797 matches
-
culcase cu ea din prima? Că nu tăcuse mâlc când o văzuse? Că se născuse? țEl sau ea? De parcă ar mai fi contat...). Că se aruncase cu capul înainte într-o conversație ca asta țspune-i, dragă, scandal, nu te mai codi, că nu vorbești cu maică ta), din care reieșise că el, ei bine, el e, nici mai mult, nici mai puțin, decât veriga lipsă? Lipsă? Unde nu ar fi avut el norocul ăsta? Melc, melc, codobelc Scoate coarne bourești Și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Ion Simuț Viața bate nu numai orice ficțiune, dar și orice realitate imaginabilă dintr-o perspectivă pragmatică. Să nu filosofez prea mult și să spun banalitatea pe care am să o ilustrez anecdotic: viața bate istoria literară. Mă codesc să spun direct ceea ce ar trebui să spun fără prea multe ocolișuri, pe care le-am și schițat deja zadarnic. Un prieten dintr-o generație mai veche, un conservator în sensul bun al cuvântului, a fost surprins când m-a
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
așa...ca omul la drum - a răspuns Pâcu, cu glas moale. Eu credeam că vrei să-mi spui ceva și nu îndrăznești... Nu că nu îndrăznesc, însă nu știu dacă ar fi o treabă bună ceea ce gândesc eu - s-a codit Pâcu. Spune și ne-om tălmăci noi dacă treaba la care te gândești tu îi de soi sau nu face două parale. Mi se pare că tu cam ai dreptate. Dă-i drumul, Pâcule, că mor de curiozitate. Iaca la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ușa și vezi. Apoi vino la mine și raportează-mi.” Spunând acestea, directorul s-o făcut nevăzut, călcând repejor spre cabinetul lui. In acest timp, bețivul îi urmărea de peste gard. Când o văzut că doctorul de gardă și portarul se codesc, o strigat: „Măi vădanelor, dați cheia la mine!” Până când să se dumirească cei doi, bețivul o și intrat în curte, i-o smuls cheia doctorului din mână și, bodogănind, o luat-o galop spre morgă: „Acuma să vă văd, babelor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
experiența sedimentata în relațiile internaționale, desigur, dacă are dorința să o facă. Material există, iar cartea lui Ciprian Beniamin Benea stă mărturie pentru faptul ca instrumente conceptual-analitice de valoare ridicată pot fi produse și în România Conf. univ. dr. Cornel CODITĂ Introducere Apele au fost din cele mai vechi timpuri singurul mijloc mai lesnicios de transport al oamenilor pentru transportul și schimbul produselor lor. C.I. Băicoianu O scurtă incursiune în istorie și vom observa o realitate frapanta: punctul de plecare al
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
teatru, publicat la nici un an după anteriorul (Unchiul Sam În Mioriția), Îl recomandă fără dubii. Poetul și eseistul Valeriu Stancu mi-a propus să-i fac prefața noii sale alcătuiri editoriale , Lecția de teatru (ed. Cronica, 2008). Văzînd că mă codesc, Valeriu a plusat :”O să-ți placă!”. Și a avut dreptate. Mi-a plăcut, fără rezerve... Silvian Floarea are trei calități, indispensabile unui scriitor pentru scenă :1) are dialog ; 2) vede scenic (propu nînd didascalii acroșante); 3) oferă roluri generoase, acto
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
În sala de forță. Când am aprins lumina, mi-a sărit În față, Întrebându-mă: „Ahaaa, ai aprins lumina! Ce putem deduce de-aici?“ René, chiar vrei să ajungi ca ăsta? — Maiestate, mă chinuie o-ntrebare. S-auzim. Filozoful se codi. — Hai, spune. Pe vremuri, eram cel mai tare din Versailles la ghicitori. Zi! — Eu exist? Întrebă timid Descartes. — Da, răspunse Împăratul. Vezi? E simplu. Celălalt tăcu. — Asta-i tot? Întrebă Bonaparte. — Maiestate, nu-i chiar așa. Pe când trăiam, era simplu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
celălalt capăt al Londrei! — Nu-i nimic, domnule. Puneți-mă la Încercare, răspunse bătrînul cu o veselie afectată. Poate vă vînd și o carte, ca să-mi scot pîrleala. Din pricina slugărniciei anticarului sau poate din cauza danturii lui stricate, Rowe se cam codea să-i facă serviciul cerut. — Ce-ar fi să-l rugați pe portar să vă ducă valiza? Îi propuse el. — N-aș avea Încredere În el pentru o treabă ca asta. Cine știe cît timp ar pierde... — L-ați putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
