39 matches
-
urmă cei rămași, în groapă (pentru a plăti vămile). De fiecare înmormântare nu lipsește "ciurul" (coșul mare) în care se așează pomul încărcat cu șnururi cu stafide mere sau lămâi, smochine, colăcei (covrigi), hulubi de aluat, scăriță de pâine, o cofiță cu apă în care stă pomul, o cană mică. La intrarea în biserică mortul trebuie să treacă peste "puntea lui Lazăr". Tot timpul cât se prohodește mortul, toți în afară de rude primesc lumânări aprinse. Mortul este condus într-un dric sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de Coșbuc: Zările de farmec pline, Strălucesc în luminiș, Zboară mierlele-n tufiș, Iar din codri noaptea vine, Pe furiș. Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele se aud mugind, Iar flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița pe ndelete Vin neveste de la râu Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând în stoluri fete, De la râu. Se ducea atunci o viață tihnită, patriarhală, când gospodarul nu-și punea problema să încuie portița cu lăcate când pleca să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cinematografică a unui cinefil înrăit și a unui om care, cochetând cu camera de luat vederi, realizează documentare. Din punctul ei de vedere, filmul "Dacii" deformează natura spiritualității românești: "N-au lipsit, pe un drum de munte, nici Rodica (purtând cofița cu apă rece), nici cuvintele istorice, fals istorice, nici idila de circumstanță între un roman și o dacă, nici transformarea în decoruri de carton a miturilor nebuloase, nici întruchiparea unor figuri de legendă în actori înmărmuriți parcă de prostiile pe
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Și chiar așa s-a întâmplat, în cele mai multe din privințe - dar nu pentru multă vreme. Sudura dintre părți n-a rezistat, o vizibilă disimetrie a scos la iveală un chip chinuit, minat de griji și insatisfacții. Coaliția, juna copiliță purtând cofița pe cap s-a transformat într-o chinuită de osteoporoză babetă. Riduri ce nu s-au mai putut ascunde au umplut de drăcească bucurie inima opoziției, ce-și vedea renăscând nădejdi la care, mai an, nici nu putea gândi. Mai
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
a vitelor. Ca și Flămînzilă, el mistuie în cinci fripturi toată carnea birtașului înspăimîntat și țipă că-i e foame. Cere toate mîncărurile ospătarului, înghițind cîte două fierturi, mai multe soiuri de fripturi, bînd o carafă de vin și o cofiță de apă rece și se scoală ușurat de la masă, zglobiu". Indiferent la ispitele civilizației, chiar atunci cînd realizează cîștiguri bunicele din cărțile didactice pe care le tipărește, Creangă se mulțumește cu bojdeuca sa, cu lut pe jos, "care, spre a
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
conștientă de privirile lacome ce-o petrec, sfidând, de pe poziția asumată de muiere cu corp și suflet, dar și minte, compartimentul lubric al prejudecății masculine cu chiar armele ei. Arătându-le tocmai ce se așteaptă să vadă, le și răstoarnă cofița cu apă rece peste mințile înfierbântate." Niciodată plictisită (sau plictisitoare), având de fiecare dată aerul că n-a mai scris de mult și își dorea arzător să se pronunțe asupra literaturii actuale, Nicoleta Sălcudeanu transformă aproape orice comentariu într-un
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
de opintici, niște ciuperci mici și veșnic puse pe erecții sculative în iarba tandră a peisajului mioritic... așa... ca în pastelurile unui Alecsandri ce nu halea viagra... era de ajuns ca juna Rodică să treacă, voioasă, pe lângă junii secerători... purtând cofița cu apă rece... Hm, gagiii ăștia, strămoșii care va să zică, știau ei ce știau!!! București Far West Poetul cu literă mare (I) Daniel Cristea-Enache Critica literară și publicul larg au văzut în Nichita Stănescu, încă din timpul vieții acestuia, Poetul (cu majusculă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
F’’ ,,F’’ își află căutare La fetițe fandosite, Cu fustițe foșnitoare Și la florile-ofilite. N-ar fi fără ,,f’’ pantoful, N-am putea ieși afară, Nu ar exista cartoful, Nici un capăt mic de sfoară. Folosit de fiecare La fereastră, în cofițe, Are o justificare: E util, nu e de fițe. N-are frică,-și face jocul: N-ar fi frunze, fire, stofe, Nici fântâna și nici focul, Fără ,,f’’, nici foi sau strofe. Câți de ,,f’’ dorit-au, oare, Pe aici
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
Adolf H., cu zorzoane sub semnătură și înflorituri, sau să mă duc să vizitez o expoziție de pictură cu vaci cu ugere hăhăhă de mari și căpițe de fân rotunjite ca un coc de profesoară, cu frauleine dolofane ce poartă cofițe, flori în cosițe, mă rog, tot arsenalul imagistic. Dar sunt prea obosit, mi-e greu să expir aerul, să producă toate sunetele trebuincioase. Și, în plus, nici n-are rost să le răpesc oamenilor bucuria de-a fi măcar o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
luncă După tatăl tău la muncă, Tânăr voinicel, prin casă Mamei de‐ajutor! Uite‐l ici și‐ntr‐ altă parte, Ochii‐n cap îi fug; Îl trimiți și‐i și departe S‐ aduci poala cu surcele. ș‐ aduci apa cu cofița, Tatei să‐ i deschizi portița Când se‐ ntoarce, frânt de trudă Seara de la plug! O, de te‐ aș vedea eu mare, Să mă duc și eu La amiazi cu demâncare Unde‐ ți fi, la plug, la coasă! Să‐ mi ochesc
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ponoare N-are cai în jur să-i pască, Nici câini răi s-o ocrotească, Nici ciobani să o păzească, Și nici stână s-o primească. Mioriță, mioriță, N-ai nici baci și nici băciță Să-ți dea apă din cofiță, Nici otavă din căpiță Și nici cin`să te laie, Mioriță bucălaie! Oare lupii mi te-alungă De n-ai stână și nici strungă, Nici cioban să te păzească, Și din fluier să-ți doinească? Și în noaptea-ntunecoasă De
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
George Coșbuc Zările de farmec pline, Strălucesc în luminiș; Zboară mierlele-n tufiș Și din codri noaptea vine Pe furiș. Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. Cu cofița pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu Vin cântând în stoluri fete De la râu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plin; Fumul alb alene iese Din cămin. Dar din ce
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
firu de grâu, / Ca vinu, ca auru / Și ca argintu / Între tot norodu!"379 O altă datină bucovineană, specifică sărbătorilor pascale, se referă la "udatul" din a doua zi de Paști. Până-n ziuă, flăcăii merg pe la casele fetelor, cu o cofiță plină de apă neîncepută, iar pe fata pe care o găsesc dormind o udă din cap până.n picioare. Alteori, flăcăii le pândesc pe fetele care ies din case și "toarnă vreo două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de dincolo, apa devine o ofrandă pentru sufletele morților, mai ales, în Sâmbăta morților sau la Moșii de Vară, de dinaintea Duminicii Mari. Peste tot în Bucovina, în sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari, se dau de pomană, pentru primenirea morților, căni sau cofițe pline cu apă proaspătă, împodobite cu flori, mai ales cu busuioc, legate la torți cu ață (strămătură) roșie, împreună cu o lumânare.389 În a doua zi de Duminica Mare, în Bucovina, întreaga comunitate, împreună cu preotul, merg la câmp ca să stropească
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]