3,186 matches
-
schimbau/ priviri cu înțeles/ peste măștile lor de tifon/ când două mâini au redeschis matricea/ născătoarei mele/ și m-au culcat din nou în ea.// un foșnet uscat/ printr-un lan de vergele de sticlă/ se-auzeau mâinile lor cum cos/ corpul străinului/ în valea vie a mamei lui.// m-am uitat la ceas/ și i-am zis,/ cu vocea ei: bună seara.// bună dimineața,/ mi-a răspuns,/ absentă,/ cu vocea mea.". O metempsihoză sui generis, nu doar pe axa timpului
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
înclinate, încât abia se simt. El știe că dragostea este domeniul prin excelență al confuziilor între viciu și virtute: în nici o altă parte omul nu se înșeală mai abitir în ce privește motivările sale și nu se mulțumește mai bine cu sofisme cusute cu ață albă. În nici o altă parte, masochismul și egoismul strâmt nu se înveșmântează cu mai mult succes cu aparențele sacrificiului 142. Patima desfrânării face ca în existența celui robit trupul să treacă înaintea duhului: Pofta (desfrânată) face mai iubite
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cianură... Și l-am înțeles: în urmă cu câteva zile dăduse telefon la o televiziune impulsionat de un anunț publicitar în care se făcea reclamă unui fier de călcat atât de multifuncțional, încât scotea pe loc petele din haine și cosea nasturii în timp ce fredona fragmente din valsurile straussiene "Povestiri din Pădurea vieneză" și "Dunărea albastră"; plus că, prin montarea unui simplu adaptor, obiectul în cauză pregătea cartofi-pai și o porție de cașcaval-pané, ca să nu mai spun că prețul produsului era pur
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
de apariție în colecția „Biblioteca de cultură catalană” a Editurii Meronia. Aparent fără nici o legătură cu temele celor 14 povestiri, titlul este dat de cântecul Guadalajara, situat ca „pistă sonoră a tuturor povestirilor, ca un fir roșu aproape invizibil care coase paginile cărții și se instalează ca un contrapunct inevitabil, ca o cheie ironică și uneori crudă a întâmplărilor povestite.” Sunt rescrieri ale miturilor europene, de la calul troian la Wilhelm Tell sau la Robin Hood, și ale unor tipare de gândire
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
oricine a urmărit la televizor derularea acelei vizite își va aminti ușor momentele descrise de Radu Paraschivescu), impresia de autenticitate este maximă, iar proza se naște din unghiurile din care este privită viața reală și din micile broderii de ficțiune cusute pentru a întări contururile realității. Discursul președintelui român este așa cum l-a auzit întreaga națiune, iar, în descrierea lui, stilul scriitorului dobîndește accente sarcastice: „fibra lemnoasă a limbajului prezidențial rămăsese aceeași, iar febrilitatea gesticulației nu pierduse nimic față de aparițiile anterioare
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
lor, drept pentru care este atât de bine primit în lume. La Valentin Petculescu grația este o săgeată a cărei tolbă o reprezintă lumea muzicală românească. Ori un ac ce înțeapă, vorba lui Tudor Mușatescu, nu ca să împungă, ci ca să coasă. Recenta sa carte, Clepsidra spartă, apărută la Editura Muzicală este ea însăși o tolbă cu săgeți, supusă unor “Conexiuni” la care puteți accede “Pe riscul dumneavoastră”. Ca atunci când pui un pariu, fără să cunoști rezultatul. Autorul însă pare a-l
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
și drăguță care mergea la școala catolică, așa că nici ea nu ieșea niciodată la joacă cu plebea zgomotoasă a străzii. Jeni ieșea numai duminica cu părinții, Însă eram În foarte bune relații cu ea, fiindcă mămica ei, tanti Chița, Îmi cosea rochițe frumoase , fiind o maestră de lucru plină de talent și pricepere la modă. Mai vizualizez o altă casă Îngrijită unde se mutase mai târziu o familie de basarabeni tare cumsecade cu două fete, dintre care Olea venise tot la
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
de un dicționar de neologisme sau de un clarvăzător. Cum să vrea cineva să citească niște elucubrații ca, de exemplu, acest fragment dintro așa-zisă poezie: „Plictis papanașilor, așezarea Bilet clasa a II-a Abur Arcă. Bucătăreasă cu har ax Coasă cosiță costișă Post nas al uliu nul Nul de două ori ori gresie Oerloani abil frumușel orășelul” Nu se poate publica așa ceva, o așa inepție și multe, multe alte banalități, dacă te consideri scriitor, ai o minimă decență intelectuală și
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
vechi motani de mare, Să cînte, cînd creștea tangajul, Tangouri de îmbărbătare. Dar cînd a fost să facem cotul La Capul Bunelor Speranțe La pror-a început complotul Și am primit în cap trei gloanțe. Și-atunci, nainte de-a mă coase În sac spre-a fi zvîrlit în valuri, Pe-o filă ruptă din atlase Am scris, murind, cinci madrigaluri...
