7,028 matches
-
Nu știu ce-am putea noi face. Lumea e din ce în ce mai rea; Plugul ară pe morminte. Sosește prea târziu salvarea, Să ții cont, să iei aminte. De luminițe-i plin orașul Și pui de brazi mulți s-au tăiat; Securea -n codru a fost nașul Și bieți purcei i-am înjunghiat. Se suie, spre piscuri de Carpați, Sfânt, mirosul de sarmale Și multe arome de cârnați Fumegă, spre cer, agale. În noi lumina nu se-aprinde, Căci burții suntem credincioși; Cântăm Crăciunului
TE COLIND IUBITE CITITOR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Te_colind_iubite_cititor_.html [Corola-blog/BlogPost/350898_a_352227]
-
De nu mai apare speranța la orizont, EMINESCU SĂ NE JUDECE! Când simțim că nu mai avem modele, EMINESCU SĂ NE JUDECE. Când ni se pare că s-au închis potecile afirmărilor, când totu-i gri, când pare că lacul codrilor albastru a secat, EMINESCU SĂ NE JUDECE. De judecata aspră a genialității lui s-avem parte și-atunci când îl renegăm, nu-l citim, ori nu-l cunoaștem, căci Eminescu este idolul incontestabil al tuturor și totuși prea puțin îl cunosc
EMINESCU SĂ NE JUDECE de PAUL SURUGIU FUEGO în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/paul_surugiu_fuego_1434375867.html [Corola-blog/BlogPost/360536_a_361865]
-
din bătaie - iernatic dezlănțuit tirului gheții VREMURI au fost cândva - în vremuri pline voievozi și de mărire duhuri : bouri veneau să se închine l-al Pajurii tron din văzduhuri au fost cândva - în vremuri sfinte oșteni născuți de stânci și codru : vârtej de vitejii și modru și hori de zâne pân' la grinde au fost cândva - în vremuri pline icoane și grădini de rai: eroi ai spadelor cu grai arhangheli - împărțeau lumine au fost cândva - în vremuri sfinte - dar cine-și
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1483176951.html [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
Miron. „Soția rectorului!” - îi făcuse Miron cu ochiul și tăcuseră. Cânta Patimile după Ioan atât de frumos și atât de trist încât îl impresionase pe poet. A doua oară o zărise la Putna cu ocazia serbării; de undeva din bătrânii codri ai lui Dragoș răsunase un corn prelung ca o chemare din alt timp, soarele scăpătase, se lăsase seara cu miresmele ei peste toată Valea Putnei și jos, în fața mânăstirii se-ncinsese o horă mare în care se prinseseră fete și
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
seamă : Își coboară blonda razelor cunună Care-n străluciri peste flori se-adună Dansuri de lumini multe-mpodobind Și-a râului unde blând învăluind. După ierburi nalte stă râul ascuns Iară al lui susur toate le-a pătruns. Altuia se-arata codrii cei inalți Falnici de milenii,te fac să tresalți. Că atât de pură-i sfânt-acea minune Veșnic necuprinsă de gânduri păgâne. Frunțile-și ridică spre soare-răsare Ridicând în slavă nesfarșita zare. Al astrului zâmbet fulger e-ncremenit, Nadir și zenit
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
mulți nu recunosc că au greșit și-n orice clipă sunt din nou în stare să facă-același lucru înmiit. - Nu tu ești cel menit să pedepsească. Există pentru asta un destin ce poartă-n mână cremene și iască cu care-aprinde codrii-ntregi de chin . - La ce folos când în această viață își fac de cap și își bat joc de noi, când în prostia noastră se răsfață sfidând și pe acum și pe apoi? - Tu rabzi acum, ei vor plăti pe
DIALOG de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1461129759.html [Corola-blog/BlogPost/381926_a_383255]
-
sudoare și spaimă, cernând cu fluturi de omăt fantomatica liniște a nopții, brațele descărnate ale pădurii și acoperișurile caselor împrăștiate pe coastele muscelelor. Iarna și-a instaurat în cele din urmă domnia deplină asupra pământului, înveșmântând tristețea livezilor și singurătatea codrului și a câmpiei cu hlamidă imaculată, pictează cu veșnicie întinderile și satul pregătind decorul cu fast și străluciri alb argintate pentru întâmpinarea cum se cuvine, a sărbătorilor care se apropie. Are înțelegere pecetluită cu Crăciunul, cu Noul An și Boboteaza
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
fuseseră nevoiți să plece să muncească departe. În plimbările lor, câinele mare ciobănesc, Ianoș, îi însoțea adesea și devenise prietenul nedespărțit al copiilor. Străbătuseră împreună potecile pădurii de multe ori înainte de căderea zăpezii și bunicul le dezvăluise multe taine ale codrului și ale viețuitoarelor ce trăiau în desișuri, în scorburile copacilor și în vizuini, sub rădăcinile arborilor bătrâni. Făcuseră împreună câteva adăposturi pentru păsărele și puseseră nutreț pentru căprioare și cerbi. Cu atât mai mare era acum bucuria copiilor în prag
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
