67 matches
-
s-au constituit în doctrine călăuzitoare ale curentelor dominante până la primul război mondial: sămănătorismul și poporanismul. Continuând orientarea spre specificul național, preluând unii colaboratori ai revistelor ce o susținuseră, „Gândirea” (1921-1944) accentuează din prima etapă - și în curând absolutizează - prin codirectorul (apoi directorul unic) Nichifor Crainic componenta sămănătoristă, nu fără a-i înnoi conținutul și a-i da un sens mult mai precis. De aceea și înlocuiește vocabula „sămănătorism” cu t. (numit mai târziu și gândirism), care - afirmă el, în articolul-manifest
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
1989-1991) și la o școală generală (1982-1989), purtător de cuvânt al Consiliului Județean Neamț (1992-1999) și la Primăria municipiului Piatra Neamț (1999-2001). Ulterior conduce Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a Județului Neamț. Este și redactor-șef la „Reformatorul” (1993-1999), codirector la „Antiteze” (2002). Debutează în 1969, cu poezie, la „Amfiteatru”, iar editorial cu volumul Penultima partidă de zaruri, apărut în 1985. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Astra” ș.a. În Penultima partidă de zaruri, ca și
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
punct de vedere istoric, biologic și cultural, îi apare în 1940. Împreună cu Mihu Dragomir, conduce din noiembrie 1940 revista „Flamura”, dar după trei numere, din cauza protestelor împotriva Dictatului de la Viena, periodicul va fi suspendat. Între 1941 și 1943 editează, în calitate de codirector, seria a doua a revistei „Tinerețea”, în care va tipări un vehement articol de condamnare a asasinării lui N. Iorga. Studiile și contribuțiile de istorie și istorie literară i-au apărut și în „Societatea de mâine”, „Revista istorică română”, „Revista
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
la Roman (1901-1903), începe gimnaziul la Liceul Internat din Iași (1903-1904), își continuă învățătura la Roman (1904-1907) și iarăși la Iași, la Liceul Național (1907-1910), cu ultima clasă în particular. Urmează Facultatea de Drept la Universitatea din Iași (1911-1914). Este codirector la revista „Hiena” (1919), redactor la „Adevărul”, „Dimineața”, „Bucovina”, „Țara nouă”, la ziarul „Voința” (1920) din Cluj, aici înființând în mai 1921, împreună cu Gib I. Mihăescu, Adrian Maniu ș.a., revista „Gândirea”. Redactor la ziarele „Cuvântul” și „Curentul” (1928), mai târziu
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
de Drept a Universității din București (1891-1895), s-a atașat de Al. Macedonski, începând, cu poezia Fecioara, să publice în „Literatorul” (1892). Apreciat de maestrul său, devine prim-redactor la „Literatorul” în noiembrie 1892, iar la începutul anului 1893 ajunge codirector, alături de Al. Macedonski. Împreună scriu drama Saul, dar nu e greu de precizat care a fost partea de contribuție a lui P.; premiera are loc în decembrie 1893, pe scena Teatrului Național din București, din distribuție făcând parte C. I.
