1,239 matches
-
uniformitate voioasă, este aceea a nudității. Toți oamenii devin astfel aproape identici - niște corpuri. O femeie îi povestește soțului coșmarul ei din noaptea precedentă: defila goală în pas milităresc, în jurul unui bazin, rotindu-se la nesfîrșit împreună cu alte femei goale. Cocoțat deasupra bazinului se afla un supraveghetor care urla tot timpul, obligîndu-le pe femei să cînte și să îndoaie genunchii. Cînd una din ele făcea o mișcare greșită, supraveghetorul trăgea în ea imediat. Femeile rîdeau vesele la fiecare detunătură a revolverului
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
și reașează, firesc, raporturile cu ceea ce este major. Plecarea la Craiova a fost o întoarcere în timp și regăsirea unor secvențe luminoase clare, calde, ca într-un vis transformat, de fapt, în realitatea cea mai frumoasă. Sîntem - actori și spectatori, cocoțați pe gradene - în casa Oliviei, frumoasa și senzuala Contesă care nu-și refuză plăcerile vieții. De ce ar face-o, la urma urmelor? Aici, în casa ei, și-a localizat regizorul Purcărete centrul de greutate și ludicul spectacolului. Povestea cu travestiul
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
În primul rând o revistă face educație, nu-ți scrântește mintea. Să promovăm, deci, literatură adevărată, iar dacă nu suntem capabili de asta, să ne retragem În cămăruța noastră, căci numai acolo hormonii pot să zburde, iar invidia să se cocoațe pe buza de sus, ca să se vadă rânjetul de frustrați și de motani fără mustăți (știți că, dacă tai motanilor mustățile, le dispare simțul orientării).
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
șerpuiau pe masă către un difuzor culcat cu fața în sus. Străbătusem oborul șfichiuit de crivăț, prin zăpada zburătăcită de viscol și ajunsesem în atelierul lui cu picioarele ude și înghețate bocnă. Era toiul iernii, la ora cinci era întuneric-beznă, cocoțate pe o scară rezemată de perete, câteva găini au cotcodăcit timid, trezite de sosirea mea. Gicu era aplecat peste masă, sub conul de lumină al lămpii, ca un Edison văzut în cărțile ilustrate ale copilăriei. Aparatul lui n-avea scală
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
el. Sau, dacă Doamne ferește, puteai să-l vezi de sus, suspendat, probabil, de candelabrul imens, cu 128 de brațe și, deci, 128 de beculețe ca niște lumânări, adică luminându-se numai pe ele. Nu s-ar fi putut închipui niciodată cocoțat pe acel candelabru imens, ancorat în niște lanțuri cu zale mai mari decât capul lui. Fusese turnat , probabil, în atelierul în care se făcuse și tunul cel mare cu care nu se trăsese niciodată pentru că nu putuse fi mișcat din
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
Da, mirare sunt toate! Aidoma credinței În umbra cea veșnică și neînțeleasă. Fraged sub chiparosul rostirii, iată-mă, Într-o nouă și nesperată ipostază a inimii, temător și nedumnezeit ateu... Imaginați-vă! În umbra secundei stau eu, arhanghel al nemuriririi, cocoțat pe calcanul de ardezie al unui prezent sugrumat! Nici un război, nici o murire nu mă mai poate intimida. Nici lacrima urzicilor din comuna Balaci, nici sângele vărsat pe câmpul de luptă al Dorului, nici chiar ochiul luminii apuse din inima ta
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
-n asociații private de locatari, încoronam cu moi cununi de paie prinți sfioși și prințese virgine, mitraliam roua în zori și-n amurg, seara adastam uituci în straturi de brusturi, dis-de-dimineață bombardam iarăși cu bombe de bulion metropolele, recitam, zvăpăiați, cocoțați pe case, pagini din Baudelaire, din Apollinaire, din Lautreamont, din Sade, bătătoream cu sîrg iluziile întregii generații, desființam orice flutur și-l transformam în fîntîni, în stîlpi, în religii... Gong de final, băi! De trei ori... gong!!!
