133 matches
-
linele-i acorduri de vioară atingerea de strune mă-nfioară când cu obidă azi închin paharul doar un cobzar mai poate limpezi cu linele-i acorduri de vioară o seară mohorâtă ce coboară și tulburarea strânsă zi de zi doar un cobzar mai poate să re'nvie cu linele-i acorduri de vioară iubirea care sufletu-mi omoară iar vinul să-l preschimbe-n apă vie *** dă-mi ... dă-mi gura ta ca semn că m-ai iertat să-mi sorb din
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
procrastinare structurală, ne trimit cu gândul la acea parte a societății de la sfârșitul secolului al XIX-lea portretizată de Ion Luca Caragiale, cu comportament suficient, ipocrit, arogant. „Roșiorul”, „Flori”, „Albăstrele”, „Casă la Brebu”, „Mânăstirea Brebu”, „Garoafe”, „Portret de femeie”, „Trandafiri”, „Cobzarul” sunt lucrări de artă din colecția Pinacotecii Municipiului București ce acoperă mai multe tehnici de rezolvare artistică, de la cea a uleiului pe suport de carton mucava, până la tehnica pastel pe suport de hârtie, mucava sau pânză și acuarelă pe suport
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
păstrării în condiții necorespunzătoare. În anul 2016 în Laboratorul de restaurare pictură s-au realizat operațiuni de conservare curativă menite să contracareze efectele degradărilor fizice prin fixarea pastelului și înrămarea corespunzătoare (geam pentru protecție și distanțiere între geam și lucrare). „Cobzarul”, acuarelă/hârtie/carton, 47×34,3 cm, semnat „Luchian” în partea dreapta jos în laviu brun, face parte din seria de portrete ale lui Moș Nicolae Cobzarul, un bătrân din Mahalaua Dracului unde Luchian a fost nevoit să locuiască și
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
pastelului și înrămarea corespunzătoare (geam pentru protecție și distanțiere între geam și lucrare). „Cobzarul”, acuarelă/hârtie/carton, 47×34,3 cm, semnat „Luchian” în partea dreapta jos în laviu brun, face parte din seria de portrete ale lui Moș Nicolae Cobzarul, un bătrân din Mahalaua Dracului unde Luchian a fost nevoit să locuiască și să trăiască în sărăcie în 1905. Spre deosebire de celelalte portrete ale bătrânului realizate fie în tehnica ulei, fie în acuarelă, „Cobzarul” din colecția Pinacotecii este un portret compozițional
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
seria de portrete ale lui Moș Nicolae Cobzarul, un bătrân din Mahalaua Dracului unde Luchian a fost nevoit să locuiască și să trăiască în sărăcie în 1905. Spre deosebire de celelalte portrete ale bătrânului realizate fie în tehnica ulei, fie în acuarelă, „Cobzarul” din colecția Pinacotecii este un portret compozițional prin care personajul este prezentat ținând în mâini cobza, cea care l-a individualizat și l-a făcut remarcat. Pictorul și-a propus să surprindă starea sufletească lăuntrică, resemnată și decăzută din cauza vieții
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
picturii este făcut în grafit, iar formele sunt definite printr-o curgere a desenului realizat cu pensula prin linii expresive cu accente și îngroșări în redarea trăsăturilor feței, umbrelor, faldurilor vestimentației. Luchian, impresionat de caracterul personajului, spunea că „Moș Nicolae Cobzarul e mai bun ca noi toți. Când se încălzește și cântă, crezi că ia foc cobza în mâinile lui.” Datorită expresivității sale, acest personaj folosit de Luchian ca simbol al nedreptăților sociale din acea vreme, invocând memoria umanității prin mesajul
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
din Bosnia natală, și-apoi intrară alții și alții, mai mari sau mai mici, hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, vistiernicul Ximachi, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii Juravcu, Spoiciu și Bașotă, vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru cobzarul, glumețul Petrică, țiganii Borșu și Fekete ce scoteau flăcări la comandă pe toate găurile, bărbierul Luigi cu doctorul Lemberg, pripășiți la Curte, și, în sfârșit, umflat de nesomn, pomădat și subțire ca un țipar, sosi și șarlatanul Roger, cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se taie o gaină neagră, pe care o manâncă cei din ceata călușului. Începând cu acestă seară, ei rămân împreună si mănâncă ceea ce primesc de la gospodari. Călușarii sunt însoțiți de lăutari, care depun și ei jurământul ( confirmat de Constantin Alexandru- cobzar din Optași) În aceeași seară se execută câteva jocuri ritmate pe muzica specifică si nuanțată a călusului, mai lentă sau rapidă, care impune și schimbarea ritmului în pași rapizi sau lenți. In timpul dansului, călușarii emit strigăte de tipul: hălai-hălai-hălai-șa
