54 matches
-
la sfințit, iar de dimineață până la prânz copiii până la 12 ani umblă în tez, primind ouă roșii în trăistuța. Dacă se întâmplă să se strecoare copii mai mari, li se oferă că pedeapsa, pentru a râde de ei, pranicul și cociorva. În 23 aprilie, de Sfanțul Gheorghe, borșenii sărbătoresc Ziua Orașului cu slujba bisericească, urmată de cântec și dans și voie bună. Tot acum se sfințește și cașul, semn al păstrării păstoritului în zonă. În seara zilei de 24 iunie a
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
mare, larg vălurită, la altitudinea de 530 m, cu multe areale cultivate de către locuitorii satului Berezlogi, situat pe acest platou structural. În continuare, spre sud-est, se găsesc câteva petice de platou structural, la aproximativ 520 m, în Dealul Șanțuri, Dealul Cociorvei, Dealul Bejenarilor. Aceste suprafețe structurale prezintă în substrat pietrișuri și nisipuri în care apar câteva văi estompate. Pe marginile platourilor se dezvoltă văi cu aspect torențial (valea Stânei, Rotăriei, Cetățuia, afluenți pe dreapta ai râului Bahlui). Platforma Sângeap este situată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și timp cât infinit!” (M. Eminescu) „Încă ce rană-i pe dânșii, sărmanii băieți! Cum i-a mâncat râia prin străini, mititeii!” (I. Creangă), „Și ce să vezi? Unde nu se ie hapsâna de nevastă a lui Vasile Aniței cu cociorva aprinsă după noi...” (I. Creangă) • interjecții: „Măi! al dracului venetic și ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm toți la un loc înghețați de frig și spărieți!” (I. Creangă) • flexiune; verbul-predicat se situează la conjunctiv: „Să mai pui altădată
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
urmă s-au tipărit „Junimea literară” (redactor responsabil: Ion I. Nistor) din ianuarie 1904, și „Deșteptarea”, scoasă în noiembrie 1907 de Ion Grămadă. De menționat este numărul mare de reviste umoristice ieșite sub egida societății, precum „Piperușa” (1878-1879), „Broscoiul” (1878-1880), „Cociorva” și „Cociorva nouă liberă” (1880-1881), „Urzica” (1881-1882), „Vulpoiul” (1889), „Hacu” (1900-1914), „Săpunul” (1902) ș.a. S-au editat, de asemenea, aproape treizeci de rapoarte. I. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
au tipărit „Junimea literară” (redactor responsabil: Ion I. Nistor) din ianuarie 1904, și „Deșteptarea”, scoasă în noiembrie 1907 de Ion Grămadă. De menționat este numărul mare de reviste umoristice ieșite sub egida societății, precum „Piperușa” (1878-1879), „Broscoiul” (1878-1880), „Cociorva” și „Cociorva nouă liberă” (1880-1881), „Urzica” (1881-1882), „Vulpoiul” (1889), „Hacu” (1900-1914), „Săpunul” (1902) ș.a. S-au editat, de asemenea, aproape treizeci de rapoarte. I. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
matematică Costea Ileana - profesor franceză Ciobîcă Adrian - inginer electronist Ciobanu Corina - profesor biologie Ciocîia Ion - inginer mecanic Ciocîia Maria - profesor informatică Ciocîia Dorin - profesor informatică Cîrciumaru Marius - profesor socio umane Cîrciumaru Rurela - profesor socio umane Ciupercă Maria - profesor educație fizică Cociorvă Tudorel - maistru electronist Costache Maria Livia - profesor limba română Constantin Victoria - profesor matematică Constantinescu Corina - profesor engleză Constantinescu Vasilica - profesor chimie Covaci Mihai - profesor rusă Covrig Gina - maistru textile Crăciun Vasilica - profesor istorie Crăciun Gheorghe - maistru mecanic Curuia Constantin - maistru
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Mariana Pricopie Rodica Serea Nicoleta Șerban Vasilica Ștefan Marina Vladu Elisabeta Voiviciuc Liliana Maiștri instructori: Anghel Petru Arsene Ilie Molagean Nuran Pripoaie Constantin Sandu Gheorghe Trucmel Marian Domeniul electric: Ilie Laurențiu Lucian Oprea Adelina Hreniuc Mihai Tatu Ion Stanciu Costel Cociorvă Tudorel Vilău Gheorghe Domeniul textile: Șușman Ghiuner Vasilescu Roxana Ungureanu Celentina Informatică: Cioroianu Iulian Călin Claudia Dumitru Alina Informatician: ing.Stere Otilia Personal didactic auxiliar: Bibliotecar:Trâncă Silvia Mihaela Laborant: Vilău Doina Secretar: Hanganu Maria Administrator:Cantemir Maria Contabil:Lupescu
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
