113 matches
-
verișoara lui a rupt din marginea baticului o fâșie de doi centimetri lățime și l-a bandajat. - Ăsta e un semn, a murmurat el. - De-ar fi numai atât... n-ar fi nimic, a zis Niculina lu' Nelu Fumureanu. - Ce cobești, Niculino, așa? interveni verișoara, Ika. Între timp unii scoseseră rândurile la capăt și plecaseră. Alții le lăsaseră neterminate și fugi- seră la scăldat. Îi povestisem și eu lui Nicu cu ceva timp înainte că în dreptul grădinii mele de zarzavat, (grădinile
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
în Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017. În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara, un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere, sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea, vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere. Pe-afară-au spart cocorii cu pliscul îndoiala, au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde, brumată cu noroaie și flegme lungi, sfiala pare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde. Și mă întreb de mamă, și-apoi
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
tîlc, prin horn, mi-asmute. Citește mai mult În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara,un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere,sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea,vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere. Pe-afară-au spart cocorii cu pliscul îndoiala,au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde,brumată cu noroaie și flegme lungi, sfialapare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde.Și mă întreb de mamă, și-apoi mă-ntreb
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
din 09 aprilie 2017. Ah, mă-nvechesc și dau rod frunzelor uscate, prin mîinile mele strălucește glorioasa plămadă, cu spatele încornorat parcă ies din pajiști străluminate, cu ochii doar închiși pe-alei mă las timpului pradă. Și simt cîte-un înger cobindu-mi în fiecare os, precum aud, la apus, sughițul lebedei în zbor. Pe deasupra caselor bate orologiul cleios, din adînc în adînc sfîntul pas se-nnămolește-n ogor. Dar de ce trîmbița dogită a nașterii voastre, cînd viconții și marchizii se-ntorc
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
mă ... Citește mai mult Ah, mă-nvechesc și dau rod frunzelor uscate,prin mîinile mele strălucește glorioasa plămadă,cu spatele încornorat parcă ies din pajiști străluminate,cu ochii doar închiși pe-alei mă las timpului pradă.Și simt cîte-un înger cobindu-mi în fiecare os,precum aud, la apus, sughițul lebedei în zbor.Pe deasupra caselor bate orologiul cleios,din adînc în adînc sfîntul pas se-nnămolește-n ogor.Dar de ce trîmbița dogită a nașterii voastre,cînd viconții și marchizii se-ntorc
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ROMANȚĂ FĂRĂ PORTATIV Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 867 din 16 mai 2013 Toate Articolele Autorului Romanță fără portativ Răscoală neagră se-ntindea pe cer, Cobind se adunau triburi de ciori; Se-nvălmășeau ca boabe de piper, Potop înaripat și negru-n zori. Mut se-mpleticeau sălcii bătrâne Șoptind bizar, sub cer capitonat. Toamna și Iarna tot zâne bune, Îmi bat la geam jilav, anticipat. Pogoane
ROMANŢĂ FĂRĂ PORTATIV de STELIAN PLATON în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Romanta_fara_portativ_stelian_platon_1368764661.html [Corola-blog/BlogPost/368395_a_369724]
-
școală a-nvățat, Că orișice bărbat, Manierat și educat, Ce-i bătrân, e salutat! La-ntrebarea ce-am primit, L-am privit nedumerit, M-am uitat la el oleacă Și la față, și la moacă, Și vă spun că am cobit, ... Citește mai mult De la mine din parcare,Într-o zi destul de mare,A venit cu botu’ grosUn vecin ambițios,Mare-n stat și musculos,Și cheptos, dar și burtos,Ofticos și arțăgos...- Să mai spun? E de prisos! -Cum se
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
la școală a-nvățat,Că orișice bărbat,Manierat și educat,Ce-i bătrân, e salutat!La-ntrebarea ce-am primit,L-am privit nedumerit,M-am uitat la el oleacăși la față, și la moacă,Și vă spun că am cobit,... XI. IATĂ, S-AU ÎNTORS STRĂBUNII!, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016. Iată, s-au întors străbunii Într-o aprigă furtună, Au descins pe coama lumii, Oful lor ca să ni-l spună! Țara noastră
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
