236 matches
-
se așeza o structură de lemn dispusă în două ape și se acoperea cu pământ (argilă galbenă), se bătătorea ca să devină impermeabil. O improvizație de pat și o vatră de lut și piatră, un inventar simplu (vase de lut, o cofă etc.) acopereau necesitățile unui trai modest. Până foarte târziu, tot bordei se numea o locuință de suprafață, monocelular (cu o singură încăpere, eventual o tindă) acoperită cu stuf, paie, fân, alte resturi vegetale, care a constituit locuința țăranului român. Cât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o scar de lemn. Porumbul știuleți se ținea în podul casei, asemenea fasolea, sămânța de cânepă, de in, de bostan etc. Din tindă, în partea stângă, pe ușă intram în casă. La răsărit era o mică bancă pe care stătea cofa cu apă și 2-3 străchini și în urmă un pat de lemn, portativ. Aici erau două ferestre, iar deasupra ferestrelor trei icoane. Pe patul portativ dormea tata singur. În fundul camerei din stânga era o masă de lemn, la apusă un pat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mea cu exceptia oficialităților și în orice caz înmormântarea să fie anunțată cu o zi mai tarziu chiar celor ce m-au cunoscut. Nu vreau mascaradă. Să nu mi se facă părăstas decât la șase săptămâni. Să-mi care apă cu cofa și să se închine cineva la cimitir în fiecare zi timp de șase săptămâni. Să nu vină la slujba mea religioasă niciun popa afară de preotul și părintele Bejenaru Vasile din suburbia Cărămidarii de Jos, raion Nicular Bălcescu, căruia îi sărut
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
Doina Badea, Doina Levintza și Doina de jale, pentru Visul unei nopți de iarnă, pentru Ultima noapte de dragoste și pentru frumusețea proverbială a româncelor, pentru Țara Bârsei, Țara Oașului, Țara Vrancei și Țara de dincolo de negură și pentru coșarcă, cofă, damigeană și pentru Ansamblul Teleormanul din Alexandria și Rapsozii Botoșanilor, pentru Regina Maria și pentru fiica ei, monahia Alexandra (Prințesa Ileana a României), pentru Covasna „maghiară” și Sibiul „secuiesc”, pentru Hrușcă, Socaciu și Pittiș, pentru Balta Mare a Brăilei, Pădurea
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Siberia. Să ne considerăm norocoși că drumul calvarului a fost mai scurt, terminându-se în stepa aridă a Bărăganului ? scoarța crăpată - mugurele tresare sub raza lunii ecou de clopot vibrând în lama coasei - ceasul prânzului gâlgâie încet apa rece din cofă - cosaș neclintit Orgă de țurțuri - picături cristaline rezonând în jgheab amurgul zilei - țârâitul de greieri biruind coasa două destine - la piciorul patului un greiere șchiop tihna-nserării - fornăitul cailor scutură macii o buburuză pe mâna femeii - răscruce de drum o
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
frică, da' cu ochii bleojdiți și îndrăzneală mare, gata să sară la mîță ca s-o scarmene. Se îmbătaseră de la damf, săracii. Pe urmă oamenii au început să pună vin și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de lapte, căldărușa cu
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
coboare foc din cer peste jertfa voastră. Preoții lui Baal se roagă, își fac tăieturi pe corp, sar înaintea jertfei dar nimic nu se întâmplă. Atunci îi dă la o parte, pune să se toarne de trei ori câte patru cofe de apă peste jertfa sa și se roagă în auzul întregului popor: ,,Doamne, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Israel! Auzi-mă Doamne, auzi-mă acum cu foc ca să cunoască astăzi poporul acesta că Tu ești Dumnezeu
SFÂNTUL ILIE de ION UNTARU în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365267_a_366596]
-
a fost pe apartamentele din cele douăsprezece blocuri de acolo! -, era un părculeț care, în mijlocul unui rond mare de flori, avea plantată o statuie ce reprezenta în mod stilizat o țărăncuță înaltă de vreo trei metri, purtând pe cap o cofă. Artistul, un cunoscut sculptor care locuia în același cartier cu Marian, reprezentase personajul, practic, fără nici o îmbrăcăminte, nici măcar sugerată în vreun fel oarecare, însă cu un fund și niște sâni imenși. Pentru cunoscători nu era o operă fără valoare, însă
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