de aerˮ, resimțindu-se cu totul revigorată. Evident, peisajul natal, parte integrantă a ființei Elenei Buică, izvodește gânduri emoționante, memorabile: „Scriind despre vizitele făcute în țară, de fiecare dată mă încearcă dorința de a surprinde trăiri intense, îmbrățișarea dorului, freamătul codrilor, legănarea apelor, surâsul soarelui peste casa copilăriei mele, borangicul stelelor din nopțile senine și misterele nopților cu lună așa cum mă înfiorau în copilărie, corul ciripitor al rândunelelor, zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411559659.html [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Au înmugurit salcâmii, îmbăiați în aerul cald al revenirii, împletit cu parfum de veste. A zămislit cuvintele, îndulcind limba noastră - amară povară - transformând-o în dar oferit în schimbul nemuririi. A șoptit povești în codru, căci numai el îl asculta, până când, spre finaluri, a visat iubirea sa. A-nțeles durerea mării și-a-ncercat să o aline, spre fereastra dinspre soare a rămas o stea în zare. A recreat simțirea, doar privind-o cu alți
O STEA ÎN ZARE (LUI EMINESCU) de GEORGE NICOLAE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_nicolae_stroia_o_stea_george_nicolae_stroia_1389782910.html [Corola-blog/BlogPost/363772_a_365101]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DESPRE TOAMNĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1729 din 25 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului toamna ceremonie de galben eșarfă la glezna codrului deasupra abisului, culoarea zăvoaielor, frunze-amurgind în lințolii de platină peste plopii triști ai toamnei, arpegii de greieri sub bolțile albastre ale cerului cântând pe scripeții de fulger ai lunii; iarba a intrat în nesomn de brumele reci ce înveninează văzduhul
DESPRE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443158441.html [Corola-blog/BlogPost/372166_a_373495]
-
Acasă > Versuri > Visare > MA-NCHIN Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Izvorului , ma-nchin , Ce-și duce dorul Din adânc de vremuri , Din vârful nins , Din codri seculari . Ma-nchin luminii , Firelor de iarbă , Grădinilor în pârg , Curatei flori de crin . Ma-nchin iubirii , Că-i nepieritoare , Si zorilor , Ca-n fiecare zi , răsar . Ma-nchin năvalnicului Val de mare , Si bunătății , dragostei , Ma-nchin . Referință Bibliografica
MA-NCHIN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1466356100.html [Corola-blog/BlogPost/385287_a_386616]
-
vom picta gândurile fără șevalet, fără pensule, fără tușele grele. Vom picta privindu-ne gândurile, gândurile privindu-ne. Sărut inima și sufletul tău cu infinită bucurie și iubire Ioan: - În farmecul Poeziei, prin ale noastre ramuri, cântă vântul ca-n codru. Pânzele mele-ți așteaptă atingerea vie, acum ca niciodată. Anna: - În codrul în care bate vântul, există Pajiștea. Acolo, orice bătaie este mângâiere prelungă. Floarea Poeziei nu-și oprește înflorirea decât pentru o scurtă reîmbobocire. Las răsăritul soarelui și al
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1473881985.html [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
privindu-ne gândurile, gândurile privindu-ne. Sărut inima și sufletul tău cu infinită bucurie și iubire Ioan: - În farmecul Poeziei, prin ale noastre ramuri, cântă vântul ca-n codru. Pânzele mele-ți așteaptă atingerea vie, acum ca niciodată. Anna: - În codrul în care bate vântul, există Pajiștea. Acolo, orice bătaie este mângâiere prelungă. Floarea Poeziei nu-și oprește înflorirea decât pentru o scurtă reîmbobocire. Las răsăritul soarelui și al lunii să umple amfora. Limpezesc izvoarele creației în inimă, minte, suflet. Pietrele
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1473881985.html [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
LACRIMILOR Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Trupul lacrimilor izvor adânc ce nu seacă răul otrăvitor atacă de suflet le este dor de pana cea din care eu cobor poet cântând codrilor om cu oase străpunse pe verticala inimii lacrimi în sânge trupul lor în flori se prelinge ele știu să cânte din vibrațiile coardelor interogatoare ceva ce sufletul nu poate să explice le iau în palmă în căușul hristic stropind cuvintele
TRUPUL LACRIMILOR de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1455222450.html [Corola-blog/BlogPost/342762_a_344091]
-
cu glas duios: - Soții și părinții voștri vor lupta ca să vă apere și, de-o vrea bunul Zamolxis, i-om alunga pe cotropitorii cei lacomi. Iar tu, iubita mea copilă, să mergi cu femeile, copilașii și cu bătrânii, sus în codri, la Peștera Adâncă și acolo să îi aperi cum vei ști mai bine. Să ieșiți de acolo, numai dacă veți primi vreo solie de la noi sau, de nu veți primi, numai, când vei socoti că primejdia a trecut. Și nu
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