și o pune în cuibul găinilor. La ajunurile Bobotezei și Crăciunului, se pun cîteva grăunțe de popușoi sub așternutul și în locul unde are să șadă popa, ca să șadă cloștele vara; dacă popa nu șede, cînd iese, pe furiș îl petrece cu cociorva* și se pune femeia de casă în acel loc. Venind preotul la Crăciun sau Bobotează în casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, crezîndu-se că apoi vor ședea cloștele în primăvară. Pe patul unde șede popa la ajun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd stai noaptea de pîndești, vezi ieșind cîte un pui, cîte un pui, și tot mereu, pînă iasă toți doisprezece, și joacă, joacă împrejurul mă-sii. Așa o prinzi. Coadă Femeia să mănînce splină de animale, că-i cresc coadele. Cociorvă Femeia lehuză, trei zile după ce începe a ieși afară, trebuie să ia cociorva în mînă pentru [ca] deochi, ceas rău și alte răle să nu se lipească de ea. Cocoloș Se spune că-i mare păcat de cel ce pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și tot mereu, pînă iasă toți doisprezece, și joacă, joacă împrejurul mă-sii. Așa o prinzi. Coadă Femeia să mănînce splină de animale, că-i cresc coadele. Cociorvă Femeia lehuză, trei zile după ce începe a ieși afară, trebuie să ia cociorva în mînă pentru [ca] deochi, ceas rău și alte răle să nu se lipească de ea. Cocoloș Se spune că-i mare păcat de cel ce pune cocoloș de brînză pe jaratec, că se umflă ugerul oilor. Cocor Cîte cucoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie, ca să nu fie deocheată. O lehuză să țină la gît un fir roșu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oală, că-ți plouă la nuntă. Fiind timp prea îndelungat secetă, atunci se scaldă o femeie grea într-o apă curgătoare sau se toarnă apă pe dînsa: se crede că apoi va ploua. Dacă plouă cu piatră, apoi se scoate cociorva și lopata de pîne și se pun cruciș înaintea pragului, iar toporul se înfige în pămînt; cu aceasta se crede că va trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise, căci trăsnește. Se crede că smulgîndu-se iarbă cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub gît cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
matematică Costea Ileana - profesor franceză Ciobîcă Adrian - inginer electronist Ciobanu Corina - profesor biologie Ciocîia Ion - inginer mecanic Ciocîia Maria - profesor informatică Ciocîia Dorin - profesor informatică Cîrciumaru Marius - profesor socio umane Cîrciumaru Rurela - profesor socio umane Ciupercă Maria - profesor educație fizică Cociorvă Tudorel - maistru electronist Costache Maria Livia - profesor limba română Constantin Victoria - profesor matematică Constantinescu Corina - profesor engleză Constantinescu Vasilica - profesor chimie Covaci Mihai - profesor rusă Covrig Gina - maistru textile Crăciun Vasilica - profesor istorie Crăciun Gheorghe - maistru mecanic Curuia Constantin - maistru
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
Pricopie Rodica Serea Nicoleta Șerban Vasilica Ștefan Marina Vladu Elisabeta Voiviciuc Liliana Maiștri instructori: Anghel Petru Arsene Ilie Molagean Nuran Pripoaie Constantin Sandu Gheorghe Trucmel Marian Domeniul electric: Ilie Laurențiu Lucian Oprea Adelina Hreniuc Mihai Tatu Ion Stanciu Costel 42 Cociorvă Tudorel Vilău Gheorghe Domeniul textile: Șușman Ghiuner Vasilescu Roxana Ungureanu Celentina Informatică: Cioroianu Iulian Călin Claudia Dumitru Alina Informatician: ing.Stere Otilia Personal didactic auxiliar: Bibliotecar:Trâncă Silvia Mihaela Laborant: Vilău Doina Secretar: Hanganu Maria Administrator:Cantemir Maria Contabil:Lupescu
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
lumânări de la biserică și s au îndreptat spre casa mortului Miron. Când au intrat în curte și au văzut ușa casei larg deschisă, au înțeles că mai este lume, venită la priveghi. Dar... nemaipomenit. Din cămară tocmai moșul ieșea cu cociorva în mână. Pesemne le-au văzut cu lumânările aprinse și-a înțeles că s-a îngroșat gluma. Pachița își tot făcea cruce, iar Viorica Nemțoc își scuipa de zor în sân că s-a speriat atât de rău, nu-și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în final să iasă ce-am dorit. La cuptor nu mă băgam. Tata aducea "lemne de copt" (mai lungi și subțiri), mama făcea focul, care ardea până se făcea un jar strașnic. Se lasă sa se potolească, se trăgea cu cociorva jarul la o parte, se golea vatra și apoi se încerca cuptorul cu o mână de sare. Pe o lopată cu coadă lungă se puneau pe rând tăvile și se dădeau la cuptor (pentru cam vreo două ore). Prăjiturile se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Chiriece, zic eu lui Goian; și noi, măi Zaharie, să pufnim din gură ca buhaiul; iar iștialalți să strige: hăi, hăi! Și-odată și începem. Și ce să vezi? Unde nu se ia hapsâna de nevasta lui Vasile Aniței cu cociorva aprinsă după noi, căci tocmai atunci trăgea focul, să dea colacii în cuptor. — Vai, aprinde-v-ar focul, să vă aprindă! zise ea, burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? În obrazul cui v-a învățat!... Oralitatea e susținută de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
