39 matches
-
de dincolo, apa devine o ofrandă pentru sufletele morților, mai ales, în Sâmbăta morților sau la Moșii de Vară, de dinaintea Duminicii Mari. Peste tot în Bucovina, în sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari, se dau de pomană, pentru primenirea morților, căni sau cofițe pline cu apă proaspătă, împodobite cu flori, mai ales cu busuioc, legate la torți cu ață (strămătură) roșie, împreună cu o lumânare.389 În a doua zi de Duminica Mare, în Bucovina, întreaga comunitate, împreună cu preotul, merg la câmp ca să stropească
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îmbrăcat), că uiți cartea. Casă Dacă voiește cineva să-și clădească casă, apoi se sfătuiește cu rudele și vecinii unde și cu fața încotro s-o facă. După ce s-a ales locul pentru clădirea casei, se pune acolo sara o cofiță cu apă, unde se lasă ea peste noapte. Dacă dimineața apa din cofiță a mai crescut ceva decît a fost ea sara, apoi se crede că e bine a clădi pe acel loc casa; la din contra însă, nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se sfătuiește cu rudele și vecinii unde și cu fața încotro s-o facă. După ce s-a ales locul pentru clădirea casei, se pune acolo sara o cofiță cu apă, unde se lasă ea peste noapte. Dacă dimineața apa din cofiță a mai crescut ceva decît a fost ea sara, apoi se crede că e bine a clădi pe acel loc casa; la din contra însă, nu se clădește acolo casă. Cînd face cineva casă, dacă voiește să știe de va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de Coșbuc: Zările de farmec pline, Strălucesc în luminiș, Zboară mierlele-n tufiș, Iar din codri noaptea vine, Pe furiș. Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele se aud mugind, Iar flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița pe ndelete Vin neveste de la râu Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând în stoluri fete, De la râu. Se ducea atunci o viață tihnită, patriarhală, când gospodarul nu-și punea problema să încuie portița cu lăcate când pleca să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu buzele strivite, dar cu ochi strălucitori. „ - Mișcă-te, banditule.. mișcă-te !.. Icoana și parastasu..!”, răcni un milițian și-i împinse câteva paturi de armă în coaste. Un altul o îmbrânci pe bătrânică cu patul armei în șanț, vărsându-i cofița... De astă dată, ochii lui Baltă scăpărară ca fulgerul. Bătrânica se ridică... se înălță de șale, strigând după el: „ - Să nu te dai, Gheorghiță, mamă... să nu te dai!”, blestemându-i pe cei fără Dumnezeu și Cruce... „Bată-vă Dumnezău
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și cu bucăți de slănină, o găină friptă pe țiglă de lemn și undită cu mujdei de usturoi, iar pe deasupra șindilea cu o strachină de plăcinte moldovenești, zise <<cu poale în brâu>>, însă ca băutură el se mulțumea cu o cofiță de vin amestecat cu apă.” Mai spune el că, odată, ieșind de la tipografie, unde ai lucrat o zi întreagă așa cum îți era felul - ai trecut peste drum la un birt, ca să mănânci. Acolo ai consumat toată rezerva de carne a
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de opintici, niște ciuperci mici și veșnic puse pe erecții sculative în iarba tandră a peisajului mioritic... așa... ca în pastelurile unui Alecsandri ce nu halea viagra... era de ajuns ca juna Rodică să treacă, voioasă, pe lângă junii secerători... purtând cofița cu apă rece... Hm, gagiii ăștia, strămoșii care va să zică, știau ei ce știau!!! București Far West Poetul cu literă mare (I) Daniel Cristea-Enache Critica literară și publicul larg au văzut în Nichita Stănescu, încă din timpul vieții acestuia, Poetul (cu majusculă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
