43 matches
-
sau îi dădea cu nuiaua peste mâini, pentru asta: „Matale ai mâncărime la limbă!“ și „Matale nu stai o clipă locului, parcă ai viermi“. Nicu avusese viermi, într adevăr, dar doctorul Margulis îi dăduse să ia usturoi și țelină și cofeturi contra limbricilor, și l scăpase. Voia să se împrietenească cu străinul, pentru că se vedea de la o poștă cât de neajutorat era. Nu se aștepta chiar să primească răspuns la întrebarea lui despre Dumnezeu, așa că spuse tot el, cu tonul învățătorului
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
șofer. În atmosfera încărcată, incidentul e comentat ca o crimă a exploatatorilor. Șofer străin au și parveniții din Gaițele și doamna Colette îl ține la mare preț, respingând cu indignare ipoteza soacrei ei că ar fi în stare să mănânce cofeturile de pe coliva Margaretei: „Vai, mămițo, Ernest al nostru?” Soacra, acră dar realistă, o întreabă cu maliție dacă „Ernest al vostru e os domnesc”. Când dă de bani, Miza din Titanic vals își ia ca pașaport de ascensiune socială cățel și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
2); răcoritor (2); săniuș (2); sloi (2); soare (2); suc (2); topire (2); topită (2); țurțuri (2); vin (2); albastru; aluneca; alunecă; alunecare; alunecoasă; amară; amuzament; Ana; Antarctica; apă rece; apă solidă; ață; bună; cald; căldură; căzătură; cafea; ceai; chimic; cofeturi; comunism; Crăciun; cristale; dezgheață; durere; fierbinte; frică; ghețari; ghețuș; greață; ice; inconfort; inimă; inimos; încălzire globală; înlesnit; întindere; joc; lac; lapoviță; leod; lucie; lucioasă; luciu; luneca; lunecoasă; lunecos; macara; mahmureală; mare înghețată; moale; mort; multă; munte; nepăsător; ninsoare; nor; ocean
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cînd se cîntă Isaia dănțuiește, se aruncă de vătăjei* asupra celor cununați zaharicale, alune etc., crezîndu-se c-apoi tinerii vor duce un trai dulce și vor avea belșug. După ce se termină serviciul cununiei, un colăcer aruncă prin biserică flori sau cofeturi, sau alune, sau nuci, spre semn că din acea zi tinerii cununați trebuie să părăsească toate jocurile copilăriei și să înceapă a se ocupa numai cu lucruri serioase pentru o viață conjugală. Dacă se întîmplă ca în ziua în care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lor. Comerțul în orașe e al lor sau al evreilor; nimic nu le repugnă, nici meseria de codoș, nici curtajul cel mai josnic, dacă se îmbogățesc pe cheltuiala noastră. Dacă întâlniți pe stradă un negustor ambulant de fructe stricate, de cofeturi suspecte, de zaharicale îndoielnice, de băuturi falsificate, dacă strigătele sale ascuțite vă sparg urechile, să știți că e un grec pornit să facă avere. Proprietarii n-au putut găsi fermieri printre români; grecii sunt cei care acceptă acest rol și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de a-i trimite volumul meu Totul l-a spus de-acum Góngora, pus În valoare de o dedicație scrisă și semnată olograf de mine Însumi; maidaneza mi-a răspuns doar cu tăcerea, fără să se lase Înduioșată de zaharicale, cofeturi și siropuri, bașca volumul Minuțioasă căutare a aragonesismelor În unele broșuri de J. Cejador y Frauca, Într-un exemplar de lux transportat la domiciliul ei particular de Mesageriile Gran Splendid. Îmi sparg creierii Întrebându-mă necontenit ce aberație, ce bancrută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
serelor, la peste 50: „transportabile” și „bătute în pămînt”.6 ) în mijlocul grădinii era un chioșc în care cînta „fanfara militară”, adică muzica Regimentului 27 Infanterie sau, după război, uneori, a Regimentului 5 Artilerie Grea, iar în fund un pavilion cu cofeturi și limonadă, a cărui închiriere aducea o sumă de cîteva mii la bugetul comunei. Lîngă chioșc, într-un rond cu flori, care - s-a reclamat - încurca circulația, era bustul lui Vasile Alecsandri, inaugurat în 1896. Locul servea uneori și de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se fac prin bani, dorind deci numai fericirea casnică. - Trebuie ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. - După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cunuați tebuie să părăsească toate jocurile copilărești și să înceapă a se ocupa numai de lucruri serioase, pentru o viață conjugală. - Mirii când pleacă la târg, după cumpărături, să ia două
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se fac prin bani, dorind deci numai fericirea casnică. Trebuie ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cununați trebuie să părăsească toate jocurile copilărești și să înceapă a se ocupa numai de lucruri serioase, pentru viața conjugală. Mirii când pleacă la târg, după cumpărături, să ia două scule