Iar șoaptele iertării se despletesc din El În vinerea ce Răstignirea Lui ne-aduce. Coroana grea de spini, mușcă din a Sa frunte Și-ntregul trup îi sângerează-n chinuri grele, Se cutremură zarea, tunete fac punte, Ploaia își varsă cofele, păcatele să spele. Călăii tulburați cu toți îngenunchează Și îl recunosc drept Rege pe Iisus, Regretele deșarte în inimi li se-așază Căci au sfidat iubirea trimisă de Sus! Îngerii morții doliul întinde în inimi, Pe care scrie-n litere
VINEREA MARE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351168_a_352497]
-
fântână, Un român și o română, Au venit, așa se pare, Fiecare pe-o cărare, Hăulind, nevoie mare! El un mare șugubăț, Oacheș tare și isteț, Sprijinea în cot un băț, Ea o mare turturea Oacheșă, la fel și ea, Cofa-n brâu o și ținea. Se priviră pe furiș, Ea-și cătă cofa pieziș, El scăpă bățu’-n frunziș. A simțit instantaneu, Cum că ea i-e dragă rău. Pot să jur pe Dumnezeu! Și nici ea nu-i mai
ULCIORUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352167_a_353496]
-
o cărare, Hăulind, nevoie mare! El un mare șugubăț, Oacheș tare și isteț, Sprijinea în cot un băț, Ea o mare turturea Oacheșă, la fel și ea, Cofa-n brâu o și ținea. Se priviră pe furiș, Ea-și cătă cofa pieziș, El scăpă bățu’-n frunziș. A simțit instantaneu, Cum că ea i-e dragă rău. Pot să jur pe Dumnezeu! Și nici ea nu-i mai prejos Chiar de-și ține fruntea-n jos, Sufletu-i întors pe dos
ULCIORUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352167_a_353496]
-
și au fost încântați de plimbarea cu plutele pe Bistrița. În muzeu sunt amenajate spații dedicate și celorlalte ocupații ale localnicilor, precum fierăritul, păstoritul și butinăritul, torsul și țesutul. Butinăritul este reprezentat prin obiecte de uz casnic și gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în care se obține untul), berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru strânsul cașului), sculpturi în lemn, rame pentru icoane, tablouri, stative, brai, obiect cu care se bătea brânza frământată. Într-o
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
adună pe toate într-un poem și le toarce cândva îmi va lăsa pe tâmple velința unui singur cuvânt acela pe care ea îl tot cerne prin inima ei apoi îl rostogolește prin pădurile de mesteceni pentru a-i umple cofele cu apa limpede a bucuriei ea speră o privește pe Artio cum înverzește cu un singur gest tâmplele pământului și tace toarce firele într-un poem țese păianjenul noaptea prin pânze fire de tort din trup de poem... Anne Marie
ŢESE PĂIANJENUL NOAPTEA PRIN PÂNZE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369880_a_371209]
-
Ștefan Trușcă, satul Româna, județul Olt, oferă o varietate de produse unele din ele originale: ulcioare de apă, ulcioare de nuntă, cocoșul de Oboga, oale și tăvi pentru pregătit mâncarea, ulciorul de nuntă cu trei brațe, glastre, servicii de cafea, cofe și căni de vin, tip putinică cu burtă, barza cu pui, cloșca cu pui. Produsele dumnealui sunt lucrate la roata manuală, din pământ de pe malul Oltețului, de la o adâncime de vreo 3 metri, săpat, udat de 3-4 ori, lăsat la
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
arici în înalturi ciocârlia stă de veghe peste toate risipindu-și melodia peste câmpuri cu bucate sus pe munți ca o năframă curcubeul desenează un tablou ce se destramă sub căldura de amiază către seară se strâng roată fetele cu cofe-n mână apă rece vin să scoată din adâncul de fântână doar un strigăt le zorește către casă de-ntârzie pe cer luna-și risipește larg paloarea argintie *** Ciclul "Vara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: zi de vară / Ovidiu
ZI DE VARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352921_a_354250]
-
fost unul simplu: „așe a fost și la taica meu și așe îi bine!”. L-am înțeles. Respecta natura și nu vroia sa o industrializeze! Din moși-strămoși acești moți harnici trăiau din ce fabricau din lemn, ciubere, copăi, coveți, butoaie, cofe, căuce, linguri, și multe altele necesare oricărei gospodarii. Iarna la munte este lungă, grea și ține mai mult de șase luni, așa că „muntenii” aveau timp suficient de lucru, de prelucrat lemnul. Vara, coboarau la câmpie cu căruțele încărcate cu produsele