Povestea corăbierului galant by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9289_a_10614]
-
au dus în spate caii să ne ierte atît compunerii și descompunerii malului de unde ies capete de femei vinete: cuie în umbre picioare de mîndre pulpe delicate culcate pe uleiul cailor din spate culcate pe genunchiul unde a murit fiul cusut de pămînt cu o ață subțire și mînat de mame cu tălpile vii cuie pe unde calci și nu mai vii cuie negre ascuțite ascuțite pe ploaia argintie pe ploaia curată unde rachiul udă coama și greabănul ros cuie unde
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
numele starurilor vechiului cinematograf orașele înconjurate de ziduri medievale levitau peste dalele rase lucitor toată rotunjimea se străduia să ne dea naștere eram niște daimoni goi pușcă în burta maicilor noastre c-o linguriță de miere în gură și pleoape cusute eram vrednice viespi uterine cu prapuri de cuceritori înnăscuți și banderole de pirați în jurul șoldurilor drămuind presupusa fericire între microsecunde se stabilise un timp fără timp ale cărui traseuri treceau egal prin povești și prin ochii de carne ai povestitorilor
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
în meclă de i-a dat borșul, după care l-a luat să mi-l distreze, pe bucățele, cum zice și cântecul: "Pe la dinți, pe la molari, Ca-n filmele cu dolari, De l-a luat de-acolo solo Să-l coase pe ici, pe colo" Jumuleală de zile mari, numai că în prologul ei rămăsesem cu pleoapele unui ochi umflate, lipite cu clei, de mă scărpinam întruna: - Ce făcuși, Gică? }i-a stins un felinar, te-a băgat în camuflaj! - Da
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
pe beregata imbecilor fără număr parcă ai neamului meu eu nu mai am poftă să urinez în culori în amintirea prietenului meu de peste veac tristan tzara aici în periferiile pitice și schiloade ale europei eu nu mai am poftă să cos aripi de îngeri peste jegul multimilenar al bucureștiului adorat eu nu mai am poftă să sar într-un picior de pe un fir de bărbă albă pe un alt fir de barbă albă al mult prea răbdătorului dumnezeu eu nu mai
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
cămașa de noapte) dovedește detaliul aparent nesemnificativ, dincolo de care, pentru o ființă omenească, se ascund conotații profunde, se ghicesc sensuri de o Înfricoșătoare complexitate, de neșters. Cele trei cămăși pe care le evocă abțibildul din trenurile germane sunt: prima, cea cusută de bunica ei când părăsește satul pentru a face Întâiul contact cu etanșul covor de asfalt de sub care moartea o va pândi de atâtea ori; a doua, cea purtată de o călătoare alături de care Herta Müller și-a petrecut noaptea
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
patul meu /cu șine de fier în mâini /și-n picioare...” - fiecare cu suferințele lui și cu poveștile lui de viață - ,,...noaptea nu poate dormi /că vede numai morți cu burțile tăiate /și cu măruntaiele scoase /vai de pielea lui cusută peste tot /vai de săracele-i oase /ne uitam din paturile noastre /pe fereastră spre vârfurile de castani /și-mi povestește de fratele său mic /pierdut în război la paisprezece ani /”. Și tot în spital gândurile zboară cu pioșenie, drag
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
Capul este încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi, panglici multicolore, hurmuz și flori și este fixat într-un bat-suport care se sprijină pe pământ. Persoană care joacă capră este acoperită cu o țesătura (scoarță sau lăicer) peste care sunt cusute năframe sau panglici de mătase, puse în diagonal, tradițional, capră era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră”, melodie interpretată de către un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
ursului de paie, care este cea mai arhaica formă de figurare a animalului în cadrul obiceiurilor calendaristice. Pentru obținerea acestui costum, se răsucesc frânghii din paie de ovăz, lungi de aproximativ 40 m care, în dimineața ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purtătorului, acesta rămânând astfel echipat pe toată durata purtării costumației. În trecut, se obișnuia că dezbrăcarea mascatului să se facă în mod ritualic, costumul de paie fiind ars în fața asistenței. Se pare ca ursul era venerat în Bucovina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