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se fac prin bani, dorind deci numai fericirea casnică. - Trebuie ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. - După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cunuați tebuie să părăsească toate jocurile copilărești și să înceapă a se ocupa numai de lucruri serioase, pentru o viață conjugală. - Mirii când pleacă la târg, după cumpărături, să ia două
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se fac prin bani, dorind deci numai fericirea casnică. Trebuie ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cununați trebuie să părăsească toate jocurile copilărești și să înceapă a se ocupa numai de lucruri serioase, pentru viața conjugală. Mirii când pleacă la târg, după cumpărături, să ia două scule
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nu are la dispoziție decât iarba de pe marginea drumurilor. Căci, dacă În stepa libertății sale, calul consuma gramineele cu semințe cu tot, În anturajul omului el “beneficiază” doar de paie; semințele și le adjudecă omul. Grăunțele nu sunt pentru cal cofeturi. Ele Îi sunt strict necesare, mai ales atunci când e pus la muncă. Și iată de ce. Ca orice ierbivor, calul are acces la o hrană În care substanța energetică propriu-zisă, glucoza, e prezentă mai mult sub formă de celuloză. Nici un ierbivor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
practică a amorului conjugal. DOMNU’ BUSUIOC, COFETARUL MAHALALEI NOASTRE, ERA un chiul băieților, de o seamă cu mine, ai băcanului Ghiță Tănă sescu, botezați mai toți de tata; În [cofetăria lui] cu prăjituri din albuș de ou vopsit și cu cofeturi pentru colivă, toate decolo rate În vitrina prăfuită, nu intra nimeni. Fiindcă adevărata Îndeletnicire a lui domnu’ Busuioc, pe după perdeaua cofetă riei, erau odăile Închiriate de el În hotelul Lambru, mobilate sumar și date apoi cu ora sau cu „randevuul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-i dogorăsc, mai rău ca para, Îl ia-n răspăr, îl ia și din potrivă, Că-ntîi și-ntîi acuma el se rade! D-ai crede că-i curat un fiu de pașă. Ceardacul tot răsună! Coconeturi Și vutci și vișinapuri și cofeturi; Coconi cari golesc mereu paharul. Și veseli toți... Și pot ei să nu fie, Lîngă-un arcuș ce multe taine știe, Arcușul cui? Lui Barbu Lăutarul. Proza este tot atât de interesantă, amestec de fantezie, lirism și caracterologie labruyeriană. Jean, franțuzitul român, e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de fân și și-a făcut un cuib pe un moșoroi de pământ, mai sus, ca să nu i-l înece ploile; pe urmă, șapte zile de-a rândul a ouat câte un ou, în tot șapte ouă mici ca niște cofeturi și a început să le clocească.(...) După trei săptămâni i-au ieșit niște pui drăguți, nu goi ca puii de vrabie, îmbrăcați cu puf galben ca puii de găină, dar mici, parcă erau șapte gogoși de mătase, și au început
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
referire la produsele unei cofetării. În schimb, în România și în alte țări, aceste produse se găsesc adesea în cofetării. În lucrarea sa "Condica limbii românești" apărută pe la 1830-1840, boierul muntean Iordache Golescu făcea următoarea descriere a produselor de cofetărie: "Cofeturi" și "condite", "zaharicale", "dulcețuri", "zimaricale", "plăcinte", "pogace", "baclavale", "marțapale", "mezelicuri", "mezele", "poame" și alte asemenea se zic la acelea ce se pun la masă în urma bucatelor, însă "cofeturi" și "condite", "zaharicale" și "dulcețuri" se zic la acelea ce se fac
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
1830-1840, boierul muntean Iordache Golescu făcea următoarea descriere a produselor de cofetărie: "Cofeturi" și "condite", "zaharicale", "dulcețuri", "zimaricale", "plăcinte", "pogace", "baclavale", "marțapale", "mezelicuri", "mezele", "poame" și alte asemenea se zic la acelea ce se pun la masă în urma bucatelor, însă "cofeturi" și "condite", "zaharicale" și "dulcețuri" se zic la acelea ce se fac din zahăr, din miere, din care conditele se aseamănă ca și când ar avea zahăr înghețat asupra, ca și când ar fi de cristal; "zimaricale", "plăcinte", "baclavale" și "marțapale" se zic la
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copaițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, laicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgălăi sau pot degusta produse care mai de care: țuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi și suc de mere. Liviu Rusu a fost de acord și a declarat în plenul CJ că solicitarea consilierului va fi onorată la următoarea ședință a forului administrativ județean. Aproximativ jumătate din piața anvelopelor de iarnă este reprezentată de cele
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]