125 matches
-
Pentru Paul Valéry, opera unui poet e "un fragment perfect constituit dintr-un edificiu imaginar" (Variété, I). Limbaj eminamente codificat tinzând spre completitudine, confesiune cu reverberații specifice vremii, poezia contemporană participă cu mijloacele sale la intelectualizarea emoției; viața și demersul cogitativ se potențează reciproc, deși nu de puține ori rostirea abstractă, frigidă, barează zborurile. Începutul (antisentimental) de nou mileniu, unul marcat de absurd și violențe planetare, început neliniștit și răsturnător, dă probe tot mai dese de o "dezvrăjire a lumii..." Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
veșnic aș vrea să întârzii aici, / pe treapta supremă la care / ființa nu scade ca umbrele, nici prezența nu trece-n mișcare..." Parabole, balade, ditirambi, psalmi, sonete, elegii, invocații modurile cele mai variate se rotunjesc finalmente într-o amplă monadă cogitativă; însă prin insistența în filozofare fluxul liric devine exsanguu. Cicluri precum Cele șapte vămi ale văzduhului, Logosul, Psalmii la televizor, Cvadratura cercului și nu numai, dintr-un volum ori altul, pot ademeni pe puțini. O echilibrare fericită era de găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de inițiere în norma eternă: "Uite, în mine s-au trezit / toți morții mei / și toți morții morților mei, / prieteni și rude / ai morților morților mei" (Cosmogonie sau cântec de leagăn). Se vede imediat că, după marii interbelici, acest Nichita cogitativ, el însuși poet de întâia mărime, a adăugat limbajului liric știut sunete inconfundabile; frapează o regie de spectacol-confesiune, un "narativism" bazat pe sugestie și imprevizibil, un mod de a imprima concretului, ordinarului, o undă de mister. Acestea, toate, configurează fenomenul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ne suntem țară Pe de altă parte, abundă întrebări generalizatoare (Cine suntem?) și răspunsuri (O suită de interviuri, selecție datată 2001 și intitulată Cine sunt eu? edifică multiplu). În postură de poetă a condiției umane în integralitate, o Ana Blandiana cogitativă se abandonează relativismului universal; lirismul cedează pasul lucidității. Ia naștere o stilizare aforistică, uneori frizând paradoxul: Nici un răspuns nu se naște / Decât când nimeni nu mai are nevoie de el (Contratimp). Ne naștem, Doamne, atât de tineri, încât / Din miile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
banal și demitizează amuzat, în joacă, grandiosul. De multe ori axat pe sugestii livrești (mod vizibil în toate volumele), discursul devine parabolă, punct de vedere, meditație, fabulă, scrisoare ori baladă; fluxul liric direct, firesc spontan, se vede concurat de pulsiuni cogitative, de reacții abstractizante. În chipul acesta, surprizele se țin lanț: "reveriile alchimistului Abstractor" tind spre o anumită filozofie a Ființei; o primăvară (cu "extatice sofisme") e Primăvară socratică: "Tot ce există, există de-a pururi. Moartea nu are viață"; un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Însăși. Așadar, e zadarnic să ne mai Întrebăm dacă enunțul cartezian exprimă un silogism, și ce fel de silogism, sau exprimă o intuiție, și intuiție a ce. El nu este decât o afirmare hotărâtă, pe orice cale, a ancorării experienței cogitative În realitatea existenței. Acel „sum” implicat de „cogito” nu are semnificația unui „sunt” necondiționat, ci doar semnificația unui „sunt Într-un anume fel”, adică „gândind”. Existența faptului de conștiință Însuși - gândesc, cu variantele sale: nu gândesc, gândesc că gândesc, gândesc
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cogitans n-ar exista o relație de determinare, deoarece ajungerea la ideea despre Dumnezeu nu ar fi posibilă dacă cogito-ul nu ar găsi În sine această idee a perfecțiunii. Dar ideea despre Dumnezeu nu este numai un produs al procesului cogitativ, ci și Însemnul pus de creator În chiar opera sa, este sigiliul cu care-și marchează creația, așa cum s-a arătat mai sus. În acest fel, Descartes a demonstrat statutul de dependență ontologică al celor două substanțe, res cogitans și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sticlele, copacii, oamenii etc. Ceea ce au în comun obiectele enumerate este că depășesc puterea unui singur simt, spre deosebire de sensibilele comune, care se adresează în mod direct mai multor simțuri, reprezentând obiecte esențiale fie pentru un alt simt, fie pentru vis cogitativa (simt intern), fie pentru intelect: (ÎI.1.5.) Sciendum est igitur, quod ad hoc quod aliquid sit sensibile per accidens, primo requiritur quod accidat ei quod per se est sensibile, sicut accidit albo esse hominem, et accidit ei esse dulce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a sentiente: și enim accideret sensibili, quod lateret sentientem, non diceretur per accidens sentiri. Oportet igi tur quod per se cognoscatur ab aliqua alia potentia cogno scitiva sentientis. Et hoc quidem vel est alius sensus, vel est intellectus, vel vis cogitativa, aut vis aestimativa. Dico au tem quod est alius sensus; sicut și dicamus, quod dulce est visibile per accidens inquantum dulce accidit albo, quod apprehenditur visu, et ipsum dulce per se cognoscitur ab alio sensu, scilicet a gustu (Sent. De