răceala și glasul cel stins nu mai știe să spună, târfa dansează pe spumă... și scutură dintr-un șal cu nuferi portocalii. - Taci, făăăă, taci dracului cu interbelisme de-astea, mi se-apleacă... Hai, mai bine, jos textilele! Muza se codește puțin, din principiu, dar se execută, își scoate mai întâi ciubotele cu ștrasuri, pe talpa cărora i s-a prins gumă de mestecat și-un fluturaș de reclamă, „Vrei să ai un corp de invidiat?”. Cred că numărul patruș’ unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ăla nebun, toți pe barca aia șubredă? Nu pot să urmăresc asta și să stau locului. Trebuie să mă ridic și să fac câțiva pași. — Știu, suspină Clio, clătinând din cap spre mine. — În toate celelalte privințe însă, m-am codit, prefăcându-mă dezarmat și coborând vocea, în toate celelalte privințe, sunt incredibil de viril și de curajos. Clio râse. — Bine, dovedește-o. Vino la scufundări cu mine. Lângă stânci sunt niște pești uimitori. Vreau să vii să-i vezi. — Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
vino să mănânci ceva, dacă are să-ți placă! Observând că elevul ei, care avea numai de zece și la Istorie dar și la geografie, era mai Înalt decât amândoi soții Bartha și juca volei În echipa mare a satului, se codește, a Înțeles cam care-i motivul, a mai spus: Uite Îmbracă astea de-aici, că eu nu mă uit! Îi pusese, deja, sub pernă o pereche de pantaloni scurți, flanelați și foarte moi și o bluză bărbătească de mătase, de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
poți și înțeleg. Dar mă poți ajuta cu Dana. Dana era o prietenă a lui Ionel, de care Gelu auzise, dar n-o văzuse. Acum acesta gîndea, cu puțină răutate, că doar nu o să-i angajeze amanta. Nu cred...., se codește grangurul. Măcar s-o vezi. Este cea mai bună purtătoare de cuvînt. Dar am pe cineva... Întîi stai de vorbă cu ea. Bine. Mîine la 10 este bine? Să vin și eu cu ea? Nu, n-are rost. Rotundu pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Codrin ceva, iar pentru Maria lua alune. La Radu mai erau trei amici și pe banca de sub nuc cu măsuță pe măsură, se bea bere. Nu bem vodcă, bem bere, avertizează gazda. Dar eu nu le am cu berea..., se codește Vasile. Atunci bea vodcă. Bărbații vorbesc verzi și uscate, beau cu lăcomie și mănîncă salamul ultimului musafir. Noi plecăm în Spania, l-au anunțat tovarășii de masă. Ce să faceți voi acolo? Lăsați copii, neveste, neamuri și vă duceți aiurea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vag problema și mă forțez să prevăd ce aș putea să fiu rugat. O pauză mai lungă decît era necesar devine jenantă. Nu mi-ai spus, totuși, cum îți pot fi de folos. Omul se scarpină în cap, se cam codește și nu îndrăznește. În final continuă: Aveți un salariat aici pe nume Donose. Și? Poate o ia în căsătorie. Rămîn un timp perplex. Dar... Da, și el... Dar are aproape 40 de ani! Este adevărat, dar el este cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
uită la poză și se întreabă: A uitat-o în carte sau...? A luat poza cu el și, discret, mergea în spatele clasei și o scotea pe furiș ca să-și delecteze ochii. Cînd a fost cerută în căsătorie, Diana s-a codit puțin. Dar nu ești cam zgîrcit? Vai, ce-i al meu este și al tău. Dar poate ești gelos, îmi vei face viața amară. Știi, eu sînt mai comunicativă, dar nu... Sigur, știu asta. Nu mă deranjează. Poate stai un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
otava aceasta, invidiată de toți. După ce că Bulhac ăsta avea așa un noroc, mai și fusese zămislit ca un făt frumos, îndrăzneț și șugubăț, încît femeile nu-i puteau servi niciodată un "nu" categoric. Numai Saveta tontălăului de Adrian Lupu se codea și se sclifosea de îl enerva pe Bulhac la culme. Duminica, toată lumea ieșea în mijlocul satului, la căminul cultural și bea samahoancă, stătea la bîrfe, se juca poarca sau prindea la joc în scîrțîitul scripcii lui Costache Aduculesei. Pe la chindie, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cât o furnică!” - l-a lăudat gândul de veghe. „Nu mă ridica În slăvi, vecine, fiindcă nu am niciun merit. Așa mi-a venit... Șiii... <omulă și așa este mic” - a răspuns Gruia. „Doctorașul”, nedeprins cu asemenea operațiuni, se cam codea... ― Ce faci, doctore Cuc? Vrei să fac eu pansamentul? - a Întrebat profesorul, puțin supărat. ― Nuuu... Cu nesiguranță, „doctorașul” a pornit la lucru... După ce a terminat, profesorul l-a invitat mai la o parte și a remarcat, cu voce șoptită. Doar