F’’ ,,F’’ își află căutare La fetițe fandosite, Cu fustițe foșnitoare Și la florile-ofilite. N-ar fi fără ,,f’’ pantoful, N-am putea ieși afară, Nu ar exista cartoful, Nici un capăt mic de sfoară. Folosit de fiecare La fereastră, în cofițe, Are o justificare: E util, nu e de fițe. N-are frică,-și face jocul: N-ar fi frunze, fire, stofe, Nici fântâna și nici focul, Fără ,,f’’, nici foi sau strofe. Câți de ,,f’’ dorit-au, oare, Pe aici
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
-a primară. Preotul Repeta, l-a luat pe badea Farman, străjer la primărie și epitrop la biserică și pe Moloce Ion, gospodar enoriaș, să-l însoțească la Iordan, la sfințit prin sat. După slujba de sfințire a aghiazmei, au luat cofița cu aghiasmă, struțul de busuioc și-au pornit pe lan, urmați de vreo 5-6 băieți. Aceștia strigau din răsputeri "chiralesaaaa!", "chiralesaaa!" de răsuna lanul. Câinii lătrau, vecinele ieșeau cu lumânări aprinse la poartă și totul se desfășura după tradiție. Preotul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
urmă cei rămași, în groapă (pentru a plăti vămile). De fiecare înmormântare nu lipsește "ciurul" (coșul mare) în care se așează pomul încărcat cu șnururi cu stafide mere sau lămâi, smochine, colăcei (covrigi), hulubi de aluat, scăriță de pâine, o cofiță cu apă în care stă pomul, o cană mică. La intrarea în biserică mortul trebuie să treacă peste "puntea lui Lazăr". Tot timpul cât se prohodește mortul, toți în afară de rude primesc lumânări aprinse. Mortul este condus într-un dric sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și orașele nemțești de pe Rin și din Bavaria. Ei mai aduceau pânzeturi din Germania și Lituania, catifea pentru hainele boierilor, așa cum o cerea moda europeană. După aceea, venea rândul mărfurilor mai mărunte: cuțite, coase, securi, lucruri de cositor, precum talere, cofițe, tăvi, șofran, șepci, fiare de plug, săbii ungurești, paloșe și alte mărunțișuri. Pentru aceste mărfuri liovenii trebuia să plătească după obiceiul vechi vama mare la Suceava și o vamă mai mică în târgul Siretului. Din Suceava și din alte târguri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Str. Căpâlna Int. Căpriorilor Str. Căpriorilor Str. Cărbunarilor Str. Căruțașilor*(D) Str. Ceasornicului Str. Cerceilor Pța. Charles De Gaulle (fosta Aviatorilor) - nr. 2 - 6; 3 Str. Ciucuraș*(D) Str. Cîmpul Pipera Str. Clucerului Drm. Codrii Cosminului (Zona Aleea Teisani) Int. Cofiței Str. Col. Constantin Blaremberg Int. Condeiului Str. Constantin D. Aricescu Str. Constantin Daniel Rosenthal Str. Cpt. Alexandru Șerbănescu (fosta Bujorului) Str. Cpt. Gheorghe Demetriade Str. Cpt. Gheorghe Mărășoiu Str. Crângului Str. Cretei (fosta Intr Cretei) Str. Daniel Danielopolu Str. Dante
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cu căței executată din lemn de esență tare, fiind acționată cu o cheie masivă, tot din lemn. Tinda este încăperea care are acces în exterior, ea fiind spațiul unde se depozitează și păstrează produse alimentare sau obiecte de uz gospodăresc: cofițe, donițe, ladă de făină, budăci, butoiașe, piuă, untăriță, rășchitor. În partea din spate funcționa o groapă pentru păstrarea cartofilor, sfeclei sau a fructelor în timpul iernii. Din tindă se intră în „casa cea mare”, unde se află lângă pereți laițe sprijinite
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cuptor și peretele din față se află un pat din scânduri masive având deasupra o grindă pentru păstrarea diverselor țesături de interior sau piese de vestimentație. În interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă. Gospodăria tradițională din localitatea Câmpulung Moldovenesc
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]