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
sau Povestea lui Lady (Lady era cățeaua neagră, pitică și de pripas, care se aciuise în jurul blocului unde locuiam) sau Povestea de pe stânci (în spatele blocului erau îngrămădite o puzderie de stânci pe care, împreună cu alți indivizi de vârsta mea, mă cocoțam duminica, pretinzând că am urcat Everestul) sau Poveștile din Grădina lui Popa (tot în spatele blocului se afla o uriașă grădină în pantă, aparținându-i unui popă pe care, de altfel, nu-l văzusem niciodată la chip; în fiecare vară și
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
Raicu, Ieri fiind vineri, deci zi de post, fratele Ioan Alexandru, nu a venit la masă. În schimb, Ulvine, în mari forme, i-a adus cei patru pruncuți, i-a hrănit îndelung, iar la urmă i-a înșirat la bar, cocoțați pe scăunele verzi, și le-a dat să sugă pepsi cu paiul. Fratele, într-o chilie de la etaj, cu vedere spre mare, lucrează, bănuiesc, la acel Imne ale Dobrogei. Schivnicul de la Neptun! Tot ieri a apărut și Dorin Tudoran cu
Ador ceasurile care stau! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13414_a_14739]
-
adică mai exact a examenului de literatură universală, singurul mai acătării dintre toate. Dată fiind perioada de care ne ocupăm (Evul Mediu, Renașterea), am întreprins o largă documentare în materie de umanism, ceea ce mi-ar permite de pe acum să mă cocoț pe o catedră de liceu. De altfel, butada mea preferată în aceste zile este: „De atîtea studii umaniste, voi sfîrși prin a mă dezumaniza!” 11 febr. 1952. Singura lucrare scrisă de care nu eram mulțumit era cea de la istoria literaturii
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
care-i plezneau peste șolduri îndemnîndu-i parcă. Străbătură maidane prăfoase, străzi pietruite, li se păru că intră, ies și din nou reintră în oraș. Din fața caselor de la periferie, date cu var din belșug, femei îi priveau cu mîna la gură. Cocoțați în pomi sau pe garduri, copiii azvîrleau în ei cu mere. Gîfîind dădură buzna în port, izbindu-se și călcîndu-se pe picioare cînd se regrupară pe loc. Curioși, lacomi, scrutau apa pămîntie care le lingea tălpile. Așteptau primul ponton sau
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
pieptănat porcușor de Guineea”, de la “cel mai inteligent crocodil de apartament” la “cea mai frumos mirositoare balegă caldă de ponei”. Ce e tragic pentru deținătorii titlurilor de “cel mai”, “cea mai”, oricare ar fi topul în vârful căruia s-au cocoțat, e că poziția lor e mai efemeră decât însăși existența unei muște bețive. Azi ești “cel mai gras om cu mustață și iPhone din Dorohoi, care are preș verde la ușă”, mâine vine unul cu preș și mai verde sau
Dau un regat pentru un top! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21187_a_22512]
-
asta. Vă spun altceva: că toată Barcelona e pe străzi și dansează. Am nimerit în toiul celei mai mari fiesta a lor, la Merce. Pe unde mergi, dai de oameni obișnuiți, de toate vârstele, care dansează. Dacă nu dansează, se cocoață unii pe umerii altora, în aplauzele mulțimii entuziaste. Nu am văzut niciodată un oraș atât de colorat, de vesel și de viu.
Toată Barcelona dansează by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21221_a_22546]
-
Simona Tache Să vă mai zic din vacanță: Provence. Un sătuc foarte neturistic, cocoțat pe munte. Trei-patru restaurante, două trei buticuri și cam atât. În rest, străduțe medievale înguste, cu case superbe, înfășurate în flori cățărătoare. Te plimbi și simți, dincolo de geamurile mici, viața dinăuntru. Scâncetul unui copil, profilul unei bătrâne, un zăngănit de
Cățeii lor sunt mai civilizați decât ai noștri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21225_a_22550]
-
că nu i s-a părut important să o scrie. Nu i s-a părut că i s-a întâmplat ceva special. Sau mai special decât li s-a întâmplat altora. Nu a scris-o și nici nu s-a cocoțat pe întâmplările din decembrie ’89, ca să devină om de afaceri. Nici n-a sărit din balconul Pieței Universității în politică. A stat în banca lui și și-a văzut de treabă. Iar, în aceste zile, în care i se judecă
Despre Florin Iaru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21311_a_22636]
-
cu care oasele se îmbracă de ultima ceremonie. apoi ne anunță cu un surîs că moartea-i încă tînără în noi. larma pașilor neumblați larma prin tăieturile căreia tragem după noi pașii de eucalipt. pași ce urmează urme de meduză, cocoțate pe ruinele serii. printre zăbrele priveam nămolul acestor zbateri. scurse în tot soiul de încercări ale oboselii, tot mai greu de atins. eram gata să cădem în hăurile propriilor pași. în lava care picura din oase. cu ghiare ce abia
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
neam rău,... XXIV. CÂINELE POLITICIAN, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2064 din 25 august 2016. Un Cățeluș, ajuns Dulău, Ce latră-n curte foarte tare, Uită de tot că-n neamul său Mai sunt și alte lătrătoare. Cocoțat în sfatul țării, Printre confrați un amator, Uită de Cățelușii, verii, Și de Rexius Caninus, orator. Acum, când trece pe maidan, Rage doar din limuzină, Căci, așa precum spuneam, Și-a uitat mama canină. Și-și alese neamuri mari Din