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Întrebat, fiindcă Începusem să-l citesc. „Adu-i pe Păpădie și pe șeful rusnacilor” Într-o clipită, rusul se afla În fața noastră. „Întreabă-l care-i depozitul din Îngrămădirea ceea declădiri?” - a poruncit Toader lui Păpădie. Rusul s-a cam codit... „Nu vrei să spui? Aflăm noi și fără tine. Petrache, și tu, Undiță, flăcăii moșului, vă apropiați de gară cât puteți de mult și supravegheați În special magaziile. Când v-ați făcut o părere, vă Întoarceți. Tu nu-ți iei
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
bucurie. După ce bunicul și-a privit îndelung nepoata a observat că pe obrăjorii ei roșii s-a așternut o umbră de neliniște după ce i-a promis că va pleca după apă vie. Pentru liniștea lui, o întrebă: -De ce te codești când este vorba să te duci după apă vie? ... Care ți-e greutatea? ... a insistat moș Grigore. -Ai dreptate tatbătrân, trebuie să-ți spun despre ce este vorba, mai ales că așa ne-a fost înțelegerea, să ne spunem totul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și inegal. Le-a întins cu palma. — O scrisoare, cred... Probabil către un amic. — Putem să ne uităm și noi? a îndrăznit unul dintre foștii colegi ai lui G. Poate tocmai unuia dintre noi îi era adresată. Sergentul s-a codit nițel, apoi - din motive profesionale, probabil - a zis: — Am să v-o citesc, dacă doriți. Vă rog să trecem în camera alăturată, este mai multă lumină. Avem și scaune... Se gândise să-l pună chiar pe unul dintre curioși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
licitație pentru a face rost de bani pentru școala de box din comuna Pechea, acolo unde a început și Bute boxul, informează ziarul Ring. "O să scot mănușile la licitație. Sala de box are nevoie de investiții, iar dacă toți se codesc când vine vorba de modernizare și spun că nu au bani, o să fac eu rost. e valoare ar avea dacă le-aș ține acasă sau le-aș expune în sală, la Pechea? Acum rămâne să mă întâlnesc cu Lucian când
Mănuşile cu care Bute a luptat în meciul cu Mendy vor fi scoase la licitaţie () [Corola-journal/Journalistic/76799_a_78124]
-
cumplite. In timpul războiului din Bosnia, de exemplu, cadavrele sârbilor uciși erau transportate clandestin prin tuneluri pentru a fi predate, contra unor remunerații substanțiale, familiilor îndoliate. Când cererea a devenit mai mare decât oferta, traficanții de cadavre nu s-au codit să mărească, prin forțe proprii, numărul trupurilor de sârbi morți. După un secol, amintirea tragediilor a căror geneză și desfășurare încearcă să le deslușească autorul s-a șters, nu mai există nimeni care să țină minte cum s-au petrecut
Sarajevo-Chișinău-București via Chicago by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6317_a_7642]
-
unui țăran de la câmpie, Florea Gheorghe, din Calul. Ai zice, nu fără îndreptățire, că Preda nici nu poate să construiască altfel de țăran decât cel pe care l-a cunoscut. Nici de tot simplu, nici tocmai subtil. Florea se cam codește, exersând o artă pe care Moromete o va duce la perfecțiune. În cele din urmă, își pune în gând un lucru, musai de împlinit înaintea tuturor treburilor care-l apasă și care, iarăși, tipic pentru profilul țărănesc pe care-l
Care pe care by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4406_a_5731]
-
de niște angajați ai unei primării de sector din București, care plantau flori undeva, într-un rond, pe o stradă a Capitalei, și le-au cerut acestora să le vândă și lor câteva plante. Muncitorii s-au lăsat greu: se codeau să încheie târgul fiindcă nu aveau încredere în cumpărătorii de ocazie și, evident, le era teamă să nu fie prinși și dați afară. În cele din urmă, au căzut la învoială: pentru 20 de lei, „cât să aibă și ei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3592_a_4917]
-
s-o las baltă?...”. Ceea ce, întrucât sunt foarte decis în unele situații, am și realizat. De altfel, mi-e și ușor. Lăsatul baltă e specialitatea casei. Din Lusitania, Bazil ne poftește oarecum ultimativ: „O să vizitați Muzeul Banatului dacă vă mai codiți mult”. Eu, iubitor de viață, în tot mai multe dimineți îmi spun da’ de ce m-aș scula? Sunt diminețile bune când n-am în șantier nici o promisiune isteață care m-ar obliga să mă scol fără să mai fac vreun
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]