76 matches
-
sau nu știu cum să-i spun, și într-un colț în vagon era făcută așa o gaură... și așa, din scândură, două scânduri așa, dacă Doamne ferește, te-apuca ceva, să faci pe-acolo. Aceleași sentimente au fost evocate și de Maria Cocârlă: în noapte ne-a încărcat, ne-a... pe mașină și ne-a dus la gară, acolo ne-așteptau vagoane de boi. Am fost urcat până... indiferent, femei... femei, fete, bărbați, până la 50 de persoane. Era rece, dimineața s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dat atuncea acest cântec am învins acești 5 ani. Una să știți, că noi care-am fost în vagonu’ ăla, nu a rămas nimeni în Rusia, vă dați seama?. Cu siguranță că Șimon a trăit experiențe similare celor ale lui Cocârlă și Magyari. Cu toate acestea, faptul că ea alege să nu le menționeze pe acestea în mărturiile ei subliniază că realitatea trăită sau rememorată de femei în timpul deportării a fost complexă și variată. Pentru Magyari, Cocârlă și pentru majoritatea femeilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
similare celor ale lui Cocârlă și Magyari. Cu toate acestea, faptul că ea alege să nu le menționeze pe acestea în mărturiile ei subliniază că realitatea trăită sau rememorată de femei în timpul deportării a fost complexă și variată. Pentru Magyari, Cocârlă și pentru majoritatea femeilor deportate, obișnuite cu reguli stricte de segregare sexuală, neplăcerile provocate de experiența trăită au fost „accentuate atunci când a fost vorba de necesități și funcții biologice”. Renunțarea la aceste reguli a echivalat cu pierderea completă a demnității
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Săracu’ fratele meu, am stat așa, cum sa spun unul lângă altul..... Șocul unei astfel de priveliști nu putea fi temperat de faptul că prizonierii își aduseseră pături cu ei. Deseori, imaginea noilor locuințe le făcea pe unele femei, precum Cocârlă, sora și prietenele ei, să izbucnească în lacrimi. Din păcate, rușii nu erau foarte înduioșați de astfel de situații: Era paturi suprapus, era gheața mai mare de un deget pe scândurele, ușile erau între zi așa, și așa vertical, o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost deportate, ci pentru întreaga lor existență. Unele, precum Șimon, au găsit un sens prin credința în Dumnezeu, rugându-se continuu pe toată perioada deportării în Donbas. Pentru deportați, colegii de suferință au fost o altă sursă de alinare. Pentru Cocârlă, această comunitate, ce includea atât bărbați, cât și femei, a fost un refugiu din fața travaliilor de zi cu zi, dar și o legătură cu locurile natale: Când aveau ziua de salar, bărbații din lagăr... se dădea marmeladă, șuncă, cumpăra și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
curgea puroi așa încontinuu.... Persoanele intervievate de Radosav își amintesc incidente similare, în care au fost îngropate până la genunchi în cărbuni, ceea ce le-a afectat grav membrele inferioare. în lumina unor astfel de tragedii, nu ne miră modul în care Cocârlă a reacționat la vederea minelor: Am mers la mină. Prima dată era destul de departe, aproape 6 kilometri și-acolo era... încă nu funcționa mina și lăsa muncitoare într-o găleată jos. Eu am început să plâng și n-am vrut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
schimb cu soră-mea și pe urmă, când ne-a lăsat înăuntru, cum am plâns, era nacealnic, cum spune ei acolo, zice mie „să nu plângi”. Știam câteva cuvinte, puteam să înțeleg, zice să fac curat la biroul lui. Deși Cocârlă a fost cruțată pentru o perioadă de timp, în cele din urmă a fost nevoită să se reîntoarcă în mine. Ca și ea, polonezele deportate în URSS afirmă că „femeile se așteptau să fie tratate mai bine, sau cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
seama că realitatea e diferită de ceea ce se așteptau ele. Cu toate acestea, majoritatea femeilor s-au adaptat repede, devenind muncitori puternici și capabili. într-adevăr, ghidată de cuvintele tatălui său, „fetele mele, voi sunteți harnice, omul care muncește... neprețuit”, Cocârlă a devenit tipul muncitorului erou, depășind normele, fapt pentru care a câștigat 50 de grame de slănină. Transformarea ei într-un muncitor model denotă o putere nu doar fizică, ci și emoțională și psihologică, cruciale pentru supraviețuirea ei. Ceea ce atrage
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
