236 matches
-
multicolore. Flăcăii, pentru a nu rămâne mai prejos decât fetele, căutau, în dimineața zilei de 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasă. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă din pădurea localității în care trăiau, ducând cu ei câte o cofă cu apă neîncepută. Fiecare tânăr își ascundea vasul într-un loc doar de el știut, rostind numele fetei ce-i era dragă. Apoi, până la ivirea zorilor, se prindeau cu toții în horă, spuneau cimilituri sau cântau din fluiere. La răsăritul soarelui
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
Fiecare tânăr își ascundea vasul într-un loc doar de el știut, rostind numele fetei ce-i era dragă. Apoi, până la ivirea zorilor, se prindeau cu toții în horă, spuneau cimilituri sau cântau din fluiere. La răsăritul soarelui, fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită și vor trăi împreună până la bătrânețe. Dacă în apă se afla o floare uscată sau veștedă, era semn că tânărul nu
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
arici în înalturi ciocârlia stă de veghe peste toate risipindu-și melodia peste câmpuri cu bucate sus pe munți ca o năframă curcubeul desenează un tablou ce se destramă sub căldura de amiază către seară se strâng roată fetele cu cofe-n mână apă rece vin să scoată din adâncul de fântână doar un strigăt le zorește către casă de-ntârzie pe cer luna-și risipește larg paloarea argintie *** Ciclul "Vara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: zi de vară / Ovidiu
ZI DE VARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1434604408.html [Corola-blog/BlogPost/352921_a_354250]
-
mea cu excepția oficialităților și în orice caz înmormântarea să fie anunțata cu o zi mai târziu chiar celor ce m-au cunoscut. Nu vreau mascaradă. Să nu mi se facă parastas decât la șase săptămâni. Să-mi care apa cu cofă și să se închine cineva la cimitir în fiecare zi timp de șase săptămâni. Să nu vina la slujbă mea religioasă niciun popă afară de preotul și părintele Bejenaru Vasile din suburbia Cărămidarii de Jos, raion Niculae Bălcescu, căruia îi sărut
Maria Tănase. Testamentul artistei, expus la Casa Băniei din Craiova-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102001_a_103293]
-
ca mâța A prins-o cu fâța, fâța Și cu unul în borceag Stai acas' că mâine plouă Nu deschizi televizorul C-o să vină perceptorul Pe la opt. Sau după două Dacă știe sau nu știe Să-și umple cu bârfe, cofa Tanti Frosa catastrofa Era as în calomnie! Referință Bibliografică: Tanti Frosa / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 327, Anul I, 23 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TANTI FROSA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Tanti_frosa_.html [Corola-blog/BlogPost/358925_a_360254]
-
samariteană și de ce la ora aceasta nu dansează pe uliți fetele caste? nu există decât femei de rasă care aduc apă să ne hrănim cămilele împovărarea verde abuziv îmi tulbură vederea virgină din ochii de vultur îmi fură ideea în cofe de dud pline la refuz cu apa răpită fântânilor ca la răpirea fecioarelor numai clopotul acela bătea eu așteptam răstignit pe catarg și străbunul meu a fost un pirat și pe eșafod a ajuns; acolo... o fată... THE GIRL IS
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1459853537.html [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
adună pe toate într-un poem și le toarce cândva îmi va lăsa pe tâmple velința unui singur cuvânt acela pe care ea îl tot cerne prin inima ei apoi îl rostogolește prin pădurile de mesteceni pentru a-i umple cofele cu apa limpede a bucuriei ea speră o privește pe Artio cum înverzește cu un singur gest tâmplele pământului și tace toarce firele într-un poem țese păianjenul noaptea prin pânze fire de tort din trup de poem... Anne Marie
ŢESE PĂIANJENUL NOAPTEA PRIN PÂNZE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1450280010.html [Corola-blog/BlogPost/369880_a_371209]
-
