43 matches
-
et mysteres, Paris, 1957 ; Le Yoga, Paris, 1960 ; Aspects du mythe, Paris, 1963 și Le sacre et le profane, Paris, 1965. Intr-un articol recent publicat în revista History of Religions Chicago, 1965, nr. l, p. l-17, al cărei coeditor este, M. Eliade, reia această observație, adăugind, programatic, necesitatea lărgirii conștiinței europene, prin asimilarea înțelepciunii și artei popoarelor Asiei și Africii. Este interesant de remarcat că această "dezeuropenizare" a culturii, în care un rol important, de "mediator" cultural 1-ar
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
bazate pe forme. La Iași a creat o școală de sisteme fuzzy și sisteme inteligente. A fost inițiatorul și promotorul Societății Române de Sisteme Fuzzy și a Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy și Inteligență Artificială (BUFSA). Publicații: autor, coautor sau coeditor la peste 20 de volume, dintre care 7 la edituri de prestigiu (Kluwer, Springer, CRC Press, etc.) și peste 300 de lucrări. Este autorul sau coautor a 21 brevete de invenție (România, S.U.A., Japonia, Uniunea Europeană, etc.). Cercetător științific grad I
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Lisabona, Madrid, Amsterdam, Paris. Din 1995 și până în prezent, a predat sau a participat în diverse proiecte în Portugalia, Brazilia, Spania, Argentina, și România. 1988, Referent literar al Teatrului Odeon, București. 1990 - 1991, Director literar al Editurii Edinter, București. 1991, Coeditor al suplimentului LAI al ziarului Cotidianul, București. 1993 - 1994, Director literar, Editura Amadis, Lisabona. 1995 - 1998, Director fondator al editurii PUP - Publicações Universitárias Portuguesas, Lisabona. 2004, Colaborator al ziarului cultural bilingv Diaspora Româna și Moldavă, Lisabona. Din 2005, invitat special
Dan Caragea () [Corola-website/Science/308610_a_309939]
-
cu orientare social- democrată, "Ucraina Liberă". După ce această revistă a încetat să mai apară, în iulie 1905, Simon s-a reîntors în Kiev, unde a lucrat la revista "Rada" (Sfatul). În perioada 1907-1909 a fost editorul revistei "Slovo" (Cuvântul) și coeditor al revistei "Ucraina". După închiderea acestor publicații de către autoritățile țariste, Petliura a trebuit să se mute la Moscova, în 1909, unde, pentru ceva vreme, a lucrat în funcția de contabil. Aici s-a căsătorit cu Olga. În perioada 1912 - 1917
Simon Petliura () [Corola-website/Science/306752_a_308081]
-
Ucraina". După închiderea acestor publicații de către autoritățile țariste, Petliura a trebuit să se mute la Moscova, în 1909, unde, pentru ceva vreme, a lucrat în funcția de contabil. Aici s-a căsătorit cu Olga. În perioada 1912 - 1917 a fost coeditor al ziarului de limbă rusă "Ukrainskaia jizni'" (Viața ucraineană). Petliura a fost delegat la primul Congres al Armatei Ucrainene din Kiev (mai 1917), fiind ales șef al Comitetului Armatei Ucrainene. După proclamarea Radei Centrale Ucrainene (28 iunie 1917), a devenit
Simon Petliura () [Corola-website/Science/306752_a_308081]
-
Grindea a participat la viața culturală și intelectuală evreiască, devenind jurnalist specializat în probleme muzicale și literare. Din 1929 a colaborat la revista "Adam", un periodic cultural orientat pe problematica evreiască, adresată în special cititorilor evrei. Din 1936 a devenit coeditor al acesteia. Curentul antisemit care lua amploare în România, cu aprobarea autorităților, a îngreunat mult activitatea intelectuală a evreilor. În 1939, a plecat, împreună cu soția sa, Carola, într-o excursie în Anglia, unde a ajuns exact în ziua în care
Miron Grindea () [Corola-website/Science/302161_a_303490]
-
partea care a rămas la AT&T a fost denumită în cinstea sa "Laboratoarele Shannon". Robert Gallager l-a numit pe Shannon cel mai mare om de știință al secolului al XX-lea. Conform lui Neil Sloane, de la AT&T, coeditor al marii colecții de lucrări ale lui Shannon în 1993, perspectivele introduse de teoria comunicațiilor dezvoltată de Shannon (numită astăzi teoria informației) constituie bazele revoluției digitale, și fiecare dispozitiv ce conține un microprocesor sau microcontroller este un descendent conceptual al
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
partea I, litera V, V veni, Editura Academiei, București, 1997, 325 p. 6. Biblia 1688, Pârș VIII, Paralipomenon I ÎI, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum, Editura Universității “Alexandru Ioan. Cuza”, Iași, 2011 (coautor; coordonator). 1. Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe. Coeditor alături de Carmen Gabriela Pamfil, Ioan Oprea și Adrian Turculeț, în ANLL (1992 1993), Iași, 1994 (separatum, 190 p.). 2. Omul și limbajul sau. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, Iași, Editura Universității, 1992, (coeditor alături de Dumitru Irimia, 360 p.). 3
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
1. Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe. Coeditor alături de Carmen Gabriela Pamfil, Ioan Oprea și Adrian Turculeț, în ANLL (1992 1993), Iași, 1994 (separatum, 190 p.). 2. Omul și limbajul sau. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, Iași, Editura Universității, 1992, (coeditor alături de Dumitru Irimia, 360 p.). 3. Studia linguistica et philologica în honorem D. Irimia, Iași, Editura Universității, 2004 (coeditor alături de Ana Maria Minut, 586 p.). 4. În calitate de secretar științific și, începând din 1999, redactor responsabil, tomurile pe anii 1990, 1991
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
