1,222 matches
-
confiscă — și extrema stângă și extrema dreaptă — personalitatea umană. Nu cred însă că extrema dreaptă poate fi gândită în paralel cu cea stângă, cum se face. Extrema dreaptă nu confiscă proprietatea, personalitatea legată de proprietate. Extrema stângă e egalitară; egalitatea coercitivă e sterilizantă. FANTASTIC Nu știu dacă fantasticul este din nimic sau din ceva, dar ca să fii fantastic trebuie să fii transsenzorial, în afară de concret și de real. Însă fantasticul nu e totuna cu misticul și la o adică el e mult
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
greu. ORDINE Ordinea nu trebuie să fie confiscatoare, ci protectoare, deoarece ordinea, în afara adevărului, e dezordine. La germani e o ordine pe care nu o simți. Chiar când vezi un polițist, ca o statuie, pe stradă, el nu-ți apare coercitiv — ci regulator. ORIGINAL Originali, vorba lui Heidegger, nu sunt decât idioții. Altminteri doar Dumnezeu e original, iar Aristotel nu e original, că nu face decât să descrie opera lui Dumnezeu. Dar Aristotel, nu încape îndoială, e un geniu, pentru că descrie
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
valorile existente la un moment dat, respectiv obținerea unei creșteri sau descreșteri a acestui număr. În politica demografică se impune faptul ca un obiectiv, chiar dacă pozitiv, nu trebuie să fie atins prin mijloace discutabile, și cu atât mai puțin abuzive, coercitive, criminale. Transformările pe care le-a cunoscut, de exemplu, familia, ca funcție și structură, sub impactul politicilor economice (industrializarea și urbanizarea) și socialdemografice s-au reflectat în creșterea duratei școlarizării și instruirii în general, participarea femeilor la activități economice neagricole
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
În acest context, este necesară sublinierea ab initio a faptului că, în materie de politică demografică, o anumită finalitate/strategie, chiar dacă este în mod obiectiv pozitivă, ea nu trebuie atinsă/implementată prin mijloace discutabile, și cu atât mai puțin abuzive, coercitive sau criminale. Stricto sensu, prin politică demografică se înțelege ansamblul de măsuri luate de autoritatea statală pentru influențarea numărului, structurii, repartizării și mișcării naturale a populației din teritoriul guvernat. În raport de obiectivul fixat, poate fi vorba de menținerea numărului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
perioadă, 1966-1973, s-a caracterizat prin prevalența măsurilor de stimulare a natalității - alocații pentru copii, prime de naștere, concedii de maternitate, diverse beneficii acordate familiilor cu mai mulți copii, reducerea vârstelor de pensionare pentru femeile cu mai mulți copii - măsurile coercitive având mai mult un rol de exemplu. În februarie 1972, ca urmare a numeroaselor sesizări venite din partea corpului medical, dar și în scopul ralierii la convențiile demografice internaționale, a fost emis decretul nr.53, prin care vârsta minimă la care
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în intimitatea acesteia. Lipsa unor reglementări legislative care să pedepsească violența în familie (bătaia, abuzurile, violul marital, hărțuirea sexualăă pare să confirme această impresie. Politica natalistă nerealistă a regimului comunist din România, care, în lipsa infrastructurii socio-economice necesare, a preferat mijloacele coercitive, în locul celor stimulative, pentru a obține creșterea natalității, singularizează cazul românesc în spațiul Europei Centrale și de Est. 2. Emigrarea controlată Regimul ceaușist a acționat de o manieră nivelatoare, ostilă diversității, asupra întregii societăți românești, prin încadrarea ideologică, prin represiune
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
conturat ca definitoriu pentru România nivelul scăzut al sporului natural, precum și stadiul avansat al procesului de îmbătrânire demografică. Politica natalistă nerealistă a regimului comunist din România - care, în lipsa infrastructurii socio-economice necesare, a preferat mijloacelor de stimulare a natalității pe cele coercitive - singularizează cazul românesc în spațiul Europei Centrale și de Est. FIȘA DE LUCRU - L1 „Pro” Data: Unitatea școlară: LICEUL „I. N. ROMAN" Clasa: a XI-a Disciplina: ISTORIE Unitatea de învățare: România de la stat totalitar la stat de drept Tema
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
față de ale altor instituții, reguli nescrise, dar tot atât de obligatorii și care cer bun-simț în a fi respectate. Biserica Ortodoxă numește aceste reguli, rânduieli. Sfințiții Părinți care păstoresc credincioșii parohiei, în marea lor bunătate și din respect față de aceștia, nu impun coercitiv respectarea rânduielilor, ci prin blânde rugăminți adresate celor care, din neștiință sau anumite lipsuri, în dauna sufletească a semenilor prezenți în sfântul lăcaș, provoacă dezordine. Am văzut și rugăminți trecute cu vederea, iar tonul blajin folosit, considerat drept slăbiciune de către
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