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
prilejul publicării nuvelei Toderică în „Propășirea” (1844). În timpul domniei lui Al. I. Cuza este numit director al Statisticii Centrale (1859) și devine ministru interimar la Finanțe (1861). Cu V. Alecsandri, M. Kogălniceanu și P. M. Câmpeanu luase în antrepriză, fiind și codirector, Teatrul Național din Iași (1840-1842). A mai fost efor al școlilor (1848), a făcut parte din comisia pentru delimitarea frontierelor conform Tratatului de la Paris (1856), precum și din alte, nu puține, comisii. În 1855 pleacă pentru prima oară în Apus, la
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
este cercetător științific (etnolog) la Centrul de Studii Transilvane de pe lângă Fundația Culturală Română (1991-1994), apoi cadru didactic la Facultatea de Studii Europene din Cluj-Napoca, fiind și cancelar al facultății (1996-2000). Din ianuarie 1995 coordonează Centrul de Studii Răsăritene, este și codirector al Institutului de Studii Posttotalitare (1997-1998). Editează revista „Studia Europaea”, este director al Editurii Fundației pentru Studii Europene (1997-1998) și al Editurii Desirée, de pe lângă Fundația cu același nume (din 2000). Are o bogată activitate în domeniul istoriei și politologiei, fiind
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
până în 1947. În februarie 1899, a fost expulzat din țară și, ca cetățean austriac, a locuit, câțiva ani, la Budapesta și Viena. Întors în țară, a solicitat și a obținut cetățenia română. A fost și prim-redactor al „Adevărului”, apoi codirector, alături de Em. D. Fagure, Const. Graur, Mihail Sadoveanu și T. Teodorescu-Braniște; din 1945, a condus singur marele cotidian. A făcut parte și din conducerea ziarului „Dimineața”. În 1922, a dirijat „Lupta”, împreună cu Em. D. Fagure. A colaborat la numeroase alte
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
Beneficiază de câteva burse de cercetare: la European University din Praga și la Alcalá de Henares din Madrid (1992), și la Universidad Autonoma din Barcelona (1998). Din 1997 este lector la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și codirector al revistei „Echinox”. Nichita Stănescu. Orizontul imaginar (1993; Premiul pentru debut în critică la Salonul Național de Carte, Cluj-Napoca), Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare (1997), Zece studii de arhetipologie (1999) sunt deopotrivă studii serioase de comparatism și istorie a motivelor
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
va fi ales deputat, apoi senator. Îndeplinește funcții importante în presa liberală - prim-redactor la „Voința națională” (din 1903) și director la „Viitorul” (din 1907). În 1918 face parte din delegația trimisă la Paris pentru a susține interesele naționale, în calitate de codirector al publicației „La Roumanie”. După ce, în 1922-1923, este ministru al Artelor și Cultelor, urmează o relativă retragere din viața publică. Moare departe de București (avea o proprietate la Hălăucești, lângă Roman), dar e înmormântat la cimitirul Bellu. Îndrumarea sau fondarea
BANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285609_a_286938]
-
alte fragmente din Viața lui Mihai Eminescu și din romanul Cartea nunții. În editura "Cultura Națională" apare volumul Viața lui Mihai Eminescu, strălucit debut al lui George Călinescu în istoria literară. 1933 Apare romanul Cartea nunții. George Călinescu este numit codirector al revistei "Viața romînească" (împreună cu Mihai Ralea). Apare ediția a doua, revăzută, a studiului Viața lui Mihai Eminescu. 1934 George Călinescu studiază, la Biblioteca Academiei, manuscrisele eminesciene. 1935 Apar două volume Opera lui Mihai Eminescu. Cultura. Descrierea operei. 1936 Apar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
alte fragmente din Viața lui Mihai Eminescu și din romanul Cartea nunții. În Editura "Cultura Națională" apare volumul Viața lui Mihai Eminescu, strălucit debut al lui George Călinescu în istoria literară. 1933 Apare romanul Cartea nunții. George Călinescu este numit codirector al revistei "Viața romînească" (Împreună cu Mihai Ralea). Apare ediția a doua, revăzută, a studiului Viața lui Mihai Eminescu. 1934 George Călinescu studiază, la Biblioteca Academiei, manuscrisele Eminescu. 1935 Apar două volume Opera lui Mihai Eminescu. Cultura. Descrierea operei. 