confiscată, ca și hainele. Puținii norocoși care au reușit să-și păstreze hrana de obicei o împărțeau cu ceilalți. Dar, atunci când hrana adusă de acasă s-a terminat, au fost nevoiți să mănânce la cantină, care este descrisă de Maria Cocârlă astfel: Ne-am dus la cantină. Acolo era un polonic de ciorbă și frunze de varză și apă. Felul doi erau două linguri, pe care le mâncam acasă ca supă, de semințe de orz, asta era mâncarea noastră zilnică... Dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pâine, cei care lucrau în fabrici sau la suprafață, 800 g.. Mâncarea era raționalizată în funcție de sarcinile de lucru: cei care lucrau în mine primeau cea mai mare porție, cei care lucrau pe câmp sau la infirmerie, cea mai mică. Deoarece Cocârlă lucra într-o fabrică de zinc, rația ei zilnică de hrană era undeva la mijloc. Fiind puși în situația de a face față unor pericole ce le amenințau viața, lucrătorii în mine primeau cele mai mari rații de hrană și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vor fi eliberați a fost neîncrederea, de vreme ce gărzile îi amăgiseră de nenumărate ori că vor pleca acasă. într-adevăr, nici chiar pregătirile de plecare nu i-au liniștit, dimpotrivă, au creat mai multă teamă, așa cum s-a întâmplat cu Maria Cocârlă: A venit timpu’ când ne-a spus că venim acasă. Noi n-am crezut. Noi am gândit că ne duce-n Siberia, mai departe. Spre ușurarea ei, Cocârlă a trăit să-și vadă casa. Cu toate acestea, deoarece drumul înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dimpotrivă, au creat mai multă teamă, așa cum s-a întâmplat cu Maria Cocârlă: A venit timpu’ când ne-a spus că venim acasă. Noi n-am crezut. Noi am gândit că ne duce-n Siberia, mai departe. Spre ușurarea ei, Cocârlă a trăit să-și vadă casa. Cu toate acestea, deoarece drumul înapoi era la fel de lung precum cel inițial, mulți dintre deportații care se întorceau acasă s-au îmbolnăvit și nu au mai reușit să ajungă. Deportații bolnavi, precum Magyari, Hrușcă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nici una nu a avut probleme în a-și găsi un loc de muncă sau în a se reintegra în comunitate ca urmare a faptului că au fost deportate în URSS. Cu toate acestea, la câțiva ani de la reîntoarcerea în România, Cocârlă era urmărită îndeaproape de Securitate, întrebată unde a fost în toți acei ani și de ce nu este încă membră de partid. Răspunsul ei: „am fost în Rusia la universitate” - și că este mai comunistă decât cel care o interoga. Dându
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de ce nu este încă membră de partid. Răspunsul ei: „am fost în Rusia la universitate” - și că este mai comunistă decât cel care o interoga. Dându-și seama că ar putea avea probleme dacă ar recunoaște că a fost deportată, Cocârlă încearcă doar să insinueze acest lucru, afirmând „am fost acolo și am văzut”. Ca și alți deportați, Cocârlă era conștientă de faptul că orice mențiune cu privire la acest subiect era tabu în perioada comunistă. Oamenii știau, dar nu vorbeau despre nedreptăți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai comunistă decât cel care o interoga. Dându-și seama că ar putea avea probleme dacă ar recunoaște că a fost deportată, Cocârlă încearcă doar să insinueze acest lucru, afirmând „am fost acolo și am văzut”. Ca și alți deportați, Cocârlă era conștientă de faptul că orice mențiune cu privire la acest subiect era tabu în perioada comunistă. Oamenii știau, dar nu vorbeau despre nedreptăți sau persecuții. Această conspirație a tăcerii din jurul deportărilor din România va dura până la căderea comunismului. Ceea ce atrage atenția
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
faptul că orice mențiune cu privire la acest subiect era tabu în perioada comunistă. Oamenii știau, dar nu vorbeau despre nedreptăți sau persecuții. Această conspirație a tăcerii din jurul deportărilor din România va dura până la căderea comunismului. Ceea ce atrage atenția în poveștile lui Cocârlă, Magyari, Hrușcă, Șimon și Stoinescu este aparenta ușurință cu care s-au adaptat și s-au reintegrat în societatea românească. Deși toate respondentele au oferit detalii despre sosirea în gară, reîntâlnirea cu familia și prietenii, mâncarea din belșug, aceste detalii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au avut copii. Poate că suferințele lor ca deportați le-au pregătit pentru ceea ce avea să se întâmple în perioada comunistă. Pentru altele, a sta în România nu reprezenta o opțiune viabilă, fie din motive economice, politice sau psihologice. Magyari, Cocârlă, Hrușcă și Stoinescu au fost relativ norocoase; alții și-au găsit la întoarcere casele ocupate, proprietate a altor familii, iar fermele, afacerile, fabricile naționalizate. Mulți dintre germanii care s-au întors, într-o „perfectă schimbare a rolurilor anterioare războiului”, au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dea seama nimeni dintre colegi că mă preocupă mai mult decât trebuie sau că, eventual, Beșleagă tocmai mi-a cerut să aflu ceva anume despre cineva anumit: „Ce-o mai fi făcând Botez?...” La care, spre marea mea surpriză, Violeta Cocârlă, o ființă dispusă să vorbească oricând și cu oricine despre orice, pentru că le știe pe toate și îi place să se îmbete cu acest parfum atât de ... feminin, o femeie despre al cărei soț s-a spus că ar fi