numeroase șiruri de decorații, intercalate cu benzi decorative, franjuri și epoleți originali sau de carton. Însemnul distinctiv al unora dintre acești frumoși îl constituie „ceacurile” (coifurile) lucrate din pene, vopsite în funcție de rangul personajului. Bungherii (numele vine de la numeroșii nasturi metalici cusuți pe curele) au o costumație asemănătoare cu cea a împăraților, purtând tot uniforme militare, si au ca semn distinctiv diagonale realizate din curele cu „bumbi” (curele ce pot avea până la 300 de nasturi), fixate pe torace asemănător unei platoșe. Pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Credincioșii petrec Vinerea Mare în rugăciune. Fiind ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce, în această zi nu se ara, nu se seamănă și nu se sădesc pomi, întrucât nu vor rodi. Femeile nu au voie să coaca, să coasă, să țeasă, să spele rufe sau să toarcă. Există credință că dacă cineva se încumeta a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncata nici măcar de pești, scrie Agerpres. Despre oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
te mai cântă patrie, privighetorile tale înjură și beau basamc la bodegă, la fereastră iarăși pâcle siberiene și iarăși căpitanii tăi profanează mormintele, Vântul din grajduri pizmuiește vântul din crângurile de stânjenei, norii urăsc ploaia, croitorii cei mari din Valahia cos straie noi din mantale vechi, cei ce rabdă și tac încurajează întotdeauna, cei ce urlă n-au nici o părere, suntem lefteri și de crăpelniță. Ieșiți din tunel, prea repede am intrat în biserici, unii cu alții ne iubim sub formă
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
jertfe sunt o, Mamă ! acum când te-nsoțești spre cer cu zeii (urmând în gând oglinzile Femeii isc între pietre două oriflamă) Duh sfânt tocmește pietrele de ceară tăcerea gerul taie fața suptă din loc în loc cenușa întreruptă răzlețul corb o coase și coboară pe corzile-mi vocale și tresare Adâncul mării scoate munți de sare și ochiul orb ia chipul sării. Tată, uraniul bombardează cu nuclee atomul înstelarea să-și dividă: altoiul și sămânța astartee și sila grea de vierme și
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
bea ceai ar privi tristețea coridoarelor de tribunal am auzit de străpungerea acului când deja îmi îngăduiam să fiu oricum încă mă speria nicicumul când oboseam să-mi ascult moartea ascultam muzici abia când obosesc să ascult încetez să-mi cos un contur insula sabie sau sân există întâmplări cari sunt perfecte atâta timp cât nimeni nu știe de ele ca o insulă mănoasă într-un ocean de răni ca un turn într-un tunel plopul diapazon visele cântă la o realitate dezacordată
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
dinafară și amorțea se spărgeau mugurii nopții mi-am spus că ar fi bine să trag chepengul ăstaaa...visul dacă mai întîrziam puțin parfumul lor m-ar fi înghețat am privit prin geamul mic și l-am văzut pe Acela cosea iarba în lumina lunii o cosea cu acul a doua zi tălpile aveau să nu simtă nimic să dea de știre mai sus că totul rămăsese neschimbat pînă departe se vedea strada de cîte ori o lustruisem cu privirea cu
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
nopții mi-am spus că ar fi bine să trag chepengul ăstaaa...visul dacă mai întîrziam puțin parfumul lor m-ar fi înghețat am privit prin geamul mic și l-am văzut pe Acela cosea iarba în lumina lunii o cosea cu acul a doua zi tălpile aveau să nu simtă nimic să dea de știre mai sus că totul rămăsese neschimbat pînă departe se vedea strada de cîte ori o lustruisem cu privirea cu pașii cu gîndul ar fi trebuit
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
văi scorburi faguri buciumând mierla fluturi fluierând sus mai sus la linul lin dalbă în zăpezi de in îi iese cu plinul plin Maica Domnului Emin surâsul luceafărind mângâie cu miere vin mâni mioape lemurin împământenit colind brăduță cum ai cusut ii cu nori înrâurați îngerilor inspirați le vei coase zbor căzut Ochiul Mare la izvod vatră-nscrie prin ochean într-un spațiu dochiean rază centru și prohod născătoare lăcrimări cercul astrului blajin îl închid și ninge spini Maica florilor de măr
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]