1936 Apar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Institutul ce‐ i purta numele? Criticul literar Șerban Cioculescu, în volumul „Amintiri”, Editura Eminescu, 1981, vorbește în detaliu despre... un pension de fete întemeiat în 1857 la Bârlad de Pulcherie Olivari, fiica ei Nathalie Olivari căsătorindu‐se cu Pierre Drouhet, codirectorul pensionului particular din Bârlad, mort la 16 iulie 1909, cu un necrolog scris de preotul I. Antonovici, mai târziu 131 episcop de Huși. Tatăl Nathalei - Georges Olivari, căsătorit cu Pulchérie, aceasta întemeiază în 1857 un pension de fete la Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al Spitalului și Ospiciului Neamț, revista poate fi considerată ca o primă publicație de specialitate. Până atunci, doar Gazeta medico-chirurgicală a spitalelor, care apărea, din 1870, la București, publicase în mod constant lucrări psihiatrice, datorate, în special, lui Alexandru Șuțu, codirector al Gazetei. Nosographul, deși mai modest ca posibilități, a fost însă cel dintâi periodic științific anexat unui ospiciu de alienați. Întemeietorii Nosographului au fost medicii de atunci ai ospiciului, doctorii Ulle și M. Moscovici, primul fiind conducătorul instituției, cel de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Istorie Veche a Românilor la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității Dacia Superior din Cluj (1919 1938), fiind decan (1921-1922) și prodecan (1922 1923) și s-a remarcat ca unul din fondatorii Institutului de Istorie Națională din Cluj, fiind codirector (1920-1938) și director (1943 1945)50. Toate titlurile derivă din vocația sa ca istoric. Sever Bocu îl caracteriza: ,,Alexandru Lapedatu nu este un produs al politicianismului, al partidismului. Domnia sa are vasta intuiție a problemelor noastre de stat”51. Afirmația are
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
București, Cluj; în această din urmă calitate a revenit între 2003 și 2005 la Universitatea din Geneva. Expert în literatura italiană medievală și rinascimentală, Marco Santagata a fondat și a condus "Rivista di Letteratura italiana" (1983-1995) iar din 1998 este codirector la "Nuova Rivista di Letteratura italiana". Este membru în diverse comitete de conducere ale unor reviste internaționale de studii italiene sau colecții editoriale. Este autorul a numeroase publicații științifice pentru care a primit în 1979 premiul național Luigi Russo pentru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de Istorie Veche a Românilor la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității Dacia Superior din Cluj (1919 1938), fiind decan (1921-1922) și prodecan (1922-1923) și s-a remarcat ca unul din fondatorii Institutului de Istorie Națională din Cluj, fiind codirector (1920-1938) și director (1943-1945)50. Toate titlurile derivă din vocația sa ca istoric. Sever Bocu îl caracteriza: ,,Alexandru Lapedatu nu este un produs al politicianismului, al partidismului. Domnia sa are vasta intuiție a problemelor noastre de stat”51. Afirmația are o
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
al Consiliul de administrație; - trei membri numiți de Națiunile Unite, dintre care doi îl vor reprezenta pe subsecretarul general al Departamentului Cooperării Tehnice pentru Dezvoltare, iar unul este reprezentantul rezident al P.N.U.D. din Republică Socialistă România; - directorul centrului; - codirectorul centrului. 3. Consiliul de administrație se va întruni ori de cîte ori va considera necesar, dar cel puțin o dată pe an. 4. Consiliul de administrație va adopta regulamentul sau intern permanent. El va delegă directorului acele părți ale atribuțiilor sale
ACORD din 15 noiembrie 1979 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind continuarea şi dezvoltarea Centrului demografic O.N.U. - România (CEDOR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134234_a_135563]
-
Științific al Populației (I.U.S.S.P.); - patru reprezentanți invitați de Națiunile Unite, de la comisiile economice regionale, agențiile specializate interesate și organizațiile neguvernamentale care lucrează în țările servite de centru; - un reprezentant al corpului didactic al centrului, ales de colegii lui; - directorul centrului; - codirectorul centrului. 3. Comitetul se va întruni o dată la doi ani și își va alege președintele sesiunii respective. Articolul 5 Directorul centrului 1. Națiunile Unite vor numi directorul centrului în consultare cu guvernul 2. Funcțiile directorului centrului vor fi acelea: a
ACORD din 15 noiembrie 1979 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind continuarea şi dezvoltarea Centrului demografic O.N.U. - România (CEDOR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134234_a_135563]
-
