42 matches
-
Prăjini Zlodica JUDEȚUL ILFOV Baltă Neagră Bălănceanca 1 Decembrie Bojdani Bălțeni Afumați Coadele Brătulești Aluniș Grădiștea Buriaș Balotești Gruiu Căciulati Berceni Lipia Căldăraru Bobești Merii Petchii Ciofliceni Brănești Micșunești Moară Ciolpani Buda Micșuneștii Mari Ciorogârla Cățelu Netezești Clinceni Cernica Nuci Cocioc Chiajna Siliștea Corbeanca Copăceni Sitaru Cozieni Cornetu Creată Crețești Dascălu Crețulesca �� Dârăști Dobroești Dârvari Domnești Gagu Dragomirești-Deal Găneasa Dragomirești-Vale Ghermănești Dumbrăveni Izvorani Dumitrana Măineasa Fundeni Moară Domneasca Glina Moară Vlăsiei Islaz Olteni Jilava Ordoreanu Leordeni �� Ostratu Manolache Periș Mogoșoaia Petrăchioaia
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
14 Str. Ceahlăul - nr. 16 - 24 Str. Cetatea Ciceiului Str. Chibzuinței Int. Chitila Triaj Str. Chitila Triaj - nr. 1 - 9, 2 - 6 Int. Cicliștilor Str. Cilieni*(D) Șos. Ciurel*(D) Drm. Coasta Cerbului Drm. Coasta Grindului Drm. Coasta Măgurii Str. Cocioc *(D) Ale. Constantin Brătescu Str. Constantin Noica Int. Constelației Bl. D. Constructorilor - nr. 1 - 9 și 2 - 18 Bl. D. Constructorilor - nr. 11 - 27 Bl. D. Constructorilor - nr. 29 - 33 Bl. D. Constructorilor - nr. 20 - 22 Bl. D. Constructorilor - nr.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap românesc și fitofag. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărăști
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
în 1998 județul Ilfov. În comuna Gruiu se află mănăstirea Căldărușani, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1637-1638 și cuprinzând în ansamblul ei pinacoteca din secolul al XIX-lea și bisericile „Sfântul Dimitrie”, „Sfântul Ioan Evanghelistul” și Cocioc (ultima cu hramurile „Sfânta Varvara” și „Duminica Tuturor Sfinților”). În rest, în comună mai există opt alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice trei la Lipia
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
al XIX-lea, comuna purta numele de "Țigănești", era arondată plășii Snagov din județul Ilfov, și era formată din satele Ciolpani, Lupăria-Sărăcineasca și Țigănești. În comună funcționau o școală mixtă și patru biserici ortodoxe. Pe atunci, satul Piscu aparținea comunei Cocioc, fiind cunoscut ca sat de olari, cu moșii în proprietatea Domeniului Coroanei; iar satul Izvorani făcea parte din comuna Tâncăbești, având o biserică lipovenească. În 1925, comunei i se alipise și satul Izvorani, (fost în comuna Tâncăbești), iar comuna a
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
Periș (în trecut, Cocioc) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Bălțeni, Buriaș și Periș (reședința). Comună se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limitele cu județele și , pe malul drept al râului Ialomița și pe ambele maluri ale
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
3,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,41%). Pentru 3,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cocioc", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
sunt ortodocși (93,41%). Pentru 3,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cocioc", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comună fiind reorganizata. Astfel, satele Pârlita, Cocioc și Brătulești au fost comasate și
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comună fiind reorganizata. Astfel, satele Pârlita, Cocioc și Brătulești au fost comasate și incluse în satul Periș, care a devenit reședința comunei și a dat și numele acesteia. În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București și
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
trăia familia Ceaușescu în Palatul Scrovistea. În rest, opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice două la Bălțeni, unul la Buriaș-Ciocănari, două la Cocioc și unul la Periș. Al optulea este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în fața gării din satul Periș, obiectiv clasificat că monument de for public. http://www.primaria-peris.ro/obiective-turistice-peris/
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
mal, natura fundului, vârsta peștelui și anotimpul. Aceste variații ale culorii permite știucii să se adaptează mediului, camuflându-se printre plante. În bălțile nămoloase coloritul este mult mai întunecat decât în râuri sau în bălțile curate, iar în bălțile de cociocuri coloritul devine negru cu totul. În unele lacuri știuca are o culoare argintie. Partea dorsală este cenușie-măslinie, cenușie-verzuie, galben-verzuie, cenușie-cafenie sau brună după felul apei, adesea cu dungi oblic transversale. Flancurile (laturile) au aceiași culoare ca și spatele, dar sunt
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea, când, sub păstorirea Sf. stareț Gheorghe de la Cernica (canonizat în 2005), aceasta devine unul din principalele focare de duhovnicie și cultură ale arealului românesc. În 1834, tipografia Ungrovlahiei de la București va fi mutată la metocul Cocioc al Mănăstirii Căldărușani, împlinindu-se astfel dorința Sf. Mitropolit Grigore Dascălul (canonizat în 2006), nevoitor un timp în această mănăstire. În 1778 a fost înființată o școală de pictură frecventată și de Nicolae Grigorescu în anii 1854-1855. Mănăstirea deține o
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
din Giurgiu între anii 1863-1865, și pictată de Gheorghe Tăttărăscu) În nord: Dâmbovița și Ilfov. În vest Teleorman. În est Călăraș. În sud Dunărea și Bulgaria. Râuri: Cel mai important este fluviul Dunărea. Alte râuri sunt: Argeș, Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
spre sud și a înființat satul Gârbovi. Ultimul grup care a plecat a fost format din 160 de oameni, membri ai unui număr de 40 de familii (între care învățătorul Teodor Zaharescu în monografia sa amintește de familia Cristeștilor, familia Cocioc, Popa, Săuleștii, Pătuleștii, Sănduleștii, Stoiceștii); aceștia s-au așezat la marginea moșiei boieresei văduve Anica Filipescu, pe malul unui lac și au înființat satul Siliștea Nouă. După câțiva ani, Anica Filipescu i-a chemat pe moșia ei, aproape de conacul aflat
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]