871 matches
-
autonomie personală și stare fizică; ... b) greutate și regim alimentar (inclusiv preferințe alimentare); ... c) vaz, auz, comunicare (limbaj); ... d) sănătate bucala (dentiție etc.); ... e) locomoție; ... f) mobilitate generală; ... g) istoricul "recăderilor"; ... h) continenta; ... i) medicație curentă; ... j) sănătate mentală și cogniție; ... k) preocupări, hobby-uri, nevoi culturale, religioase, etc. ... l) siguranță personală; riscuri; ... m) relația cu familia și alte contacte sociale; ... n) dependența de droguri, alcool, tutun, etc. ... 3.7. Utilizatorii de servicii beneficiază de reevaluări periodice, precum și ocazional, în cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148807_a_150136]
-
restrângeri ale libertății de acțiune, denigrări, acuzații nedrepte, discriminări, ridiculizări și alte atitudini ostile sau de respingere față de copil. Dacă abuzul emoțional este repetitiv și susținut, duce la afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului (de exemplu, structura de personalitate, afectele, cognițiile, adaptarea, percepția), devenind abuz psihologic, care are consecințe mai grave decât abuzul emoțional și pe termen lung asupra dezvoltării copilului. Copilul care este martor al violenței în familie suferă indirect un abuz emoțional și/sau psihologic. c) Abuzul sexual reprezintă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229897_a_231226]
-
Is it tomorrow yet?" - titlu original, traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Editura V amp;I Integral, București, 1998. ● Manolescu, M., Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și practică, Editura Credis, București, 2004. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V amp; I Integral, București, 2009. ● Neacșu, I., Instruire și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
ele au în vedere explicarea acțiunilor unui individ în cadrul unui grup în termeni de evenimente mentale și de stări. În același timp, anumite teorii din perspectiva psihologiei sociale "sociologice" merg mai departe încercând să abordeze problematica identității atât la nivelul cogniției individuale, cât și la nivelul comportamentului colectiv. Întrebarea "ce fundamente psihologice îl determină pe individ să adopte identități de grup" rămâne deschisă. Mulți oameni câștigă "stimă de sine" datorită grupurilor care le conferă identitate, ceea ce antrenează în plus un sentiment
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
și cea pragmatică dau naștere activităților practice, aspectul cognitiv și cel motivațional creează activitățile afective, motivația împreună cu dimensiunea pragmatică generează acțiunile expresive. Reglajul psihic este asigurat de verb (homo loquens) împreună cu motivația (homo potens), iar orientarea perceptiv-motorie - de homo sapiens (cogniția) împreună cu homo faber (praxisul). Modelul teoretic a dat naștere unei metodologii de psihoterapie și optimizare umană ce are la bază aceleași „cupluri de forțe”, cuprinzând: Modelul umanist-sistemic a fost citat într-o serie de studii publicate în literatura psihologică anglosaxonă
Codrin Țapu () [Corola-website/Science/316552_a_317881]
-
cu un ambient. Prin sistem informațional se poate înțelege atât un individ (în sensul de persoană privită ca unitate distinctă față de alte persoane) care interacționează în mod direct și conștient cu ambientul și care își construiește prin mijloace proprii (observare, cogniție, etc.) universul de cunoaștere, dar și un sistem tehnic ce primește informația de la diverși agenți umani și o procesează sau o pune, mai departe, la dispoziția altor indivizi. Internetul poate fi descris ca un astfel de sistem informațional care, interacționând
Sisteme de tip întrebare - răspuns () [Corola-website/Science/308070_a_309399]
-
la aprecierea medicului de specialitate; c)examenul stării somatice (efectuat la celelalte 5 cabinete: ORL, neurologie, oftalmologie, interne, chirurgie - evaluarea psihiatrică fiind ultima în mod obligatoriu); d)evaluare psihologică clinică - unde este cazul. Se efectuează frecvent teste de personalitate și cogniție. După parcurgerea acestor etape se apreciază starea de sănătate mentală și se fixează eventual diagnosticul. Barem I Persoanele examinate sunt, de obicei, tineri cu vârste cuprinse între 16-25 ani și trebuie să fie sănătoase din punct de vedere mental, respectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256652_a_257981]
-
bolnavul reprezintă un risc pentru sine sau pentru alții — spitalizarea obligatorie poate fi necesară, deși în zilele noastre șederile în spital sunt mai scurte și mai puțin frecvente decât în trecut. Se crede în general că tulburarea afectează în principal cogniția, dar ea contribuie de obicei la probleme cronice de comportament și emoționale. Persoanele cu schizofrenie prezintă frecvent afecțiuni comorbide, incluzând depresie majoră și tulburare de anxietate; prevalența de-a lungul vieții a abuzului de substanțe (alcool, droguri, etc.) este de
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