patronul (firme industriale, comerciale, bănci, etc.); organizații de tip "service" în care primul beneficiar este clientul (spitale, școli etc.); organizațiile naționale în care primul beneficiar este un număr foarte mare de oameni (armata, poliția, etc.). A. Etzioni clasifică organizațiile în: coercitive (școli de corecție, unități militare); utilitare (întreprinderi, oficii, bănci); normative (biserici, partide politice, asociații voluntare, etc.). După natura și specificul lor, organizațiile au fost clasificate de către sociologii T. Parsons, D. Katz și R.L. Kahn astfel: organizații productive (economice); organizații de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
timp, puterea politică îndeplinește o funcție de garantare a organizării și stabilității politice a societății; funcția de control și sancționare, funcție realizată cu ajutorul sistemului de norme de care dispun instituțiile puterii politice; activitatea de control garantează obligativitatea îndeplinirii deciziilor adoptate; funcția coercitivă, de constrângere; 24 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 61. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 57 funcția socială generalizată, prin care puterea politică vizează acțiunile decizionale la nivelul societății globale conform
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
altceva.” (Carta Olimpică, http://www.olympic.org ) Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 80 În anul 1920 au fost suspendate Austria și Germania, aceasta din urmă fiind din nou sancționată în 1948 alături de Japonia și Italia. Măsuri coercitive au fost luate și asupra Africii de Sud, Rodeziei și Taiwanului care au practicat politica de apartheid (este cazul primelor două țări), fiind mai târziu eliminate din Mișcarea Olimpică pe motiv de presiuni asupra țărilor africane și amenințarea cu boicotul. În 1980
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ambiguă, percepțiile despre ceilalți sunt frecvent indecise, formularea obiectivelor pe termen lung și criteriile de evaluare a performanțelor sunt vagi, dar implicite, canalele de comunicare sunt informale, coordonarea se realizează pe baza recunoașterii valorilor și nu prin reguli (normativ vs. coercitiv), orientarea se realizează prin consens, este valorizată evitarea conflictelor și sunt prețuite relațiile informale active între foștii lucrători și conducere. Managementul brazilian înseamnă ierarhie și autoritate, statusul și puterea fiind importante; adoptarea deciziilor este centralizată, relațiile personale sunt mai importante
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
producerii de accidente grave, soldate cu morți și răniți. Radu Stroe propune creșterea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce. Soluția nu este doar creșterea amenzilor. Ceea ce pregătim noi este un pachet mai complex de măsuri, în care aspectul coercitiv reprezintă numai o mică parte. În fond, ne interesează să reglăm un mecanism care nu își produce efectele. Așa cum știți, în urmă cu câteva luni, am avut o primă discuție în Guvern și am decis atunci că numai creșterea amenzilor
Codul Rutier, modificat din temelii: Permisul va putea fi suspendat până la patru ani. Cum vor fi determinați șoferii să-și plătească amenzile by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72165_a_73490]
-
lui Ostrom (1990, pp. 8-13) sunt intervenția „leviatanului” și privatizarea. 1.2.3. Soluțiile clasice: leviatanul sau privatizarea O primă soluție oferită pentru rezolvarea problemei pășunii lui Hardin, sugerată chiar de acesta (Hardin, 1968, p. 1247), este crearea unei instituții coercitive de către o autoritate superioară care să sancționeze păstorii în cazul în care aceștia supraexploatează bunul comun. În practică, această rezolvare solicită instituirea unei anumite forme de coproprietate asupra bunului comun de către o structură externă, capabilă să controleze consumarea bunului prin
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
asupra comportamentelor și strategiilor celorlalți. În regimul devălmășiei absolute, satele erau compuse dintr-un număr mic de actori, ceea ce făcea posibilă monitorizarea reciprocă și detectarea necooperării unor membri. Numărul mic de membri și interacțiunile repetate fac posibilă apariția unor mecanisme coercitive de ordin moral care țin de relația indivizilor cu comunitatea din care fac parte . De asemenea, în comunitățile restrânse și tradiționale, membrii au așteptări în ceea ce privește predictabilitatea strategiilor comportamentale adoptate de ceilalți. Odată ce un actor încalcă o regulă, el se poate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
îndreptățiți. Pentru a putea proteja țarina de eventualele pătrunderi ale vitelor, aceasta era înconjurată cu un gard. Ridicarea gardului presupunea o acțiune colectivă la care erau obligați să participe toți membrii comunității. Pentru cei care nu cooperau exista o măsură coercitivă - regulă de pedepsire - biciuirea cu nuiaua (Stahl, 1998). Modul de exploatare a țarinii era așadar bine definit și controlat de către obște. Țăranul nu mai avea posibilitatea să dispună de teren după putere și nevoi, ci trebuia să întreprindă acțiuni conforme