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
vii când te-om chema noi - a grăit moș Țâdulă, aflat între oamenii din primărie. Tu vezi, măi Costăchele, că aiștia ți-o pus gând rău? Ai grijă, dragul moșului, că cu nebunii nu-i de șagă - a intervenit moș Cocârlă. Auzind discuția din holul primăriei, Petrache a ieșit, să vadă ce se întâmplă. Dintr-o privire și-a dat seama de starea sufletească a prietenului său. Cuta dintre sprâncene, adâncită peste măsură, ușa cancelariei smucită cu putere, fulgerele din priviri
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mulți, venind să caute ce pierduseră, ori, ce încă nu pierduseră, dar, de care simțeau nevoia că le-ar fi necesar. Și, prin timp,încăperile și etajele fostului MOL au prins a se umple cu găsituri din pierzături, pe drumurile cocârlelor de trecători, pierzători, și de găsitori. Te minunai, de ce se putea găsi,în unitatea comercialo filantropică fără nume. De pildă: au fost găsite, pe drumuri, gânduri pierdute, idei mărețe, inimi zdrobite, aduceri aminte, misiuni, promisiuni, aranjamente, declarații,învinuiri, blesteme, cereri
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
atât de greu - frații și surorile, părinții noștri... de acasă . Și costumați în național, printre cei îmbrăcați cu costumașe orășenești ori mai puțin pestrițe, devenim învingători ai competiției și înscriși pe lista reușiților. Emoție copleșitoare, amețitoare. Viața în internatul „Vasile Cocârlă” este o binefacere materială pentru părinții copiilor de țărani pentru că îi scutește de îndatoriri suplimentare, dar grea, dificil ă, a spră pentru copiii nedeprinși cu sculatul de dimineață , cu un program aproape cazon, adesea fără apă la robinetele puține dintr-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Petrencu, la acea vreme președinte al Asociației Istoricilor, a criticat dur conținutul manualelor de istorie integrată, declarând că acestea conțin greșeli de ordin factologic, sunt afectate de „mentalitate comunistă” în expunerea materialului, precum și că autorii lor sunt niște „anonimi”. Pavel Cocîrlă, profesor universitar, reproșa Ministerului Educației lipsa de transparență în procesul elaborării și expertizării manualelor. Iată și câteva accese antiromânești cuprinse în unul dintre manualele de istorie integrată propuse în 2006 (manualul de clasa a IX-a): „Susținute de forțele reacționare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
pentru o Întîlnire cu primarul. Faptul că li s-a spus să Își aducă haine și provizii a trezit suspiciuni. La fel și faptul că unii dintre ei fuseseră luați În custodia poliției Încă de dimineață, cum era cazul Mariei Cocîrlă. Referindu-se la arestarea ei ca la „ziua cea mai neagră”, ea Își amintește: 13 ianuarie 1945, unde am fost dimineața la ora 5 ridicată, despărțire de la familie... m-a prins, frați, bunici... și am fost adunați toți, În sala
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sau nu știu cum să-i spun, și Într-un colț În vagon era făcută așa o gaură... și așa, din scîndură, două scînduri așa, dacă Doamne ferește, te-apuca ceva, să faci pe-acolo. Aceleași sentimente au fost evocate și de Maria Cocîrlă: În noapte ne-a Încărcat, ne-a... pe mașină și ne-a dus la gară, acolo ne-așteptau vagoane de boi. Am fost urcat pînă... indiferent, femei... femei, fete, bărbați, pînă la 50 de persoane. Era rece, dimineața s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dat atuncea acest cîntec am Învins acești 5 ani. Una să știți, că noi care-am fost În vagonu’ ăla, nu a rămas nimeni În Rusia, vă dați seama?. Cu siguranță că Șimon a trăit experiențe similare celor ale lui Cocîrlă și Magyari. Cu toate acestea, faptul că ea alege să nu le menționeze pe acestea În mărturiile ei subliniază că realitatea trăită sau rememorată de femei În timpul deportării a fost complexă și variată. Pentru Magyari, Cocîrlă și pentru majoritatea femeilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]