la incoerență, cunoscută drept schizofazie, în cazuri severe. Retragerea socială, indiferența față de îmbrăcăminte și igienă, pierderea motivației și a judecății sunt frecvente în schizofrenie. Există adesea dificultăți emoționale sistematice, care sunt observabile, de exemplu lipsa unui răspuns emoțional adecvat. Debilitatea cogniției sociale este asociată cu schizofrenia, la fel ca simptomele de paranoia; izolarea socială apare frecvent. Apar frecvent probleme cu memoria de lucru și memoria pe timp îndelungat, atenția, funcțiile de execuție și viteza de procesare a informației. Într-un subtip
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
ridicate ale schizofreniei în anumite grupuri, legate de exemplu de imigrare, etnicitate sau sărăcie. Strategiile la nivelul întregii populații ar putea promova servicii care să asigure nașteri sănătoase și creștere sănătoasă, inclusiv în domenii ale dezvoltării psihologice, cum ar fi cogniția. Totuși, nu există suficiente dovezi pentru a pune actualmente în aplicare astfel de idei, iar anumite probleme generale nu sunt specifice schizofreniei. Tratamentul primar pentru schizofrenie este reprezentat de medicamentele antipsihotice, adeseori în asociere cu suportul psihologic și social. Spitalizarea
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
al (1992) au încercat să identifice procesele și structurile cognitive specifice care contribuie la actele și produsele creative, pentru a dezvolta noi tehnici pentru studierea creativității în contextul experimentelor științifice controlate. Acești specialiști au elaborat " Modelul Geneplore" care consideră că "cogniția (cunoașterea) creativă" este o interacțiune între procese generative și procese exploratorii. In baza acestui model, invenția creativă are loc în două faze de procesare principale. În "faza generativă", persoana construiește reprezentări mentale denumite structuri preinventive, care sunt utilizate pentru a
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
sunt utilizate pentru a reprezenta noi pattern-uri vizuale, forme noi ale obiectelor, exemplare categoriale, modele mentale și combinații verbale. Aceste structuri au diferite proprietăți emergente (noutate, semnificație implicită, divergență) care sunt exploatate în a doua fază, denumită "faza exploratorie". Cogniția creativă rezultantă poate fi concentrată sau extinsă, conform cu cerințele sarcinii sau necesitățile individuale, prin modificarea structurilor preinventive și apoi repetarea ciclului. Pot fi impuse constrângeri asupra produsului final în orice moment, în timpul fazei generative sau exploratorii (op.cit.,p.18). "Modelul
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
acționează fără a judeca, cum sunt lucrurile materiale (pietrele), având înclinații necesare orientate spre autoconservare. Plantele, de exemplu, au asemenea înclinație. Animalele, pe de altă parte, au apetit natural pe care însă și-l exercită fără judecată. Ele au o cogniție senzorială dedicată în întregime obținerii scopurilor conjuncturale, dependente de circumstanțele accidentale. Înclinația naturală și percepția senzorială îi permit animalului să caute ceea ce i se potrivește, să se îndepărteze de ceea ce îi dăunează și să se opună obstacolelor. Omul are în
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
pentru excelență în cercetare în 1991 și Medalia Benjamin Franklin din partea Institutului Franklin în 2001. În 2006 a devenit „fellow” al Muzeului Istoriei Calculatoarelor „pentru co-fondarea domeniului inteligenței artificiale, pentru crearea primelor rețele neuronale și roboți și pentru dezvoltarea teoriilor cogniției umane și robotice.” În 2011 Minsky a fost introdus în galeria de faimă a inteligenței artificiale a IEEE Intelligent Systems pentru „contribuții importante aduse domeniului IA și a sistemelor inteligente” În 2014, Minsky a câștigat Premiul Dan David „Mintea digitală
Marvin Minsky () [Corola-website/Science/313166_a_314495]
-
psihoterapie cunoscută. Psihanaliza se distinge prin faptul că încurajează verbalizarea gândurilor pacienților, incluzând asociațiile libere, fanteziile și visele din care analistul interpretează natura conflictelor inconștiente care produc simptomele pacienților. Psihoterapia cognitiv-comportamentală caută prin diverse metode să identifice și să modifice cognițiile maladaptative, credințele și comportamentele cu scopul de a influența emoțiile negative distructive și comportamentele disfuncționale problematice. Psihoterapia psihodinamică se centrează pe relevarea conținutului inconștient al psihismului clientului cu scopul de ameliorare a tensiunii psihice. Deși rădăcinile sale se află în
Psihoterapie () [Corola-website/Science/303839_a_305168]
-
cărți influente ""The Hippocampus as a Cognitive Map"". Acordul actual este că hipocampul are un rol important în codarea spațială, dar detaliile acestei relații sunt dezbătute. Bolile legate de înaintarea în vârstă (e.g. boala Alzheimer) au un efect dramatic asupra cogniției, dar și îmbătrânirea "normală" se asociază cu declinul gradual al anumitor forme de memorie, inclusiv memoria episodică și memoria de lucru (sau memoria de scurtă durată). Deoarece se crede că hipocampul are un rol central în memorie, posibilitatea ca declinul
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