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > RAPSODUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rapsodul Efigie sculptată-n veșnicie - N-o îngrădește timpul și hotarul: Cerchează renumit era cobzarul Cu har învăluit în armonie. Plângea tristețe multă și amarul- Turna în cântec foc și melodie; Un iureș avântat de veselie- Truver de vreme veche cronicarul. Cântarea lui prin timp uitat învinge - Cânta la zile mari - la Înviere Și la
RAPSODUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351056_a_352385]
-
De vină sunt pisicile duducii. Am auzit și noi dintr-o poveste: Ziceau, cuprinși de milă, locatarii, De la un străbunic ce nu mai este. Papucii de-ai abandonat, șalvarii, Să nu te-ntorci pretențios „de peste”, Din vremea-n care concertau cobzarii. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: O poveste / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 292, Anul I, 19 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
O POVESTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356528_a_357857]
-
voce duioasă și caldă. Cred că de la ea mi s-a transmis marea dragoste pentru muzică. Când eram mic, îmi cânta cântece de leagăn. Când am crescut deja, îmi amintesc de „Păsărică, mută-ți cuibul”, „Radu mamei”, „Să-mi cânți, cobzar”, „Mai la deal de casa noastră”ș.a. Într-un cuvânt, cântece românești din toate zonele țării istorice, pe care le ținea minte din perioada interbelică sau le auzea la radio. De mic, cântam la o armonică cu două rânduri de
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
față spunându-i că are și el ce au toți băieții. Apoi, Sofia Vicoveanca i-a întărit orgoliul: „Du-te mă pe scenă, că ești bărbat!”. Georgel a pășit în scena vastă și intimidantă ca un continent străin, cu un cobzar al cărui acompaniament putea să compromită totul, instrumentistul dând un ton, iar Georgel intrând pe altul. „Ca să dreagă omul busuiocul”, cum evoca mai târziu acest moment, Marioara Murărescu, cobzarul a dat drumul jos la pană și a intrat apoi în
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
în scena vastă și intimidantă ca un continent străin, cu un cobzar al cărui acompaniament putea să compromită totul, instrumentistul dând un ton, iar Georgel intrând pe altul. „Ca să dreagă omul busuiocul”, cum evoca mai târziu acest moment, Marioara Murărescu, cobzarul a dat drumul jos la pană și a intrat apoi în tonalitatea lui Georgel. A fost întâiul pas timid și descumpănit de incidentul, „dres” în cele din urmă. Succesul și consacrarea aveau să urmeze în șuvoi apoi, pentru ca azi scena
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
fetei si sub porunca bisericii. Din această relație au rezultat doi copii : Gheorghiță, mort la o vârstă fragedă, și Ținea. În 1828 se întoarce în București după încetarea colaborării cu Episcopia Râmnicului. Aici Anton Pann își manifestă talentul interpretativ, de cobzar iscusit, cântând în diverse tarafuri ale perioadei, notabil fiind cel al lui Năstase Ochialbi. În acest taraf este activ câteva luni, ziua fiind cantor la școala de pe Podul Mogoșoaiei, iar noaptea lăutar. În 1830 este numit profesor la Școala Națională
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură,/ pare-un serafic purpuriu de buburuze
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Crețeanu Gheorghe, Dincă Nicolae, Dincă Radu. Ei îmi sunt modele de curăție sufletească, puritatea interpretării lor mă urmărește pretutindeni. Fără ei, structura mea sufletească ar fi fost searbădă, ștearsă. Săracă. MM: Ce v-a atras la cântatul din cobză? Câți cobzari mai sunt activi în țară? IC: Să fi avut vreo cinci-șase anișori, când, mirat peste masură, l-am văzut pe Crețeanu Marin (Marin al lu' Săraru, văr cu tăticul meu), mângâind cu patimă corzile unei cobze. Peste șaptesprezece ani, student
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
l-am văzut pe Crețeanu Marin (Marin al lu' Săraru, văr cu tăticul meu), mângâind cu patimă corzile unei cobze. Peste șaptesprezece ani, student fiind, l-am intâlnit la Craiova, în cartierul lăutarilor din "Fața Luncii" pe Ioan Șerban (Tarzan), cobzarul cu care am pășit în universul sunetelor tulburător de frumoase ale cobzei. El m-a fermecat, m-a "virusat" pentru toată viața. Pentru sufletul lui, plecat in 1985, aprind câte-o lumânare, așa cum aprind pentru cei de care sunt legat