clădească abataje în celebrele mine ucrainene. Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de kilograme se chirceau între opt și zece prizonieri. Până la stivă îi pândeau capcane care zdrobeau zilnic trupuri aproape stinse de foame, frig
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
în urmă Vârfuri de munți pe cer Și se vedea pe dealuri Cumplita lumii fiară Și se pierdea în zare Și-n cețuri de apus Caii-nfloreau albaștri Triști proiectați pe râpi Ducând pe ei poporul Arzând și violet Răsunau codrii roșii De țipete și toamne Și-un corn se-auzea straniu Din începutul lumii Și răsărea pustie Țipând înalt sub cer Și se-ndoiau demenții C-ar urmării ceva Și-n liniștea de sfere Și toamne de uraniu Apărea însăși
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
se-ndoiau demenții C-ar urmării ceva Și-n liniștea de sfere Și toamne de uraniu Apărea însăși fiara Pe fața vreunui lac Și iar porneau sălbatic Popoarele pe cai Târziu se mișca bolta Înalt deasupra lor Și chiuiau prin codri Chipurile prearoșii Și se topeau sub ele Caii de-atâtea vremi Și trecea vânătoarea Prin secoli de apus Proiectată pe dealuri Un dor al nimănui Și venea din adâncuri Nesfârșit ca un plâns Cornul cel melancolic Aprinzând lumea-n slăvi
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
ajunsesem niciodată, fiindcă nu m-a interesat. Prezența mea acolo, era până la marginea comunei, la Mănăstirea Dragomirna. Acolo, m-am simțit că și acasă , fiind alături de Mircea Motrici , și alți suceveni cunoscuți . Din mijlocul Mitocului , puteai vedea toate împrejurimile sale, codrul înconjurat de verdeață prin spărturile căreia se întrezăreau locuri pitorești precum și ruinele cetății de apărare a lui Ștefan cel Mare ( Cetatea de Scaun a Moldovei ), aducând aminte de vremurile și timpurile apuse. La acea masă îmbelșugata, unde limbile s-au
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_chip_ca_o_icoana_mircea_motrici.html [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
unde limbile s-au dezlegat, au început să curgă poveste după poveste, însoțit de cântecul păsărilor și șoatpta din freamătul pădurilor din împrejurime, lunecând printre luminișurile lor către o parte din stăncile și zidurile cetății, cât și o parte a codrului, ce mi se părea atât de mic fiindcă era aproape de graniță. Tare m-am minunat de acea zi ! Așa mi-am dat seama de adevărată să omenie. Niciodată nu dorea să renunțe la bucuriile unei vieți normale. Întotdeauna se află
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_chip_ca_o_icoana_mircea_motrici.html [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
cât și de profesorii prezenți la activitate. Cât de frumos poate răsuna versul eminescian pe note de romanță, ne-au convins încă o dată elevii din clasele primare care, după ce s-au întrecut într-un concurs de lucrări artistico-plastice inspirate de codrul, lacul, plopii, teiul și cosmosul eminescian, au ridicat pe note ,,Sara pe deal”, ,,Mai am un singur dor”, ,,Revedere” și ,, De ce nu-mi vii?”. Făcându-se o analiză a temelor care a inspirit poetul, s-a vorbit despre tema predominantă
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
satele românești, ai căror țărani treceau cu căruță cu boi prin oraș, si nu prea departe de Putna lui Ștefan cel Mare și de Călinești, sătul de naștere al părintelui sau, unde se ducea vară. Se întânlise și aici cu codrul drag lui și cu râul. În jurul orașului erau înălțimile păduroase, dealurile înflorite dinspre Mănăstrisca, Clocucica și Caliceanca, iar puțin mai încolo de dumbrava de la Horecea curgea leneș Prutul. Liniștea câmpeneasca a împrejurimilor, verdea și mirositoarea umbră din Volksgarten, marile porți
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Cartuș, iar de intrat în curte, nici vorbă! De cele mai multe ori vecinii noștri își înjurau câinii, care nu se oboseau nici măcar să latre, dacă cineva striga la poarta lor. -Nu sunt iubiți, le spunea tata-mare, ”să se obosească pentru un codru de pâine aruncat în scârbă?” Câinele trebuie iubit, îi trebuuie afecțiune ca unui om, dacă vrei să te iubească și el la rândul lui. În fiecare an veneau cu colindul, din poarta în poartă, copiii de pe strada noastră sau de pe
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
colaborează și la „Familia” lui Iosif Vulcan, precum și la „Cărțile săteanului român”, o revistă din Gherla, unde publică „Amin”, „Strigă stâncile” și „Lupii țiganului”,. În „Tribuna”, Coșbuc publică baladele de inspirație populară: „Blăstăm de mamă”, „Pe pământul turcului” „Angelina”, „Fata codrului din cetini”, „Draga mamei”, povestirile și basmele versificate: „Fulger”, „Brâul Cosânzenii”, „Izvor de apă-vie”, „Tulnic”, „Lioara”, „Rodovica”, „Crăiasa zânelor”, „Rada”, „Numai una”, „Nu te-ai priceput”. Începe să traducă „Divina Comedie”, „la care va lucra timp de peste douăzeci de ani
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]