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
samariteană și de ce la ora aceasta nu dansează pe uliți fetele caste? nu există decât femei de rasă care aduc apă să ne hrănim cămilele împovărarea verde abuziv îmi tulbură vederea virgină din ochii de vultur îmi fură ideea în cofe de dud pline la refuz cu apa răpită fântânilor ca la răpirea fecioarelor numai clopotul acela bătea eu așteptam răstignit pe catarg și străbunul meu a fost un pirat și pe eșafod a ajuns; acolo... o fată... THE GIRL IS
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
ca mâța A prins-o cu fâța, fâța Și cu unul în borceag Stai acas' că mâine plouă Nu deschizi televizorul C-o să vină perceptorul Pe la opt. Sau după două Dacă știe sau nu știe Să-și umple cu bârfe, cofa Tanti Frosa catastrofa Era as în calomnie! Referință Bibliografică: Tanti Frosa / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 327, Anul I, 23 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TANTI FROSA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358925_a_360254]
-
vreme. Știa că muierea era supărată. Zoița i-o luase înainte cu ventilatorul. În casa ei se adunau gospodinele la un pahar de vorbă, lăudând aparatul oricui avea urechi să le asculte. Uitaseră de Silvia și de filtrul ei de cofei, care-l costase pe Ilie o parte mare din banii pe porcul vândut luna trecută la târg. - De ce nu vrei să ne luăm și noi ventilator? - Să dau bani munciți cu greu pe ceva care mișcă aerul? Banii nu cresc
VENTILATORUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360497_a_361826]
-
banii pe porcul vândut luna trecută la târg. - De ce nu vrei să ne luăm și noi ventilator? - Să dau bani munciți cu greu pe ceva care mișcă aerul? Banii nu cresc pe garduri, Silvie! Abia ți-am luat filtru de cofei și deja ai uitat de el că stă în odaia de jos și-l folosesc păienjenii! - Mă, bărbate! Femeia se întoarse cu tot trupul pe banca îngustă. Acu’i vremea aparatelor, mă! Ele ne ajută să trăim mai bine! Asta
VENTILATORUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360497_a_361826]
-
și din jurul formei în care te manifești, îți sărută umbra. De celălalt nu dai dacă nu ai dat încă de tine, dacă nu te iubești, dacă te rănești mereu singur/singură, dacă nu crezi în tine. Aducem mereu de la izvor cofele pline de iubire, tandrețe și tot mereu plângem după picătura căzută în urma pașilor noștri. De unde bucurie dacă mereu în urma noastră lăsăm ce e mai bun să zacă în praf? Te aduni în acele cuvinte știute doar de tine ca apoi
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului stă ziua potopită de tufele în floare pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le fur' cu drag s-a împlinit
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340956_a_342285]
-
din Arbănași. În magazinul pictorului Ivan Ivanov găsim o colecție bogată de obiecte vechi, vase moderne de ceramică, foarte multe picturi cu motive laice și religioase, realizate pe vase de lemn, mai ales pe copăițe, scoarță de copac, jumătate de cofa, chiar și pe un fier de călcat vechi. Pictorul și-a propus să adune în tablourile sale tradiție și originalitate, să imortalizeze peisaje, clădiri și chipuri umane din Arbănași și din zonă. La un colț de stradă sunt tarabe cu
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
și acesta refuzând, băieții îl îmbiară să doarmă cu ei într-o chilie, unde-i spuseră că s-ar fi spânzurat un călugăr. Peste noapte, cu o sfoară legată din vreme, începură să zgâlțâie geamul, în vreme ce unul, vorbind într-o cofa goală, ca un strigoi, zicea: "Eminowicz, Eminowicz, warum kaufst du nicht Biblische Geschichte?" (Eminovici, de ce nu cumperi cartea?). Apoi îi puseră plapuma în cap și-l loviră cu sfeșnicul, până ce acesta, tremurând de spaimă, acceptă să cumpere acea carte. Eminescu
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului stă ziua potopită de tufele în floare pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng de-abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le fur' cu drag s-a
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381955_a_383284]