UE până când muncitorii, țărănimea municipală și proletariatul intelectual face ordine! Căci în postmodernism, națiunile nu-și mai spală onoarea cioraniană dezlănțuind câte un război, ci angajânduse sau ambalându-se în revoluții mai mult sau mai puțin reușite! Sau poate forumistul cobi un viitor sumbru pentru români nu numai în RO, ci și în UE sau în WO, ceea ce i-ar întoarce brusc acasă, când antiromânismul ar deveni insuportabil, cășunându-i-se nu numai pe căpșunari, ci și pe unii profesioniști! Căci
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Criste - când pe ei îi judec: voi ști cămașa-mi de pe gât s-o suflec... AUTOCRATOR întreg pământu-ar asculta de mine dac-aș dresa cer și pământ în rimă dar am de-a face doar cu ciori meschine care-mi cobesc că voi făptuì crimă popor după popor scufund în mintea dezacordată-ntr-una - vânt de ciumă rostogolesc cuvinte-n gând ca lintea eu însumi - craniu-s - brăcinari și...glumă! pe dumnezeul de la colț de stradă l-am pus cu soarta să se
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1459551214.html [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
de sânge... Am găsit, totuși, o copie scrisă la stilou, recent, prin podul casei. Cred că i-a venit timpul să vadă tiparul. Este viața mea acolo, lucrând cu persoanje de ficțiune pe parcusrul unui întreg comunism căruia i-am cobit public sfârșitul în septembrie 1989 într-o ședință de partid pe spital, când am anticipat un Crăciun fără partid. FemeiaStie.ro: Maestre este copleșitor tot ce spuneți! Ați amintit încă de la început de poezia dvs.“Năvalnicul”, cum ar fi posibil
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_rimei_ro_romeo_tarhon_1369557226.html [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
ceea, o mână de om ! Când îi spun să lase mai ușor, că nu este atât de tare pe cât crede, habar n-are...Cade, Doamne fere, într-o bună zi de nu se mai scoală... -Taci tu și nu mai cobi...-zise Rodica. -Și tu începi... Eu nu cobesc, eu văd că nu e bine...- ripostă Elena. Sunt realistă...Cât crezi tu c-o să mai poată...Se antrenează unul cu altul, se stimulează reciproc, dar vârsta, boala, nu iartă... Își face
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1400181185.html [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
să lase mai ușor, că nu este atât de tare pe cât crede, habar n-are...Cade, Doamne fere, într-o bună zi de nu se mai scoală... -Taci tu și nu mai cobi...-zise Rodica. -Și tu începi... Eu nu cobesc, eu văd că nu e bine...- ripostă Elena. Sunt realistă...Cât crezi tu c-o să mai poată...Se antrenează unul cu altul, se stimulează reciproc, dar vârsta, boala, nu iartă... Își face semnul crucii și apoi continuă : - Cade la o
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1400181185.html [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
unui șarpe cu aripi de cocoș; în ambele cazuri purta coroană. Apoi a devenit un cocoș galben încoronat, cu două perechi de picioare, aripi mari și coadă de șarpe. În 1202, la Viena, un brutar a fost acuzat că a cobit apariția unui vasilisc într-o fântână; pe fundul ei se zărea ceva strălucind, miasme insuportabile se ridicau la suprafață. Ucenicul, coborât în fântână și cu greu readus, a mărturisit că a văzut un monstru teribil jumătate cocoș, jumătate șarpe, cu
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
Eu sunt masca”! (?). Eu? Care eu? Cel ...colectiv? Rămâne de văzut? De nevăzut? Ca să se adeverească CE? Și DE CE? Glumind, un soi de Ce Ce al UTC, cadrele de nădejdie ale ...cenzurii ne transcedentale... Dar să nu se „parie gândul”, cum cobi hronicariul moldav... Curaj, tot ce a fost, va mai fi, prin aceea că spațiultim, Continuumul-ul ACUM, este da fapt, parafrazându-l pe Florentin Smarandache, un ceva paradoxist. Ceva, cineva, altcineva. Alter-egoism, dualitate ș.c.l. Va urma? CREUZET Silviu
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
Arghezi, Cultură: Cînd am făcut atîtea școli/ Am înțeles să iasă avocați,/ Contabili, ofițeri și doctori pentru boli,/ Dar nu avem nevoie de prea mulți învățați.// Mai multă carte duce, precît văd,/ La lipsă de respect și, la tot pasul,/ Cobesc golanii-a moarte și prăpăd,/ Decum își vîră-n treaba noastră nasul.// Stăpînii țării sîntem noi, moșierii,/ Că țara-i împărțită între noi./ Să vie să ne-arate hotarele puterii/ Și legea datoriei obștești niște puțoi?