânul,Cu un tăiș de coasă.Vor amuți de teamă,Pădurile de brazi,Când fierul toporiștiiLe va tăia din aripi.Vor da năvală corbiiși lupii cei hulpavi,Să-și stâmpere cu sânge,Nesațul și furia.... XXII. VISE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2224
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
agată. undă vie parfum roz de iasomie alchimie. ARIPI Dă-mi, Doamne, aripi să simt iar ce-i zborul mai larg decât noaptea, mai iute ca dorul ce deschide zarea sorbind departarea... Plouă... Plouă, și-mi pasă putrezește iarba de coasă putrezesc rădăcinile ce-și iau seva din morminte. Putrezească toate nu-i bai, iau aminte că numai după ploaie curcubeul se-ndoaie și poți să-l ascunzi în ochii tăi mari, rotunzi... Oglinda În ochii mei, nu ai cum să
ADÂNCURI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_spiridon_1400276377.html [Corola-blog/BlogPost/372862_a_374191]
-
mireasma smereniei. Iubește oamenii, împlinind ascultător porunca dumnezeiască. Îi place nespus de mult să fie în preajma semenilor, să se facă părtaș spovedaniei acestora, să se farmece cu ingenuitate copilărească de rostirile lor înțelepte, cu arome de fâneață înflorită înainte de tăișul coasei. Nu-i altă pe lume mai desfătătoare zăbavă, cum scrie cronicarul. Întâlnirile cu pământenii, de astă dată patriarhi, ierarhi, preoți de mir, sunt cele din care portretistul își trage sevele și se întemeiază el însuși ca slujitor din cei chemați
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
probleme, calul răspunzându-i liniștit la comenzi. Emanuela îi vorbea cu voce joasă tot timpul, mângâindu-l în timp ce îi lega curelele la hlube. După ce a terminat, i-a pus hățurile și i-a așezat ușor zăbala în gură. A căutat coasa, furca, cutea pentru ascuțit coasa, care acum era în stare pefectă, fiind probabil pregătită de tatăl ei. Pe Emanuela o mulțumea aspectul acesta, deoarece surpriza va fi deplină... Zâmbind mulțumită, așeză scaunul, perna de burete, se urcă în căruță, trase
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
la comenzi. Emanuela îi vorbea cu voce joasă tot timpul, mângâindu-l în timp ce îi lega curelele la hlube. După ce a terminat, i-a pus hățurile și i-a așezat ușor zăbala în gură. A căutat coasa, furca, cutea pentru ascuțit coasa, care acum era în stare pefectă, fiind probabil pregătită de tatăl ei. Pe Emanuela o mulțumea aspectul acesta, deoarece surpriza va fi deplină... Zâmbind mulțumită, așeză scaunul, perna de burete, se urcă în căruță, trase de hățuri și conduse calul
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
deplină... Zâmbind mulțumită, așeză scaunul, perna de burete, se urcă în căruță, trase de hățuri și conduse calul cu căruța astfel încât să o tragă la portiță. - Domnul tăticu, este gata? Permiteți să raportez: Provocare-am acceptat/ calul este înhămat,/ furcă, coasă am luat, / în căruță am urcat.../ și n-am timp de așteptat! Părinții Emanuelei au făcut ochii mari, amuțind. Nu le venea să-și creadă ochilor. La orice s-ar fi așteptat, dar la asta, nu. Tatăl Emanuelei s-a
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
întruna, au dat fru liber calului, să tot tragă căruța după el pe ulițele satului, spre locul de unde aveau să aducă iarbă. Au ajuns repede și Emanuela și-a rugat tatăl să ducă dânsul calul în pripon. Ea a luat coasa și a început o brazdă. Avea mișcări regulate, precise și menținea ritmul fară un efort prea mare. Se întorcea înapoi unind brazda când, trăgând cu coada ochiului în urmă, observă cum tatăl ei, care priponise calul ceva mai sus, căuta
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
și portul, uită caselor pridvorul. Uită patria și neamul, nu-și mai amintește-ogorul, Nu mai știe cum se cântă nici durerea și nici dorul. Nu mai știe gustul pâinii, lângă apa răcoroasă, Nici cum cade-n dimineață iarba lăcrimând sub coasă. Nu-nțelege-n primăvară zbuciumul din clorofilă Și nu știe cum răsună pasul tocului pe-o filă. ALEARGĂ TIMPUL În liniștea trezită prin visuri de prigorii, Trec cerbii dimineții pe pajiștea culorii; Pe sub copite sfarmă a ierbii glăsuire Și-n
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439123932.html [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]