112 matches
-
și succes, avea și destui bani încât să poată visa să-și construiască o vilă: „O ciudată scrisoare am primit de la un oarecare Adam, fost elev de-al meu din Cluj, care e ștab la Deva. A aflat (oi fi cobit la o cârciumă) «că doresc să-mi construiesc o vilă în Țara Hațegului». Mi-a ales locul (2 hectare) pe dealul Zimbrului: 500 metri de oraș (Hațeg), pe deal (150 pruni, restul pini), în față minunea Retezatului. Apă, electricitate, gaz
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5031_a_6356]
-
Prințesele lumii dantela și-o cântă ca șoaptele spumii. Dar unde-s cobzarii să-aprindă stihia? În fața lui Laur se-nclină solia: „Măria ta, Doamne...” Ceva se învoalbă, și varsă trei picuri din cupa lui dalbă. Dar ce buhă-n noapte cobindu-și străinul? Pe jar lăutarul tăcând toarnă vinul. În turnul de fildeș din abur se-ntrupă Reginei Izvana suschirul din cupă, rubin în trei boabe pe fildeș de clape ca buzele-i roșii din foc peste ape. Diece, nu-nchide
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
2348 din 05 iunie 2017 Toate Articolele Autorului În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara, un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere, sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea, vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere. Pe-afară-au spart cocorii cu pliscul îndoiala, au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde, brumată cu noroaie și flegme lungi, sfiala pare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde. Și mă întreb de mamă, și-apoi
CANA CU FLUTURI ROTUNZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383092_a_384421]
-
în Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017. În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara, un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere, sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea, vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere. Pe-afară-au spart cocorii cu pliscul îndoiala, au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde, brumată cu noroaie și flegme lungi, sfiala pare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde. Și mă întreb de mamă, și-apoi
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
tîlc, prin horn, mi-asmute. Citește mai mult În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara,un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere,sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea,vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere. Pe-afară-au spart cocorii cu pliscul îndoiala,au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde,brumată cu noroaie și flegme lungi, sfialapare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde.Și mă întreb de mamă, și-apoi mă-ntreb
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
din 09 aprilie 2017. Ah, mă-nvechesc și dau rod frunzelor uscate, prin mîinile mele strălucește glorioasa plămadă, cu spatele încornorat parcă ies din pajiști străluminate, cu ochii doar închiși pe-alei mă las timpului pradă. Și simt cîte-un înger cobindu-mi în fiecare os, precum aud, la apus, sughițul lebedei în zbor. Pe deasupra caselor bate orologiul cleios, din adînc în adînc sfîntul pas se-nnămolește-n ogor. Dar de ce trîmbița dogită a nașterii voastre, cînd viconții și marchizii se-ntorc
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
mă ... Citește mai mult Ah, mă-nvechesc și dau rod frunzelor uscate,prin mîinile mele strălucește glorioasa plămadă,cu spatele încornorat parcă ies din pajiști străluminate,cu ochii doar închiși pe-alei mă las timpului pradă.Și simt cîte-un înger cobindu-mi în fiecare os,precum aud, la apus, sughițul lebedei în zbor.Pe deasupra caselor bate orologiul cleios,din adînc în adînc sfîntul pas se-nnămolește-n ogor.Dar de ce trîmbița dogită a nașterii voastre,cînd viconții și marchizii se-ntorc
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Răspundeți, mă, lăsați tablele! Gigi, Relule, care ești acolo! Răspundeți, c-avem un accident! În eter - aceleași zgomote nedeslușite. Dom’le, ăștia sunt inconștienți! spuse cu mirare Aciobăniței. Să vezi ce le fac la-ntoarcere! „Dac-o să ne mai întoarcem”, cobi un gând înfiorat în mintea albă a pilotului. — Tov. comandant, știți ce cred eu? Cred c-am nimerit într-un câmp de accelerație spontană incontrolabilă (EVI). — Ce-i aia? întrebă comandantul. — E un fel de taifun cosmic, magnetic, care ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