1993), Iași, 1994 (separatum, 190 p.). 2. Omul și limbajul sau. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, Iași, Editura Universității, 1992, (coeditor alături de Dumitru Irimia, 360 p.). 3. Studia linguistica et philologica în honorem D. Irimia, Iași, Editura Universității, 2004 (coeditor alături de Ana Maria Minut, 586 p.). 4. În calitate de secretar științific și, începând din 1999, redactor responsabil, tomurile pe anii 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004 și 2005 ale “Analelor științifice ale
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004 și 2005 ale “Analelor științifice ale Universității Al. I. Cuza”, secțiunea lingvistică. 5. Signa în rebus. Studia linguistica et semiologica în honorem M. Carpov. Iași, Editura Universității, 2005 (coeditor alături de Mihaela Lupu, Florin Olaru și Iulian Popescu, 380 p.). 6. Rudolf Windisch, Studii de lingvistică și filologie românească. Editori: Eugen Munteanu, Oana Panaite, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 2006, 295 p. ISBN 978-973-703-195-2 (973-703-195-4). 7. Quaderni della Casă
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
cu iluminismul și noua ei direcție în perioada romantică". Sub conducerea profesorului de dogmatică Michael Schmaus, obține docența (germ. "Habilitation") la München, cu o lucrare despre mariologie în perioada carolingiană. Între 1959 și 1965 este profesor la Tübingen, unde devine coeditor al revistei "Tübinger Theologische Quartalschrift". În continuare, a deținut, timp de 20 de ani, la München, catedra de profesor de dogmatică și istoria dogmelor (1965-1985). Aici a fost coeditor al revistelor "Münchner Theologische Zeitschrift" și "Forum Katholische Theologie". În 1980
Leo Scheffczyk () [Corola-website/Science/310773_a_312102]
-
carolingiană. Între 1959 și 1965 este profesor la Tübingen, unde devine coeditor al revistei "Tübinger Theologische Quartalschrift". În continuare, a deținut, timp de 20 de ani, la München, catedra de profesor de dogmatică și istoria dogmelor (1965-1985). Aici a fost coeditor al revistelor "Münchner Theologische Zeitschrift" și "Forum Katholische Theologie". În 1980 devine membru titular al Academiei Bavareze de Științe, iar în 2001, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit cardinal, pentru merite teologice deosebite. A murit la München
Leo Scheffczyk () [Corola-website/Science/310773_a_312102]
-
lui Musil. Se refugiază împreună cu soția sa, Martha, la Zürich, în Elveția. Rămas fără venituri și fără editor, situația materială a cuplului este foarte precară. Sunt susținuți financiar de admiratori și prieteni precum familia Mayrisch din Luxemburg și Church, mecena coeditori ai revistei "Mesures". De asemenea, sculptorul austriac Fritz Wotruba și pastorul protestant Lejeune vor avea grijă ca Musil să aibă din ce trăi până la sfârșitul vieții. În octombrie 1938, "Operele pre-postume", publicate în decembrie 1934 la Editura Humanitas din Zürich
Robert Musil () [Corola-website/Science/309812_a_311141]
-
serie de dificultăți. A reluat cu succes activitatea de scriitor. În perioada 1970-1989 a fost redactor șef la publicația "Siebenbürgische Zeitung" (Ziarul transilvănean) care apare la München. Lucrează în calitate de colaborator extern la Radiodifuziunea din Bavaria ("Bayerischer Rundfunk"). Din 1991 este coeditor al publicației "Südostdeutsche Vierteljahresblätter". A fost inclus în antologia bilingvă "Scriitori germani din România de după 1945", apărută în 2012 la Editura Curtea Veche
Hans Bergel () [Corola-website/Science/306000_a_307329]
-
îmbunătățită în anul 2008. A scris prima monografie, asupra Halobacteriaceaelor denumită Microorganisme arheene extrem halofile A scris Bioterorismul una dintre cele mai complete cărți ce tratează acest subiect, alături de alți doi coautori (Cătălin Lazureanu și Cornelia Prioteasa) De asemenea, este coeditor al unui volum apărut la Springer Verlag Viena privind microorganismele extremofile. A lucrat între anii 2003-2008 la Universitatea din Salzburg în domeniul microbiologiei extremofilelor unde a conceput și participat la mai multe și originale cercetări de laborator privind rezistență microorganismelor
Sergiu Fendrihan () [Corola-website/Science/323910_a_325239]
-
un important propagator al culturii evreiești din România, dar a și tradus importante opere din literatura idiș europeană precum și literatură română în limba idiș. Din 1929, Miron Grindea a început să colaboreze la revista "Adam", iar din 1936 a devenit coeditor și director al acesteia. În 1930, revista "Adam" a publicat un eseu al lui Benjamin Fundoianu despre arta lui Marc Chagall. În 1937, revista a dedicat un întreg număr poetului Itzik Manger. Istoricul Barbu Lăzăreanu a publicat "Însemnări istoriografice", în
Adam (revistă) () [Corola-website/Science/326911_a_328240]
-
Zacharias Lichter, 1969), pentru care a primit Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor. În Statele Unite a publicat Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch (1977), Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism (ediție revăzută și adăugită, 1987), Exploring Postmodernism (coeditor, 1988), Rereading (1993). Dintre cărțile publicate în română după 1989 menționăm Amintiri în dialog (împreună cu Ion Vianu; 1994), Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții (2002; Marele Premiu al ASPRO), Mateiu I. Caragiale: recitiri (2003), Portretul lui
Modernism, avangardă, interpretări în cheie contemporană ale lui Shakespeare, Terapia destinului, dar și povestiri de viață by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105571_a_106863]