din Arbănași. În magazinul pictorului Ivan Ivanov găsim o colecție bogată de obiecte vechi, vase moderne de ceramică, foarte multe picturi cu motive laice și religioase, realizate pe vase de lemn, mai ales pe copăițe, scoarță de copac, jumătate de cofa, chiar și pe un fier de călcat vechi. Pictorul și-a propus să adune în tablourile sale tradiție și originalitate, să imortalizeze peisaje, clădiri și chipuri umane din Arbănași și din zonă. La un colț de stradă sunt tarabe cu
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398095022.html [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
fântână, Un român și o română, Au venit, așa se pare, Fiecare pe-o cărare, Hăulind, nevoie mare! El un mare șugubăț, Oacheș tare și isteț, Sprijinea în cot un băț, Ea o mare turturea Oacheșă, la fel și ea, Cofa-n brâu o și ținea. Se priviră pe furiș, Ea-și cătă cofa pieziș, El scăpă bățu’-n frunziș. A simțit instantaneu, Cum că ea i-e dragă rău. Pot să jur pe Dumnezeu! Și nici ea nu-i mai
ULCIORUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420023891.html [Corola-blog/BlogPost/352167_a_353496]
-
o cărare, Hăulind, nevoie mare! El un mare șugubăț, Oacheș tare și isteț, Sprijinea în cot un băț, Ea o mare turturea Oacheșă, la fel și ea, Cofa-n brâu o și ținea. Se priviră pe furiș, Ea-și cătă cofa pieziș, El scăpă bățu’-n frunziș. A simțit instantaneu, Cum că ea i-e dragă rău. Pot să jur pe Dumnezeu! Și nici ea nu-i mai prejos Chiar de-și ține fruntea-n jos, Sufletu-i întors pe dos
ULCIORUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420023891.html [Corola-blog/BlogPost/352167_a_353496]
-
vreme. Știa că muierea era supărată. Zoița i-o luase înainte cu ventilatorul. În casa ei se adunau gospodinele la un pahar de vorbă, lăudând aparatul oricui avea urechi să le asculte. Uitaseră de Silvia și de filtrul ei de cofei, care-l costase pe Ilie o parte mare din banii pe porcul vândut luna trecută la târg. - De ce nu vrei să ne luăm și noi ventilator? - Să dau bani munciți cu greu pe ceva care mișcă aerul? Banii nu cresc
VENTILATORUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434250506.html [Corola-blog/BlogPost/360497_a_361826]
-
banii pe porcul vândut luna trecută la târg. - De ce nu vrei să ne luăm și noi ventilator? - Să dau bani munciți cu greu pe ceva care mișcă aerul? Banii nu cresc pe garduri, Silvie! Abia ți-am luat filtru de cofei și deja ai uitat de el că stă în odaia de jos și-l folosesc păienjenii! - Mă, bărbate! Femeia se întoarse cu tot trupul pe banca îngustă. Acu’i vremea aparatelor, mă! Ele ne ajută să trăim mai bine! Asta
VENTILATORUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434250506.html [Corola-blog/BlogPost/360497_a_361826]
-
fi distrusă și te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul. - Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă și aprinsă în caz de boală, calamități naturale, supărări. - În dimineața Paștelui e bine să privești prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului. - Un alt obicei spune că e bine să te speli pe față cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, unul
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării by http://uzp.org.ro/traditii-si-obiceiuri-de-pasti-culese-din-diferite-zone-ale-tarii/ [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului stă ziua potopită de tufele în floare pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng de-abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le fur' cu drag s-a
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1491196868.html [Corola-blog/BlogPost/373415_a_374744]
-
frică, da' cu ochii bleojdiți și îndrăzneală mare, gata să sară la mîță ca s-o scarmene. Se îmbătaseră de la damf, săracii. Pe urmă oamenii au început să pună vin și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de lapte, căldărușa cu
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
fost unul simplu: „așe a fost și la taica meu și așe îi bine!”. L-am înțeles. Respecta natura și nu vroia sa o industrializeze! Din moși-strămoși acești moți harnici trăiau din ce fabricau din lemn, ciubere, copăi, coveți, butoaie, cofe, căuce, linguri, și multe altele necesare oricărei gospodarii. Iarna la munte este lungă, grea și ține mai mult de șase luni, așa că „muntenii” aveau timp suficient de lucru, de prelucrat lemnul. Vara, coboarau la câmpie cu căruțele încărcate cu produsele