facultatea care identifică și integrează materialul furnizat de simțuri.” Ea respingea orice idee de cunoaștere neperceptivă sau "a priori", inclusiv noțiunile de „«instinct» și «intuiție» sau orice idee cum că omul «pur și simplu știe» ceva”.' Rând susținea că cerințele cogniției determina criteriile obiective ale conceptualizării, idee pe care a rezumat-i sub forma unui . Cunoscut sub numele de „briciul lui Rând”, el afirmă că „conceptele nu trebuie să fie multiplicate dincolo de necesitate—cu corolarul că: nici nu trebuie integrate cu
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
-și prezinte într-un mod sistematic și cuprinzător ideile asupra terapiei sale, sursele si componentele ei centrale. El a comparat metoda sa cu alte tipuri de terapii, a încercat să replice la criticile asupra teoriei sale, . Concentrarea lui Ellis asupra cogniției in contextul sursei tulburării emoționale și al terapiei ei, a reprezentat una din influențele centrale pe care el le-a exercitat asupra evoluției psihoterapiei și a consilierii psihologice. El a fost primul terapeut care a atribuit cogniției un rol central
Albert Ellis () [Corola-website/Science/336806_a_338135]
-
lui Ellis asupra cogniției in contextul sursei tulburării emoționale și al terapiei ei, a reprezentat una din influențele centrale pe care el le-a exercitat asupra evoluției psihoterapiei și a consilierii psihologice. El a fost primul terapeut care a atribuit cogniției un rol central în caracterizarea starii psihice a unei persoane ca sănătoasă sau maladivă și a cristalizat o teorie și o metodă de tratament care a pun în centru schimbarea gândurilor nefuncționale ca mijloc central de cură a tulburării psihice
Albert Ellis () [Corola-website/Science/336806_a_338135]
-
Telepatia (însemnând literal "simțire la distanță") vine din greacă "tele" ("distanță") și "pathe" "sentiment" și se referă la abilitatea de a comunica informație de la o minte la alta, fiind o formă de percepție extrasenzorială sau cogniție anormală. Această informație este raportată a fi ""primită"" în aceeași formă ca și cum ar fi de la simțurile convenționale. Telepatia este procesul care permite ca ființele să transmită informații de la unele la altele, fără a se folosi de limbajul verbal. Cei care
Telepatie () [Corola-website/Science/297285_a_298614]
-
articolul "Predicția și entropia limbii engleze tipărite" (în ), în care a demonstrat că dacă tratează spațiile libere drept o a douăzeci și șaptea literă a alfabetului, incertitudinea limbii scrise scade, furnizând o legătură clară și cuantificabilă între practicile culturale și cogniția probabilistică. O altă lucrare importantă, publicată în 1949 este " Teoria comunicațiilor în sistemele cu secretizare" (în ), o contribuție majoră adusă teoriei matematice a criptografiei, lucrare în care a demonstrat că toate cifrurile imposibil de spart trebuie să îndeplinească aceleași cerințe
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
pentru Conservarea Fotografiei în 1984. El a avut numeroase misiuni fotografice pentru "Life", "National Geographic", Outdoor Photographer și diverse alte publicații. Rowell a fost, de asemenea, un scriitor foarte apreciat pe subiecte variind de la fotografie, problemele umanitare și de mediu, cogniții vizuale umane, și alpinism, publicarea numeroaselor articole din reviste și optsprezece cărți din timpul vieții sale. Cartea sa "In the Throne Room of the Mountain Gods" despre istoria alpinismului pe K2 (1977) este considerată un clasic al literaturii alpinismului, iar
Galen Rowell () [Corola-website/Science/336112_a_337441]
-
hipnoză și psihoterapie, excelează în cercetare pe domenii ca: neuroștiințe, stres și mecanismele de apărare, inteligență artificială și aplicațiile ei, management și evaluare academică, software educațional și psihometrie. Este președintele Asociației Române de Științe Cognitive (din 1996); fondatorul revistei „Creier, Cogniție, Comportament”; vicepreședinte UNESCO pentru educația și managementul academic (din 2001). De asemenea, este membru și al altor asociații profesionale academice, cum ar fi: Asociația Americană de Psihologie (1995), Societatea Europeană de Psihologie Cognitivă (1996), Societatea Psihonomică Americană (1996), Consiliul Internațional
Mircea Miclea () [Corola-website/Science/297996_a_299325]
-
placebo. Dincolo de asimilarea cu o „artă”, cu o formă de vindecare rituala în care cei suferinzi își structurează experiență bolii și vindecării prin simboluri și metafore, „efectul placebo” este un fenomen dinamic, cu multiple variabile, în care factori că personalitatea, cogniția, condiționarea influențează organismul uman prin mecanisme încă puțin clarificate. Nu există un consens în definirea termenilor de „placebo” și „efect placebo”, dar din variatele abordări existente se poate afirma că „Placebo” este orice procedura terapeutică sau o componentă a acesteia
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
a este o componentă fundamentală a psihicului uman, la fel de prezentă în comportamentul și activitatea noastră cotidiană ca și cogniția. Nu întâmplător, analiza psihologică s-a învârtit întotdeauna în jurul relației rațiune-emoție, cu exagerările cunoscute - în direcția supraestimării rațiunii și subestimării afectivității sau în direcția supraestimării rolului trăirilor emoționale și subestimării rolului rațiunii. În mod firesc, opozițiile exclusiviste și absolutizările unilaterale
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]