76 matches
-
au avut copii. Poate că suferințele lor ca deportați le-au pregătit pentru ceea ce avea să se Întîmple În perioada comunistă. Pentru altele, a sta În România nu reprezenta o opțiune viabilă, fie din motive economice, politice sau psihologice. Magyari, Cocîrlă, Hrușcă și Stoinescu au fost relativ norocoase; alții și-au găsit la Întoarcere casele ocupate, proprietate a altor familii, iar fermele, afacerile, fabricile naționalizate. Mulți dintre germanii care s-au Întors, Într-o „perfectă schimbare a rolurilor anterioare războiului”, au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
după ce deportările Începuseră deja În Brașov. Interviu cu Iosefina Hrușcă, luat de Astrid Hamburger și Jill Massino, 7 iulie, 2001, p. 1. Hans Erzosi/Reschitza, „Die Geschichte einer Familie”, Das Schreckliche Jahr, 1945, Reschitza, 1997, p. 27. Interviu cu Maria Cocîrlă, luat de Cătălin Frangulea și Astrid Hamberger, 12 iulie, 2001, p. 1. Unii dintre ei au fost duși la primărie pentru a se Întîlni cu ofițeri ruși, așa cum Își amintește un subiect: „ne-au spus să mergem În biroul primarului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
angajați, mulți români și-au exprimat mulțumirea față de spiritul inventiv nemțesc. Mulți dintre deportați erau conștienți de soarta lor și și-au Împachetat haine groase și o cantitate semnificativă de mîncare. Interviu cu Sofia Magyari, p. 3. Interviu cu Maria Cocîrlă, p. 3. Vezi Katherine Jolluck, Exile and Identity: Polish Women in the Soviet Union during WWII, University of Pittsburgh Press, Pittsburgh, 2002, p. 18, pentru discuția asupra modului În care femeile au fost afectate de deportare, și Jill Massino, „Humanizing
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, și Eugenia Huntingdon, The Unsettled Accounts, Servern, London, 1986. Interviu cu Regine Șimon, p. 2. Jolluck, op.cit., pp. 126-29; vezi și Huntington, op.cit. Kroner, op.cit., pp. 49-50. Interviu cu Sofia Magyari, pp. 2-3. Interviu cu Maria Cocîrlă, p. 3. Interviu cu Maria Cocîrlă, pp. 1-2. Vezi Massino, op.cit., și Veronica Shapovlov (ed.), Remembering the Darkness: Women in Soviet Prisons, Rowman & Littlefield Publishers, inc., Lanham, Boulder, 2001, pentru o analiză a modului În care erau celebrate evenimentele religioase
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Huntingdon, The Unsettled Accounts, Servern, London, 1986. Interviu cu Regine Șimon, p. 2. Jolluck, op.cit., pp. 126-29; vezi și Huntington, op.cit. Kroner, op.cit., pp. 49-50. Interviu cu Sofia Magyari, pp. 2-3. Interviu cu Maria Cocîrlă, p. 3. Interviu cu Maria Cocîrlă, pp. 1-2. Vezi Massino, op.cit., și Veronica Shapovlov (ed.), Remembering the Darkness: Women in Soviet Prisons, Rowman & Littlefield Publishers, inc., Lanham, Boulder, 2001, pentru o analiză a modului În care erau celebrate evenimentele religioase În Gulag-ul sovietic, pp. 229-231
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Massino, op.cit., și Veronica Shapovlov (ed.), Remembering the Darkness: Women in Soviet Prisons, Rowman & Littlefield Publishers, inc., Lanham, Boulder, 2001, pentru o analiză a modului În care erau celebrate evenimentele religioase În Gulag-ul sovietic, pp. 229-231. Interviu cu Maria Cocîrlă, p. 3. Ich Weiss dass du Mein Vater Bist, Aber ich Kenne dich nicht - Erzahlungen von Russlandeportieren. Ibidem, p. 63. Interviu cu Sofia Magyari, p. 4. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 41. Mărturiile femeilor deportate În alte lagăre demonstrează că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mine. Jolluck precizează că imaginea femeilor prestînd munci grele era deseori șocantă și pentru bărbați, deoarece aceștia erau obișnuiți să le vadă implicate În activități domestice (vezi op.cit., pp. 46; 67). Interviu cu Iosefina Hrușcă, p. 3. Interviu cu Maria Cocîrlă, p. 3. Jolluck, op.cit., p. 130. Interviu cu Maria Cocîrlă. Interviu cu Hilde Stoinescu, intervievator - Jill Massino, 7 iulie 2003. Interviu cu Sofia Magyari, pp. 3-4. Pe lîngă creșterea rației de hrană, Începînd cu 1947 cresc și remunerațiile, existînd chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deseori șocantă și pentru bărbați, deoarece aceștia erau obișnuiți să le vadă implicate În activități domestice (vezi op.cit., pp. 46; 67). Interviu cu Iosefina Hrușcă, p. 3. Interviu cu Maria Cocîrlă, p. 3. Jolluck, op.cit., p. 130. Interviu cu Maria Cocîrlă. Interviu cu Hilde Stoinescu, intervievator - Jill Massino, 7 iulie 2003. Interviu cu Sofia Magyari, pp. 3-4. Pe lîngă creșterea rației de hrană, Începînd cu 1947 cresc și remunerațiile, existînd chiar un spor de lucru la -0șC. Într-adevăr, mulți deportați
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că, Începînd cu acel an, rația de hrană a crescut, salariile erau mai mari și, În unele cazuri, chiar cazarea mai bună. Weber, Die Deportieren von Siebenburgen Sachsen, p. 460 Radosav, Donbas, ed.cit., p. 48. Ibidem. Interviu cu Maria Cocîrlă, p. 3. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 43. Interviu cu Regine Șimon, p. 1. Ignaz Fisher, „Date Despre...”, p. 417. 82 Vezi Leona Toker, Return from the Archipelago: Narratives of Gulag Survivors, Indiana University Press, Bloomington, 2000, privind acest aspect
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Die Geschichte eine Familie”, Das Schreckliche Jahr, p. 28. Unele femei au rămas Însărcinate În urma violului. Vezi Tief in Russland. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 64. Kroner, op.cit., pp. 49-50, 75. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 69. Interviu cu Maria Cocîrlă. Interviu cu Sofia Magyari. Baier, art.cit., p. 436; Radosav, Donbas, ed.cit., p. 66. Baier, art.cit., p. 436. Deoarece etnicii germani au fost implicați În afaceri și comerț de-a lungul istoriei, dar și În agricultură, au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
germani au fost implicați În afaceri și comerț de-a lungul istoriei, dar și În agricultură, au fost automat clasificați drept burghezi capitaliști, inamici de clasă; vezi Kroner, op.cit., p. 56. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 69. Interviu cu Maria Cocîrlă. Regine s-a căsătorit Înainte de deportare; Magyari nu a avut copii. Verdery, Transylvanian Villagers, p. 38. Ceaușescu a reușit să obțină 4.000-15.000 de mărci germane pe cap de etnic german vîndut guvernului vest-german. Vezi Roman și Hofbauer, Transsilvanien
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mulți, venind să caute ce pierduseră, ori, ce încă nu pierduseră, dar, de care simțeau nevoia că le-ar fi necesar. Și, prin timp,încăperile și etajele fostului MOL au prins a se umple cu găsituri din pierzături, pe drumurile cocârlelor de trecători, pierzători, și de găsitori. Te minunai, de ce se putea găsi,în unitatea comercialo filantropică fără nume. De pildă: au fost găsite, pe drumuri, gânduri pierdute, idei mărețe, inimi zdrobite, aduceri aminte, misiuni, promisiuni, aranjamente, declarații,învinuiri, blesteme, cereri
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