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1434643950.html [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
Siberia. Să ne considerăm norocoși că drumul calvarului a fost mai scurt, terminându-se în stepa aridă a Bărăganului ? scoarța crăpată - mugurele tresare sub raza lunii ecou de clopot vibrând în lama coasei - ceasul prânzului gâlgâie încet apa rece din cofă - cosaș neclintit Orgă de țurțuri - picături cristaline rezonând în jgheab amurgul zilei - țârâitul de greieri biruind coasa două destine - la piciorul patului un greiere șchiop tihna-nserării - fornăitul cailor scutură macii o buburuză pe mâna femeii - răscruce de drum o
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romani_de_haiku_doina_bogdan_wurm.html [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
Ciobanel; Adrian Ciobanu; Anica Ciobanu; Liviu Ciobanu; Dumitru R. Ciobotaru; Gheorghe Ciocoiu; Cristian Carlova; Marcela Cârtita; Nicolae I. Cislaru; Mihai Ciubotaru; Paula Ciubotaru; Constantin Ciupitu; Elenă Ciupitu; Florian I. Ciurlea; Gheorghe F. Ciuta; Gheorghiță Climent; Gheorghe Coc; Adrian Cocienescu; Gheorghe Cofa; Daniel Cohen; Marin Cojocaru; Mariana Cojocaru; Nicolae Comiza; Valentin Comsa; Petre Condescu; Dinel Condoiu; Gheorghe Constantin Constantin; Adrian Gheorghe Constantin; Dumitru Constantin; Daniel C. Constantin; Jan Constantinescu; Alexandru Constantinescu; Vasile Constantinescu; Gheorghe Adrian Copoiu; Carmen Teodora Corboianu; Mircea Cornea; Adrian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Cofa, întâlnit și sub forma Conovca (în , transliterat Konovka) este un sat reședință de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 200 metri, în partea de centru-nord a raionului
Cofa, Chelmenți () [Corola-website/Science/315910_a_317239]
-
transliterat Konovka) este un sat reședință de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 200 metri, în partea de centru-nord a raionului Chelmenți, pe malul râului Nistru. Localitatea Cofa a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806
Cofa, Chelmenți () [Corola-website/Science/315910_a_317239]
-
o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Cofa făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin . În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită aici o biserică de lemn . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Cofa a făcut
Cofa, Chelmenți () [Corola-website/Science/315910_a_317239]
-
1817, satul Cofa făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin . În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită aici o biserică de lemn . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Cofa a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28
Cofa, Chelmenți () [Corola-website/Science/315910_a_317239]
-
cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Cofa face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3 (0+3), reprezentând 0,43% din populație . În prezent, satul are 630 locuitori
Cofa, Chelmenți () [Corola-website/Science/315910_a_317239]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3 (0+3), reprezentând 0,43% din populație . În prezent, satul are 630 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Cofa era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Cofa, Chelmenți () [Corola-website/Science/315910_a_317239]
-
Deasupra gropii comune s-a înălțat o troiță de lemn, înlocuită dupa câțiva ani de un obelisc din piatră. Supravietuitor al masacrului a fost si Steiu Gavril din Sat Petresti, com. Mintiu, jud. Cluj. Mihali Ștefan Crețu și Timiș Ioan Cofă dezertaseră cu vreo săptămână în urmă dintr-o unitate horthystă și se îndreptau peste munți, prin păduri spre casă, aducând și vestea că peste o zi două forțele antifasciste vor pătrunde în Moisei, pe drumul voievodal, eliberând Maramureșul. Soldați obișnuiți
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]