va ține evidență lor. El va răspunde de aplicarea deciziilor luate de Consiliul de administrație și de difuzarea recomandărilor Comitetului consultativ. 5. În caz de absență sau boala, directorul va delegă atribuțiile lui în toate domeniile principale și de conducere codirectorului. Articolul 6 Codirectorul 1. Guvernul va numi codirectorul centrului, în consultare cu Națiunile Unite. 2. Codirectorul îl va ajuta pe director și va îndeplini funcțiile pe care acesta i le va delegă. În cazul propriei absențe sau boli intervenite în timpul
ACORD din 15 noiembrie 1979 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind continuarea şi dezvoltarea Centrului demografic O.N.U. - România (CEDOR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134234_a_135563]
-
lor. El va răspunde de aplicarea deciziilor luate de Consiliul de administrație și de difuzarea recomandărilor Comitetului consultativ. 5. În caz de absență sau boala, directorul va delegă atribuțiile lui în toate domeniile principale și de conducere codirectorului. Articolul 6 Codirectorul 1. Guvernul va numi codirectorul centrului, în consultare cu Națiunile Unite. 2. Codirectorul îl va ajuta pe director și va îndeplini funcțiile pe care acesta i le va delegă. În cazul propriei absențe sau boli intervenite în timpul înlocuirii directorului, codirectorul
ACORD din 15 noiembrie 1979 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind continuarea şi dezvoltarea Centrului demografic O.N.U. - România (CEDOR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134234_a_135563]
-
aplicarea deciziilor luate de Consiliul de administrație și de difuzarea recomandărilor Comitetului consultativ. 5. În caz de absență sau boala, directorul va delegă atribuțiile lui în toate domeniile principale și de conducere codirectorului. Articolul 6 Codirectorul 1. Guvernul va numi codirectorul centrului, în consultare cu Națiunile Unite. 2. Codirectorul îl va ajuta pe director și va îndeplini funcțiile pe care acesta i le va delegă. În cazul propriei absențe sau boli intervenite în timpul înlocuirii directorului, codirectorul va delegă răspunderile lui unui
ACORD din 15 noiembrie 1979 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind continuarea şi dezvoltarea Centrului demografic O.N.U. - România (CEDOR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134234_a_135563]
-
de difuzarea recomandărilor Comitetului consultativ. 5. În caz de absență sau boala, directorul va delegă atribuțiile lui în toate domeniile principale și de conducere codirectorului. Articolul 6 Codirectorul 1. Guvernul va numi codirectorul centrului, în consultare cu Națiunile Unite. 2. Codirectorul îl va ajuta pe director și va îndeplini funcțiile pe care acesta i le va delegă. În cazul propriei absențe sau boli intervenite în timpul înlocuirii directorului, codirectorul va delegă răspunderile lui unui membru principal din personalul centrului. Această delegare se
ACORD din 15 noiembrie 1979 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind continuarea şi dezvoltarea Centrului demografic O.N.U. - România (CEDOR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134234_a_135563]
-
Codirectorul 1. Guvernul va numi codirectorul centrului, în consultare cu Națiunile Unite. 2. Codirectorul îl va ajuta pe director și va îndeplini funcțiile pe care acesta i le va delegă. În cazul propriei absențe sau boli intervenite în timpul înlocuirii directorului, codirectorul va delegă răspunderile lui unui membru principal din personalul centrului. Această delegare se va face în consultare cu președintele Consiliul de administrație. 3. Codirectorul, în consultare cu directorul, numește personalul tehnic, administrativ și de birou necesar centrului, pus la dispoziție
ACORD din 15 noiembrie 1979 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind continuarea şi dezvoltarea Centrului demografic O.N.U. - România (CEDOR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134234_a_135563]
-
centrului și pentru cursanți), utilaj tehnic, rechizite pentru studiile de teren, cheltuielile de tipărire și publicare a monografiilor și rezultatelor cercetărilor, precum și toate serviciile contractuale aprobate de Națiunile Unite. ... g) cheltuieli de călătorie în afara Republicii Socialiste România, întreprinse de director, codirector sau alți membri ai centrului, în cadrul activităților centrului, cînd au fost autorizate de Națiunile Unite ... h) cheltuieli de călătorie ale membrilor Consiliul de administrație și Comitetului consultativ, întreprinse în cadrul activităților centrului și autorizate de Națiunile Unite; i) mijloace de transport
ACORD din 15 noiembrie 1979 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind continuarea şi dezvoltarea Centrului demografic O.N.U. - România (CEDOR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134234_a_135563]