atât de greu - frații și surorile, părinții noștri... de acasă . Și costumați în național, printre cei îmbrăcați cu costumașe orășenești ori mai puțin pestrițe, devenim învingători ai competiției și înscriși pe lista reușiților. Emoție copleșitoare, amețitoare. Viața în internatul „Vasile Cocârlă” este o binefacere materială pentru părinții copiilor de țărani pentru că îi scutește de îndatoriri suplimentare, dar grea, dificil ă, a spră pentru copiii nedeprinși cu sculatul de dimineață , cu un program aproape cazon, adesea fără apă la robinetele puține dintr-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Iftimia (CI), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Monica Timofte (MT), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Cristina Strătilă (CS), asistent la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava. Doctori ai Școlii Doctorale de la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava: Lăcrămioara Cocîrlă (LC), Ana Maria Florescu (AF), Alina Nacu (AN), Adina Telescu (AT), Olga Vermeir (OV). CUPRINS PREFAȚĂ / 9 DICȚIONAR / 19-395 SIGLE / 397 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ / 401 INDICE DE NUME PROPRII / 413 LISTA NUMELOR DE REFERINȚĂ MENȚIONATE ÎN ARTICOLELE DAD. BIO-NOTE / 419 PREFAȚĂ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Petrencu, la acea vreme președinte al Asociației Istoricilor, a criticat dur conținutul manualelor de istorie integrată, declarând că acestea conțin greșeli de ordin factologic, sunt afectate de „mentalitate comunistă” în expunerea materialului, precum și că autorii lor sunt niște „anonimi”. Pavel Cocîrlă, profesor universitar, reproșa Ministerului Educației lipsa de transparență în procesul elaborării și expertizării manualelor. Iată și câteva accese antiromânești cuprinse în unul dintre manualele de istorie integrată propuse în 2006 (manualul de clasa a IX-a): „Susținute de forțele reacționare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nr.77/28 septembrie 1903). Foiletonul gazetei este foarte bogat și el este realizat de colaboratori cu talent: M. Teliman, C. Berariu, T. Bocancea, G. Rotică, Sever Beucă - Costineanu, N. Dracinschi, V. Vitescu (V.Vitencu), Codreanu ( G. Tofan), Leandru (I. Cocârlă), Taniu (Dracinschi) ș.a. Dar foiletonul ziarului are și foarte multe reproduceri din scriitori de seamă din suplimentele literare mai cătate... Ca și alte gazete, Deșteptarea a mai avut o rubrică: CENZURAT ori CONFISCAT. „Urgisirea ziaristicii se face nu numai prin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Cernăuți, Constantin Berariu și Iorgu G. Toma”, cărora li se „raliază și alții mai tineri ca Nicu Dracea, Taniu Dracinschi, Victor Morariu, G. Rotică, Vasile Vitescu, Filaret Doboș, Al. Procopovici, I. Grămadă, Tr. Brăileanu, D. Marmeliuc, Vasile Huțan, Ion Cocârlă, Vasile Grecu, Ion Biletchi, Lascăr Luția și alții.” În Junimea Literară de la 1904 au publicat T.V. Stefanelli: „Amintiri despre Eminescu”, Constantin Berariu feeria „FătFrumos în grădina Sfintei Vineri”, dr. Sextil Pușcariu - documentarul „Poeții noi”, Iancu I. Nistor - fragmente de istorie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
copii. Că lucrurile s-au întâmplat așa și în România mi-a fost dat să constat cu ani în urmă cu prilejul unei întâlniri dintre foștii ilegaliști din județul Caraș-Severin și primul-secretar de atunci al Comitetului județean de partid, Trandafir Cocârlă. Era în 1974, moment în care revoluția culturală a domnului Ceaușescu desființa existența cotidiană a majorității ziarelor județene. I-am auzit atunci pe foștii ilegaliști, o mână de oameni dezorientați, exprimând cu claritate ideea că ei nu luptaseră pentru așa ceva