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu s-ar mai spune că este perceput per accidens. Este necesar, așadar, că [obiectul] să fie cunoscut per se de către o altă putere cognitivă a celui ce simte. Și aceasta este fie un alt simt, fie intelectul, fie puterea cogitativa sau puterea estimativa. Spun totuși că este un alt simt, ca atunci când spunem că dulcele este vizibil per accidens în măsura în care dulcele este conectat cu albul, care este perceput de vedere, si dulcele însuși este per se cunos cut prin alt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Toma din Aquino în Sentenția libri De anima recurge la Socrate și la Diarus; nu simțurile noastre externe sunt afectate în mod direct de vreunul dintre acești indivizi particulari, ci puterea cognitivă care îi percepe în mod esențial este vis cogitativa sau rațio particularis: (ÎI.1.6.) Și vero apprehendatur în singulari, utputa cum video coloratum, percipio hunc hominem vel hoc animal, huiusmodi quidem apprehensio în homine fit per vim cogitativam, quae dicitur etiam rațio particularis, eo quod 39. A se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
universalis est collativa rationum universalium (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 14). Dacă însă un obiect individual este perceput, când văd ceva colorat, percep acest om sau acest animal; atunci aceasta percepere în om este realizată de puterea cogitativa, căreia i se mai spune și rațiune particulară, pentru că aceasta compară intențiile individuale la fel cum rațiunea universală compară intențiile universale. Dar, după cum se poate observa din citatul (ÎI.1.3.), sensibilele per accidens pot fi simțite și prin intermediul calităților
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai bine operația simțului comun, ne putem imagina o pâlnie echipată cu strecurători de dimensiuni diferite, prin care informațiile ce provin de la simțurile externe se scurg pentru a putea fi mai apoi utilizate în crearea unei imagini. 3.2. Puterea cogitativa Puterea cogitativa (vis cogitativa), care mai poartă și denu mirea de rațiune particulară sau intelect pasiv, este un simț intern care, asemenea tuturor simțurilor, are un organ corporal, cu privire la locul căruia Toma din Aquino nu are nici un fel de îndoieli
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
operația simțului comun, ne putem imagina o pâlnie echipată cu strecurători de dimensiuni diferite, prin care informațiile ce provin de la simțurile externe se scurg pentru a putea fi mai apoi utilizate în crearea unei imagini. 3.2. Puterea cogitativa Puterea cogitativa (vis cogitativa), care mai poartă și denu mirea de rațiune particulară sau intelect pasiv, este un simț intern care, asemenea tuturor simțurilor, are un organ corporal, cu privire la locul căruia Toma din Aquino nu are nici un fel de îndoieli și îl
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
comun, ne putem imagina o pâlnie echipată cu strecurători de dimensiuni diferite, prin care informațiile ce provin de la simțurile externe se scurg pentru a putea fi mai apoi utilizate în crearea unei imagini. 3.2. Puterea cogitativa Puterea cogitativa (vis cogitativa), care mai poartă și denu mirea de rațiune particulară sau intelect pasiv, este un simț intern care, asemenea tuturor simțurilor, are un organ corporal, cu privire la locul căruia Toma din Aquino nu are nici un fel de îndoieli și îl situează, conform
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are un organ corporal, cu privire la locul căruia Toma din Aquino nu are nici un fel de îndoieli și îl situează, conform tradiției medicale a vremii sale, în partea centrală a creierului a mediam cellulam capitis. Activitățile pe care le desfășoară puterea cogitativa sunt: a) distingerea, combinarea și compararea intențiilor indi vi duale; b) formarea, împreună cu memoria și imaginația, a ima ginilor; c) perceperea intențiilor individuale că existând sub o natură comună; d) asocierea intențiilor particulare unor intenții universale pentru a facilita extragerea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