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cărți la care facem referire o piesă de teatru într-un aforism, el are intuiția mesajului-replică, cu funcție diagnostic prognostică, de edificare. Mesajul este o replică pentru faptul că subiectul actorul nu-l preia ca pe un act juridic, automat coercitiv. Propoziții de felul „doi plus doi fac patru” sau „respectă-ți părinții” se transmit pe filieră epistemic-morală, naturală (precum bunul simț) omului. El este participant în această piesă de teatru, în acest joc; cunoștințele devin reguli de relaționare normal-competitivă între
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
minte, ci tonul de bază cu care le exprimă. Și atunci realizezi că șansa celebrității lui Nae, ba chiar cauza posterității lui, stă în această flagrantă inactualitate a tonului. E tonul unui om liber care nu se supune nici unei autorități coercitive. Parcă ar sta singur în fața lumii și ar vorbi pentru sine despre problemele ei. De aici detașarea nefirească care îi însoțește cuvintele, și de aici impresia de bruschețe aspră pe care o lasă. Căci are directețea supărătoare a oamenilor care
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
element important ce stă la baza dreptului. Ea reprezintă o regulă generală pe care statul o instituie la nivelul său, pentru a fi respectată cu strictețe de toată lumea, inclusiv de către instituțiile și organele sale sub sancțiunea aplicării forței, ca măsură coercitivă. Norma juridică reglementează anumite relații sociale, comportamentul și relațiile dintre oameni, atât în viața de toate zilele, cât și în cel de producție, fără a se adresa în mod special unui individ sau organizații. Prin norma juridică se stabilește generic
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
anumite obligații civile. Subiectul activ dintr-un raport juridic are anumite drepturi subiective civile, ce pot consta într-o anumită conduită, în a da, a face sau a nu face ceva față de subiectul pasiv, sprijinindu- se, la nevoie, pe măsuri coercitive din partea statului. Drepturile subiective civile sunt multiple și diferite, fiecare având rolul său. Obligația civilă este a doua latură a conținutului raportului juridic, care constă într-o îndatorire, un anumit comportament corespunzător drepturilor subiective. De fapt, obligația civilă înseamnă o
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
pornită din inițiativa și convingerea lor proprie.Altele sunt măsurile luate de instanță în cazul unui conflict sesizat de asociația de proprietari sau de către proprietari, ele nu sunt de natura împăcării între părți, ci, în principal, au caracter sancționatoriu sau coercitiv pentru că au încălcat prevederile unei legi sau a unui act normativ și doar în secundar pot avea și un caracter educativ. Dacă se abțin în viitor de la comiterea de noi fapte conflictuale, o fac doar din teama de a nu
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
numai că se întețesc, dar se și înmulțesc continuu, fără să se apeleze la nici una dintre căile legale de soluționare, care sunt : medierea ca una dintre modalitățile amiabile de soluționare sau instanța de judecată la care aplică măsuri de soluționare coercitive, dacă părțile nu catadicsesc să pună capăt conflictului prin intermediul mediatorului. Reiterăm despre conflictele legate de restanțele neachitate de foarte mult timp de către proprietarii de apartamente, care sunt lăsați, în mod nejustificat să acumuleze sume impresionante de bani la asociațiile de
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
de salvare absolută și de o nouă epocă». [...] « Am putea afirma că este înfricoșător că societățile libere, de tip occidental, sunt fondate pe cupiditate, ca motivație umană fundamentală, dar chiar și o astfel de situație este de preferat unei iubiri coercitive, pentru că aceasta nu poate sfârși decât într-o societate de deținuți și gardieni». În comunism și nazism, cruzimea este o virtute: „Mortificarea imaginației, ungerea lui Stalin ca princeps scholasticorum (prinț al filosofiilor), acceptarea universală a climatului lugubru de supunere oarbă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
încă mai susțineau că Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Traian Vuia erau personalități care au marcat în bine istoria românilor.” Minoritățile naționale au avut și ele de suferit: „După măsurile coercitive luate împotriva minorității germane în 1945 (circa 100.000 150.000 de sași și șvabi luați la muncă forțată în URSS), o altă minoritate națională din România era supusă unei acțiuni similare, ca urmare a deciziilor luate de guvernul sovietic
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
inovațiilor sociale bazate pe valori, definind, articulând, apărând și configurând electorate pentru funcțiile care, până la urmă, pot fi adoptate de politica oficială. În ceea ce privește al doilea segment al societății, „guvernul este singurul sector căruia societatea îi conferă autoritatea să folosească puterea coercitivă în apărarea interesului public. [...] să satisfacă nevoile esențiale, să mențină ordinea publică și siguranța națională, să strângă impozite și să redistribuie resursele societății. [...] Guvernul are, de asemenea, și lipsuri importante. Datorită capacității sale de a comanda resurse, el este izolat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]