școală a-nvățat, Că orișice bărbat, Manierat și educat, Ce-i bătrân, e salutat! La-ntrebarea ce-am primit, L-am privit nedumerit, M-am uitat la el oleacă Și la față, și la moacă, Și vă spun că am cobit, Că la leat, noi suntem chit, Și că-n astă situație, Ar fi o aberație! Să pretinzi întâietate, E prostie peste poate! Dar mi-am zis că poate eu Sunt cel ce greșesc mereu!... Și așa, cum povestesc, M-am
POLITICOSUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363525_a_364854]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ROMANȚĂ FĂRĂ PORTATIV Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 867 din 16 mai 2013 Toate Articolele Autorului Romanță fără portativ Răscoală neagră se-ntindea pe cer, Cobind se adunau triburi de ciori; Se-nvălmășeau ca boabe de piper, Potop înaripat și negru-n zori. Mut se-mpleticeau sălcii bătrâne Șoptind bizar, sub cer capitonat. Toamna și Iarna tot zâne bune, Îmi bat la geam jilav, anticipat. Pogoane
ROMANŢĂ FĂRĂ PORTATIV de STELIAN PLATON în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/368395_a_369724]
-
lovită de ciocănitori. Ramurile rupte ce i-au rămas nu se vor reface. Vor supraviețui un timp, cu cetină săracă, apoi se vor usca pe rând, arătând ca niște mâini uscate, de slăbănog. Păsări de noapte, așezate pe ele, vor cobi cu blestem asupra cuprinsului pădurii. Carii, groparii pădurilor, se vor înșuruba în lemnul încă viu, lovind cu sunet de ceasornic mereu și mereu, ca gândurile triste decurgând din negre amintiri. Viespile cu fierăstrău îi vor pistruia lemnul lipsit de coajă
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
Banditule, ai casă și copii aici, tot la mine ai să vii!” ... La Câmpulung, cum s-a nimerit, n-am mai venit. Alte situații limită aveau să-mi verifice și să-mi întărească virtutea de a răbda, de a nu cobi și de a nu “ciripi”, de a-mi păstra simplu demnitatea și onestitatea. A urmat o vreme ceva mai liniștită. Apoi, înfometarea. Dat afară din învățământ și mereu în căutare de lucru, timp de doi ani încheiați. Apoi întâlnirea cu
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
pentru a mângâia, cu ramurile sale un pictor. În aer, pe pământ, sub ape există ritmuri și metafore de care noi habar nu avem. Un cântec se poate naște și dintr-o înfrângere. În lumina fulgerului se văd guri care cobesc, ochi lacomi, mâini desfăcute, dar și un copil care încearcă să meargă, se prăbușește printre morții lumii, se ridică. Ați văzut bastonul alb al orbilor? Astfel să vă fie gândul. BORIS MARIAN
CELULA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349188_a_350517]
-
Willis și Demi Moore, Richard Gere și Cindy Crawford. Și câți or mai fi ... Și, ultima pe listă cu voia ei și asistența dv. cu gândul, starleta Paris Hilton, în preziua Crăciunului anului de grație 2009. Dacă ar fi să “cobim” pe tema asta, cam care ar fi deci diferența dintre acestea și fostele nunți uteciste ale anilor 70, locurile, timpurile și oamenii fiind altele și alții, cadrul istoric totalmente diferit, și-atunci pe cine și ce judeci, una pleca dintr-
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
așează în aceste zile în fața ochilor precum un luciu imens de apă care acoperă Viața. De colo până colo, infernul alb își întinde cu repeziciune trupul înghețat, chemând după el, ca o cucuvea cu privirea fixă și cu țipătul ascuțit, cobind nemilos a rău, moartea. „O-mul! Trebuie să ai respect față de om! Nu trebuie să-l compătimești ... să-l înjosești cu mila ta ... trebuie să-l respecți!”, spune cu profunzime și inteligență Satin, actorul sinucigaș din „Azil”. Un principiu pe
MOARTEA VINE PRINTRE NĂMEŢI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346677_a_348006]
-
de sânge... Am găsit, totuși, o copie scrisă la stilou, recent, prin podul casei. Cred că i-a venit timpul să vadă tiparul. Este viața mea acolo, lucrând cu persoanje de ficțiune pe parcusrul unui întreg comunism căruia i-am cobit public sfârșitul în septembrie 1989 într-o ședință de partid pe spital, când am anticipat un Crăciun fără partid. FemeiaStie.ro: Maestre este copleșitor tot ce spuneți! Ați amintit încă de la început de poezia dvs.“Năvalnicul”, cum ar fi posibil
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