// Le-am dat învățături, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la pisici, ca un dog german! E-e-e-e..., lasă-te de cioace! Sub cuvânt de onoare! Mâțele negre au stopat asaltul și s-au pus, dintr-odată, pe mieunat. Mieunau urât, sinistru, de-mi spărgeau timpanele, cleveteau, îl bălăcăreau și-l cobeau, pesemne, pe iepuroi. Ba, mi se pare că se distingea și o notă șuie, defetistă, ca un chițăit de frustrare, în concertul lor! Ț-ț-ț-ț..., culmea! De pisici frustrate, care chițăie, chiar că nu s-a mai pomenit! Greșala ta, dacă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Nu-i așa? Hagakure! Ca la samurai. A trebuit să se sfârșească lumea, ca să putem muri laolaltă. Mi-a luat mai mult s-o spun, decât s-o gândesc. Te iubesc, Frate! Vă iubesc pe voi toți, troglodiților... Ce tot cobești în dodii, dom'le? sare Cezărel și sughiță cu stropi. Explică-ne și nouă, ce-s balivernele alea meli-melo, de babă, pe matale? Ce harachiri? Ce sorți, ce legături, ce pecete, ce moarte, ce iubire? Ai...? Gura! îl repede Avocatul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ca un purcel. Când un copil se uită la altul printre picioare, se crede că mumă-sa va mai naște și alții. Copiii care râd prin somn, îi mângâie Maica Domnului. Când un copil doarme mereu cu fundul în sus cobește a rău. Copiii care stau în ploaie cresc mai repede. Să nu care cumva să pășești peste copil, că nu va mai crește. Copilului mic să nu i se taie unghiile până la un an, căci se învață hoț. Superstiții despre
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ca un purcel. Când un copil se uită la altul printre picioare, se crede că mumă-sa va mai naște și alții. Copiii care râd prin somn, îi mângâie Maica Domnului. Când un copil doarme mereu cu fundul în sus cobește a rău. Copiii care stau în ploaie cresc mai repede. Să nu care cumva să pășești peste copil, că nu va mai crește. Copilului mic să nu i se taie unghiile până la un an, căci se învață hoț. Superstiții despre
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de taină cu cei desemnați "complici" în această nedreaptă hăituire și să-i câștige de partea adevărului. Ea se teme că acesta tot va ieși la iveală, pentru că așa stă în firea lucrurilor de când lumea, de aceea nu ezită să "cobească" precipitarea intrigii către un deznodământ nefavorabil Corbului. E mult, e puțin? Atitudinea Brehnacei este una prudentă, dar, oricum, trebuie acceptat că ea nu se numără printre agenții devotați ai tiranului Corb; nu înfăptuiește răul, conștientizându-l ca atare. Ea rezistă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
E drept, eu văd noaptea mai bine decât el, spre nenorocul lui și norocul meu, dar asta e altă poveste. Ce are aripi, adică pasărea, nu vede decât În culori. Dreptu-i, sunt și excepții, precum concurența mea hu-hu-hu..., care vă cobește moartea. À propos: biata cucuvaie doar simte - al 6-lea simț! - că sub acel acoperiș cineva-și dă duhul și-și cheamă suratele la ospăț, fără să știe - proasta de ea - și că acela e menit viermilor țintirimului... Dar ea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Hodori provine de la cuvântul coreean pentru tigru, iar DORI este un diminutiv masculin. Cercurile olimpice împodobesc gâtul lui Hodori, care poartă o pălărie „sangano” dintr-un dans tradițional. În anul 1992, spaniolii nu l-au acceptat de la început pe câinele COBI, câinele supranatural de la Jocurile Olimpice de vară de la Barcelona, care a fost realizat de desenatorul Javier Mariscal. Popularitatea lui Cobi a crescut treptat și până la sfârșitul Jocurilor Olimpice, a fost iubit de toată lumea, atât de spanioli, cât și de restul lumii. Mascota
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
care poartă o pălărie „sangano” dintr-un dans tradițional. În anul 1992, spaniolii nu l-au acceptat de la început pe câinele COBI, câinele supranatural de la Jocurile Olimpice de vară de la Barcelona, care a fost realizat de desenatorul Javier Mariscal. Popularitatea lui Cobi a crescut treptat și până la sfârșitul Jocurilor Olimpice, a fost iubit de toată lumea, atât de spanioli, cât și de restul lumii. Mascota Jocurilor Olimpice de vară din anul 1996, de la Atlanta, a fost figura (imaginea) abstractă amorfă cu numele IZZY derivat din
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
locurile unde au stat oalele, și la moarte rămîi cu ochii deschiși și gura căscată. Cînd ieși afară cu udul și, după ce-ai terminat, te scutură cîteodată niște fiori, atunci trece moartea pe lîngă tine. Copiii care plîng mult cobesc a moarte pentru ei sau pentru vreun părinte al lor. Cînd un copil mic merge de-a-ndăratele sau se învîrtește în loc este semn că-i va muri tatăl. Cînd un copil doarme cu șezutul în sus, cobește a moarte. Dacă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]