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
înseamnă „nou”, „Nian” înseamnă „an” și „Kuai le” - „fericit”. Oricum, să repetăm împreună: Și nien cuai lă!, Republică Populară Chineză, țară prietenă a României! Noi, majoritatea românilor, te iubim! Nu același lucru se poate spune despre unii (repet, „unii”) guvernanți cocoțați la putere în România - oare cum se poate explica faptul că un chinez nu poate obține decât foarte greu viză românească? Nu cumva anumiți guvernanți fac din România o „capră râioasă cu coada pe sus”? Ce ar fi dacă s
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Fănuș Neagu, oferă o mostră de vulgaritate și mitocănie pe care le credem demult abolite, măcar din peisajul revistelor culturale. Viteaz nevoie-mare, Neagu își începe discursul cu o afirmație peremptorie, menită să ne arate pe ce înălțimi Himalayce s-a cocoțat unul dintre cei mai desăvârșiți mânuitori de tirbușoane și desfăcătoare de capace din istoria recentă: "Nu există ministru de cultură pe care să nu-l înjur". Lăsând deoparte manierele, Neagu minte cu nerușinare. Nu contest că în ultimii ani fostul
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
mai vechi din toată creștinătatea, fiind probabil una dintre cele 12 icoane pictate de Sf. Apostol și Evanghelist Luca la dorința Maicii Domnului. În prezent, stareța Mănăstirii Nămăiești conduce un număr de 32 de călugărițe, care folosesc cele 14 chilii cocoțate pe coasta stâncoasă a muntelui. Hramurile care se sărbătoresc aici sunt „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“ (21 noiembrie) și „Izvorul Tămăduirii“ (prima vineri după Paști). A. M. G. Țara Cantoanelor - și a castelelor medievale l Lordul Byron a scris un
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
de stat. Firmele-căpusă, despre care se vorbește din ce in ce mai mult, sunt doar proiecția în economic a ceea ce societatea românească trăiește la nivel politic. De la partide-S.R.L. (fază romantică a ticăloșiei, dacă se poate spune așa), am ajuns astăzi la partide-trust. Cocoțați pe buza muntelui, politicaștrii împinși la înaintare fie de Securitate, fie pentru că posedau un miros mai dezvoltat al prăzii, vor acum să tragă fermoarul și să trântească ușa în nas celor ce-ar îndrăzni să escaladeze piscurile parlamantare. Mă mir
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
o ard? În pușcărie m-am lăsat de droguri, am luat doar de astea ușoare etno și aurolac”, își continuă povestirea Criști. „ Uite nenea vezi că eu nu fumez, eu nu fumez!”, îmi strigă din nou copilul din spate. Stătea cocoțat pe un gard cu o țigară în mână și o pungă de aurolac în cealaltă. Cu o privire amară Criști se uită la el și îl dă jos de pe gard. „ Ce să-i fac, e copilul meu, dar nu am
Lumea subterană a Bucureştiului: Copii care se droghează de la 11 ani şi prostituate care fug după un pumn de prezervative () [Corola-journal/Journalistic/25420_a_26745]
-
înfipt în pâine, ca un bocanc cu talpa desprinsă aruncat sub pat, ca un gândac de bucătărie ce merge dintr-un capăt în altul al mesei, holbându-și antenele la luna plină. Precum personajul lui Chaplin din Goana după aur, cocoțat pe un scaun înalt, cu ochii năpădiți de teamă, poetul își devoră tacticos pingele adidașilor săi, îngurgitând șireturile ca pe niște macaroane. Foamea îl împinge spre halucinații. Hainele sale au insomnii; zgribulite de frig, ele bântuie singure pe străzi, lăsând
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
și inepta încolonata", Teodor Baconschi, se revoltă pe o rețea de socializare împotriva "țopârlăniei" care "distruge" România. Membru fondator al PMP, Baconschi scrie, la o zi după ce Elenă Udrea a devenit oficial prezidențiabil al PMP, ca "neamul prost s-a cocoțat pe candidaturi la președinție" "Toparlania distruge România. De câțiva ani buni suntem izolați internațional și tot mai disprețuiți. Nivelul vieții publice a coborât neîncetat. Neamul prost s-a cocoțat pe platouri, pe funcții ministeriale, pe candidaturi la președinție. Tot ce
Baconschi, fondator PMP: Orice târfă dă lecții poporului român by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22087_a_23412]
-
a devenit oficial prezidențiabil al PMP, ca "neamul prost s-a cocoțat pe candidaturi la președinție" "Toparlania distruge România. De câțiva ani buni suntem izolați internațional și tot mai disprețuiți. Nivelul vieții publice a coborât neîncetat. Neamul prost s-a cocoțat pe platouri, pe funcții ministeriale, pe candidaturi la președinție. Tot ce era mai obscur, măi necioplit și mai fals a ieșit la luminile rampei. Incultura e trendy. Arivismul, un succes invidiat. Orice târfa dă lecții poporului român. Un sfert din
Baconschi, fondator PMP: Orice târfă dă lecții poporului român by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22087_a_23412]