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
Iubitorilor de folclor”, 2 volume; Vasile Posteuca ”Poeme prigonite”, îngrijită Ion Crețu; Constanța Cristescu ”Ciprian Porumbescu necunoscut”, Constanța Cristescu „Chemări de toacă”); - Spectacolul de Gală al ediției a VI-a a Festivalului Internațional de Folclor Autentic Românesc „SĂ-MI CÂNȚI, COBZAR”. Pe scena Filarmonicii Regionale din Cernăuți au urcat mai mult de 100 de artiști de toate vârstele. Printre ei s-au numărat: • Ansamblul vocal-folcloric „Perla”, instructor Iurie Levcic • Grupul folcloric „Țărăncuța”, sat Marșinți, raionul Noua Sulița • Corul „Codrii Cosminului”, conducător
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
din Cernăuți au urcat mai mult de 100 de artiști de toate vârstele. Printre ei s-au numărat: • Ansamblul vocal-folcloric „Perla”, instructor Iurie Levcic • Grupul folcloric „Țărăncuța”, sat Marșinți, raionul Noua Sulița • Corul „Codrii Cosminului”, conducător Gheorghe Sadovei • Grupul de cobzari ”Barbu Lăutarul”, de la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău • Ansamblul ''Teodor Burada'', de la Universitatea de muzică G. Enescu din Iași • Grupul folcloric și Taraful ”Bujorii Volocii”, s. Voloca, raionul Hliboca Tinerii soliști Ana-Maria Calancea, Cezarina Ștefanesa, Frații Mihai și
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
Boston/New York, SUA, Ioan Pavel și Mihai Chiriac - Primarul și secretarul comunei Dumbrăveni, județul Suceava, cărora le aducem sincerele noastre mulțumiri pentru contribuția adusă la organizarea celei de-a VI-a ediții a Festivalului de Folclor Românesc „Să-mi cânți, Cobzar”. În pofida faptului că timpul nu a fost binevoitor cu artiștii și nici cu spectatorii dornici să absoarbă mesajul cântecului și dansului tradițional, zăpada mare și viscolul făcând aproape imposibilă desfășurarea Spectacolului de Gală, acest eveniment s-a dovedit a fi
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
Acasa > Impact > Istorisire > COBZARUL TOAMNEI Autor: Elena Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori, În freamătul pădurii liniștea o curmă, Când soarele îsi lasă zboru-i,și-n urmă Se țes arpegii ruginii,sub
COBZARUL TOAMNEI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377458_a_378787]
-
Acasa > Impact > Istorisire > COBZARUL TOAMNEI Autor: Elena Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori, În freamătul pădurii liniștea o curmă, Când soarele îsi lasă zboru-i,și-n urmă Se țes arpegii ruginii,sub nori. Se-odihnește-o clipă,doar,și-ar vrea, Din raze-aurii,sub domuri de stejar, În dimineța lină,să
COBZARUL TOAMNEI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377458_a_378787]
-
pictat, În alb și galben,vestale-crizanteme, Pe fața toamnei, ruginii embleme, Zac acum în templul sfărâmat. Când iarna te-a citat la judecată, O adiere de-arome vag crizantemale, Înmărmuresc în cercuri de petale, Iar toamna este suspendată. Referință Bibliografică: Cobzarul toamnei / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1709, Anul V, 05 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Negulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
COBZARUL TOAMNEI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377458_a_378787]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > CÂNTEC ALBASTRU Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016 Toate Articolele Autorului CÂNTEC ALBASTRU Intră-mi, cobzar, în noaptea adâncă Și cântă albastru peste sufletul meu, Să-ți lași și cobza cu jale să plângă, Că-n patimă ard și dorul mi-e greu! Vino, cobzare, și intră-mi în suflet, Vreau noaptea asta cu jale să
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
cărări cu luturi moi,Se-opresc ades cu botul în trifoiși cu nesaț adulmeca pe nară. Iar coame albe scutură în vânt;Săgeți de raze le lucesc pe crupe,Perechi, perechi, se strâng în grupe -Minune-a existenței pe Pamant!... XI. COBZARUL TOAMNEI, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015. Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori, În freamătul pădurii liniștea o curma, Când soarele își lasă zboru-i,și-n urma Se țes arpegii ruginii,sub nori. Se-odihnește-o clipă
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]