care se vede că era tare zgârcită. Supărarea femeii e consemnată astfel: „... zise ea, burzuluită grozav. Din această scenă nu lipsesc indicațiile scenice ale „regizorului-, sau didascalia, cum se mai numește: începem, se ia hapsâna de nevasta lui Vasile-Aniței cu cociorva aprinsă după noi, atunci trăgea focul. Și ne mai putem îndoi de veridicitatea unei asemenea scene? Asemănarea cu schițele lui Caragiale este mai mult decât evidentă, idee susținută și de cunoscutul stilist Tudor Vianu: „În mânuirea dialogului realist, Creangă obține
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
la casa moșneagului, să mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că moșneagul a rămas pleșuv și spetit de mult ce-l netezise baba pe cap și de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i copt mălaiul. Vocabular: șijderea: tot așa, la fel; asemenea balauri: (în basme) monstru care întruchipează răul, imaginat ca un șarpe uriaș cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat cociorva: unealtă casnică compusă dintr-o placă de metal
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
pe cap și de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i copt mălaiul. Vocabular: șijderea: tot așa, la fel; asemenea balauri: (în basme) monstru care întruchipează răul, imaginat ca un șarpe uriaș cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat cociorva: unealtă casnică compusă dintr-o placă de metal sau de lemn în formă de triunghi sau de semicerc, fixată la capătul unei cozi lungi, cu care se scoate jarul sau cenușa din cuptorul țărănesc de copt pâine feșteli: a (se
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Timiș, str. a III-a nr. 214; Irina Vlad, Timișoara, jud. Timiș, Bd. Take Ionescu nr. 10/16. Concurs pentru copii 10 premii-surpriză în valoare de 1 500 000 de lei fiecare Anikó Ábrahám, Recaș, jud. Timiș, nr. 568; Ramona Cociorvă, Timișoara, jud. Timiș, str. Ioan Slavici nr. 45; Cătălin Cococeanu, Oțelu Roșu, jud. Caraș-Severin, str. Valea Onăbii nr. 26; Lavinia Mîrza, Jimbolia, jud. Timiș, str. Tudor Vladimirescu nr. 22; Claudiu Daniel Pasula, Deta, jud. Timiș, str. N. Titulescu nr. 3
Agenda2003-12-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280823_a_282152]
-
modul generos două tăvi mari și negre, „tăvăli”, cu untură și așeza carnea fezandată și Împănată cu usturoi și slăninuță afumată pentru a umple după o anumită știință tăvile care erau trimise la cuptor cu lopata exact În locul curățat cu cociorva. Va, obosit după atâta zbenguială prin casă, care adesea Îi atrăgea din partea bunicii Ileana o frază În care era inclus și adjectivul „Împelițat” tradus de copil ca fiind ceva de rău care prevestea „perciuneala” și fiind vorba de piele nu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se uitau la gazdă cum - fâstâcită - nu știa ce să mai facă...Intr-un târziu, însă, și-o adus aminte că trebuie să scoată plăcintele din cuptor. Cum în odaia ceea toate erau adunate claie peste grămadă, gospodina o luat cociorva, care îi ședea în cale, și o rezemat-o de peretele pe care atârnau vreo trei icoane...In timp ce scotea plăcintele, nu știu cum o dat peste cociorvă și aceasta o început să alunece pe perete, până când...Trosc!!! Au sărit de pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Cum în odaia ceea toate erau adunate claie peste grămadă, gospodina o luat cociorva, care îi ședea în cale, și o rezemat-o de peretele pe care atârnau vreo trei icoane...In timp ce scotea plăcintele, nu știu cum o dat peste cociorvă și aceasta o început să alunece pe perete, până când...Trosc!!! Au sărit de pe laiță privind îngroziți spre locul de unde a venit pocnitura. Acolo, cele trei icoane zăceau făcute țăndări! ...„Asta îi sămn rău! Ii sămn rău!” a spus pețitoarea. „Nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]