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru o întâlnire cu primarul. Faptul că li s-a spus să își aducă haine și provizii a trezit suspiciuni. La fel și faptul că unii dintre ei fuseseră luați în custodia poliției încă de dimineață, cum era cazul Mariei Cocârlă. Referindu-se la arestarea ei ca la „ziua cea mai neagră”, ea își amintește: 13 ianuarie 1945, unde am fost dimineața la ora 5 ridicată, despărțire de la familie... m-a prins, frați, bunici... și am fost adunați toți, în sala
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sau nu știu cum să-i spun, și într-un colț în vagon era făcută așa o gaură... și așa, din scândură, două scânduri așa, dacă Doamne ferește, te-apuca ceva, să faci pe-acolo. Aceleași sentimente au fost evocate și de Maria Cocârlă: în noapte ne-a încărcat, ne-a... pe mașină și ne-a dus la gară, acolo ne-așteptau vagoane de boi. Am fost urcat până... indiferent, femei... femei, fete, bărbați, până la 50 de persoane. Era rece, dimineața s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dat atuncea acest cântec am învins acești 5 ani. Una să știți, că noi care-am fost în vagonu’ ăla, nu a rămas nimeni în Rusia, vă dați seama?. Cu siguranță că Șimon a trăit experiențe similare celor ale lui Cocârlă și Magyari. Cu toate acestea, faptul că ea alege să nu le menționeze pe acestea în mărturiile ei subliniază că realitatea trăită sau rememorată de femei în timpul deportării a fost complexă și variată. Pentru Magyari, Cocârlă și pentru majoritatea femeilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
similare celor ale lui Cocârlă și Magyari. Cu toate acestea, faptul că ea alege să nu le menționeze pe acestea în mărturiile ei subliniază că realitatea trăită sau rememorată de femei în timpul deportării a fost complexă și variată. Pentru Magyari, Cocârlă și pentru majoritatea femeilor deportate, obișnuite cu reguli stricte de segregare sexuală, neplăcerile provocate de experiența trăită au fost „accentuate atunci când a fost vorba de necesități și funcții biologice”. Renunțarea la aceste reguli a echivalat cu pierderea completă a demnității
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Săracu’ fratele meu, am stat așa, cum sa spun unul lângă altul..... Șocul unei astfel de priveliști nu putea fi temperat de faptul că prizonierii își aduseseră pături cu ei. Deseori, imaginea noilor locuințe le făcea pe unele femei, precum Cocârlă, sora și prietenele ei, să izbucnească în lacrimi. Din păcate, rușii nu erau foarte înduioșați de astfel de situații: Era paturi suprapus, era gheața mai mare de un deget pe scândurele, ușile erau între zi așa, și așa vertical, o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost deportate, ci pentru întreaga lor existență. Unele, precum Șimon, au găsit un sens prin credința în Dumnezeu, rugându-se continuu pe toată perioada deportării în Donbas. Pentru deportați, colegii de suferință au fost o altă sursă de alinare. Pentru Cocârlă, această comunitate, ce includea atât bărbați, cât și femei, a fost un refugiu din fața travaliilor de zi cu zi, dar și o legătură cu locurile natale: Când aveau ziua de salar, bărbații din lagăr... se dădea marmeladă, șuncă, cumpăra și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
curgea puroi așa încontinuu.... Persoanele intervievate de Radosav își amintesc incidente similare, în care au fost îngropate până la genunchi în cărbuni, ceea ce le-a afectat grav membrele inferioare. în lumina unor astfel de tragedii, nu ne miră modul în care Cocârlă a reacționat la vederea minelor: Am mers la mină. Prima dată era destul de departe, aproape 6 kilometri și-acolo era... încă nu funcționa mina și lăsa muncitoare într-o găleată jos. Eu am început să plâng și n-am vrut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]