UE până când muncitorii, țărănimea municipală și proletariatul intelectual face ordine! Căci în postmodernism, națiunile nu-și mai spală onoarea cioraniană dezlănțuind câte un război, ci angajânduse sau ambalându-se în revoluții mai mult sau mai puțin reușite! Sau poate forumistul cobi un viitor sumbru pentru români nu numai în RO, ci și în UE sau în WO, ceea ce i-ar întoarce brusc acasă, când antiromânismul ar deveni insuportabil, cășunându-i-se nu numai pe căpșunari, ci și pe unii profesioniști! Căci
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
nici o jenă. Poate că și sunt. Dar să nu-mi spună. Mi-am amintit de o scenă din Cidul, parcă, sau din Ruy Blas, nu contează. Un nobil bătrân se apără cu demnitate. Bolnavii și bătrânii nu plac, se vaită, cobesc, Doamne iartă-mă. Suntem totuși efemeri. Ce ne agităm? Unde-i Nirvana? Nume frumos, de femeie. Iubirea nu te salvează de moarte, nici scrisul, dar te îmblânzesc, precum credința. Omul este un erou din naștere. El nu știe. Să ne
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
școală a-nvățat, Că orișice bărbat, Manierat și educat, Ce-i bătrân, e salutat! La-ntrebarea ce-am primit, L-am privit nedumerit, M-am uitat la el oleacă Și la față, și la moacă, Și vă spun că am cobit, ... Citește mai mult De la mine din parcare,Într-o zi destul de mare,A venit cu botu’ grosUn vecin ambițios,Mare-n stat și musculos,Și cheptos, dar și burtos,Ofticos și arțăgos...- Să mai spun? E de prisos! -Cum se
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
la școală a-nvățat,Că orișice bărbat,Manierat și educat,Ce-i bătrân, e salutat!La-ntrebarea ce-am primit,L-am privit nedumerit,M-am uitat la el oleacăși la față, și la moacă,Și vă spun că am cobit,... XI. IATĂ, S-AU ÎNTORS STRĂBUNII!, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016. Iată, s-au întors străbunii Într-o aprigă furtună, Au descins pe coama lumii, Oful lor ca să ni-l spună! Țara noastră
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Criste - când pe ei îi judec: voi ști cămașa-mi de pe gât s-o suflec... AUTOCRATOR întreg pământu-ar asculta de mine dac-aș dresa cer și pământ în rimă dar am de-a face doar cu ciori meschine care-mi cobesc că voi făptuì crimă popor după popor scufund în mintea dezacordată-ntr-una - vânt de ciumă rostogolesc cuvinte-n gând ca lintea eu însumi - craniu-s - brăcinari și...glumă! pe dumnezeul de la colț de stradă l-am pus cu soarta să se
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
Brăila cu plantele și vreau să fiu liniștit. --Faci cum crezi,mamă, da’...ți-am spus, că, să știi, am eu o presimțire: Tache este om de curte la Mișu Casapu și... --Iar începi cu presimțirile? Cât ai să mai cobești? --Nu cobesc, mamă, da’...lumea vorbește. --Ce vorbește lumea, mamă? a întrebat Dora îngrijorată. Ce-a făcut Ionel, de vorbește lumea? Maică-sa povesti cum umblă vorbele prin sat, că Ionel l-a înfruntat pe Casapu pentru că are târla pe
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
plantele și vreau să fiu liniștit. --Faci cum crezi,mamă, da’...ți-am spus, că, să știi, am eu o presimțire: Tache este om de curte la Mișu Casapu și... --Iar începi cu presimțirile? Cât ai să mai cobești? --Nu cobesc, mamă, da’...lumea vorbește. --Ce vorbește lumea, mamă? a întrebat Dora îngrijorată. Ce-a făcut Ionel, de vorbește lumea? Maică-sa povesti cum umblă vorbele prin sat, că Ionel l-a înfruntat pe Casapu pentru că are târla pe locul lui
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
amândoi. Am crezut că i s-a întâmplat ceva fetei. Aoleu, maică, să te duci acasă, că mor de frică să nu pățești ceva, că dacă nu murim noi înainte ne omoară tac-tu pe urmă. -Taci, Susano, nu mai cobi! s-a răstit tataie. Spune-i fetei că așa a fost, să nu mă creadă mincinos. -Sunt trecuți 40 de ani de atunci, ce mai țin eu minte toate prostiile! i-a răspuns mamaia, lăsându-ne pe amândoi cu gura
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
ceea, o mână de om ! Când îi spun să lase mai ușor, că nu este atât de tare pe cât crede, habar n-are...Cade, Doamne fere, într-o bună zi de nu se mai scoală... -Taci tu și nu mai cobi...-zise Rodica. -Și tu începi... Eu nu cobesc, eu văd că nu e bine...- ripostă Elena. Sunt realistă...Cât crezi tu c-o să mai poată...Se antrenează unul cu altul, se stimulează reciproc, dar vârsta, boala, nu iartă... Își face
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]