existând sub o natură comună; d) asocierea intențiilor particulare unor intenții universale pentru a facilita extragerea concluziilor în plan practic. Omologul acestui simt în cazul animalelor poartă denu mi rea de putere estimativa a vis aestimativa, care diferă de puterea cogitativa prin câteva aspecte: a) acționează asemenea unui instinct; b) nu este mișcata decât de acțiuni și de afectări; c) nu este unită cu intelectul, pentru simplul motiv că animalele nu au intelect; d) are o arie de acțiune mai restrânsă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aspecte: a) acționează asemenea unui instinct; b) nu este mișcata decât de acțiuni și de afectări; c) nu este unită cu intelectul, pentru simplul motiv că animalele nu au intelect; d) are o arie de acțiune mai restrânsă decât puterea cogitativa. Pentru a putea înțelege mai clar puterea cogitativa, ro lul și funcțiile ei în procesul cunoașterii umane descrise de Toma din Aquino, este nevoie să răspund la câteva întrebări: 1. Care este diferența dintre puterea cogitativa umană și puterea estimativa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este mișcata decât de acțiuni și de afectări; c) nu este unită cu intelectul, pentru simplul motiv că animalele nu au intelect; d) are o arie de acțiune mai restrânsă decât puterea cogitativa. Pentru a putea înțelege mai clar puterea cogitativa, ro lul și funcțiile ei în procesul cunoașterii umane descrise de Toma din Aquino, este nevoie să răspund la câteva întrebări: 1. Care este diferența dintre puterea cogitativa umană și puterea estimativa de la animale? 2. Care este legătura dintre puterea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai restrânsă decât puterea cogitativa. Pentru a putea înțelege mai clar puterea cogitativa, ro lul și funcțiile ei în procesul cunoașterii umane descrise de Toma din Aquino, este nevoie să răspund la câteva întrebări: 1. Care este diferența dintre puterea cogitativa umană și puterea estimativa de la animale? 2. Care este legătura dintre puterea cogitativa și intelectul uman? 3. Cum anume cunoaște puterea cogitativa intențiile indi viduale și de ce mai poartă și denumirea de rațiune particulară? 4. Ce anume înseamnă cunoașterea individualelor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ro lul și funcțiile ei în procesul cunoașterii umane descrise de Toma din Aquino, este nevoie să răspund la câteva întrebări: 1. Care este diferența dintre puterea cogitativa umană și puterea estimativa de la animale? 2. Care este legătura dintre puterea cogitativa și intelectul uman? 3. Cum anume cunoaște puterea cogitativa intențiile indi viduale și de ce mai poartă și denumirea de rațiune particulară? 4. Ce anume înseamnă cunoașterea individualelor care există sub o natură comună? Voi lua pe rând fiecare dintre aceste
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
descrise de Toma din Aquino, este nevoie să răspund la câteva întrebări: 1. Care este diferența dintre puterea cogitativa umană și puterea estimativa de la animale? 2. Care este legătura dintre puterea cogitativa și intelectul uman? 3. Cum anume cunoaște puterea cogitativa intențiile indi viduale și de ce mai poartă și denumirea de rațiune particulară? 4. Ce anume înseamnă cunoașterea individualelor care există sub o natură comună? Voi lua pe rând fiecare dintre aceste întrebări, pentru a putea reconstrui o imagine mai amplă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
viduale și de ce mai poartă și denumirea de rațiune particulară? 4. Ce anume înseamnă cunoașterea individualelor care există sub o natură comună? Voi lua pe rând fiecare dintre aceste întrebări, pentru a putea reconstrui o imagine mai amplă a puterii cogitative. 3.2.1. Care este diferența dintre puterea cogitativa și puterea estimativa? Toma din Aquino spune că, în locul puterii estimative a animalelor, omul posedă așa-numita putere cogitativa. Din moment ce această putere este definită și prin raport cu puterea estimativa, se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
particulară? 4. Ce anume înseamnă cunoașterea individualelor care există sub o natură comună? Voi lua pe rând fiecare dintre aceste întrebări, pentru a putea reconstrui o imagine mai amplă a puterii cogitative. 3.2.1. Care este diferența dintre puterea cogitativa și puterea estimativa? Toma din Aquino spune că, în locul puterii estimative a animalelor, omul posedă așa-numita putere cogitativa. Din moment ce această putere este definită și prin raport cu puterea estimativa, se cuvine să ne oprim puțin asupra acesteia din urmă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aceste întrebări, pentru a putea reconstrui o imagine mai amplă a puterii cogitative. 3.2.1. Care este diferența dintre puterea cogitativa și puterea estimativa? Toma din Aquino spune că, în locul puterii estimative a animalelor, omul posedă așa-numita putere cogitativa. Din moment ce această putere este definită și prin raport cu puterea estimativa, se cuvine să ne oprim puțin asupra acesteia din urmă pentru a vedea ce rol joacă și cum anume se diferențiază ea de puterea cogitativa umană. Să vedem câteva
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]