12,841 matches
-
îl bântuie, sila îl covârșește și-i dictează (se putea, altfel!?) instrumentarea perplexă a limbajului folosit. Cu înțelesuri de foarte multe ori ambigue, multe din ele, evident, de prisos. Din subconștientul minții, încețoșat de aburul dens al lenei și inapetenței cognitive - parcă dintr-un fel de arhivă a nebuloasei corticale, pe care n-o stăpânim și n-o conștientizăm (și-aici, n-ar prea fi vina noastră!) - țâșnesc, pentru a numi și fecunda (!) acțiunea cotidiană, noțiuni și terminologii stranii, absconse, nefolosite
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
Mărturisire, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002,p.171). Cred că primejdia constă în înțelegerea raportului dintre aspirații și împlinirea lor, între cerere și ofertă sau ,mai degrabă, în înțelegerea a ceea ce criticul Paul Cornea numea raportul dintre „modele mentale” și „iluzii cognitive” (Paul Cornea, Interpretare și Raționalitate, Editura Polirom, 2006, p.438). „Aflarea de sine” demonstrează că experiența plecării din țară nu este o dezamăgire, nu este o „iluzie cognitivă” ci întâlnirea cu „modelul mental”, o împlinire a prea plinului sufletesc, o
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
a ceea ce criticul Paul Cornea numea raportul dintre „modele mentale” și „iluzii cognitive” (Paul Cornea, Interpretare și Raționalitate, Editura Polirom, 2006, p.438). „Aflarea de sine” demonstrează că experiența plecării din țară nu este o dezamăgire, nu este o „iluzie cognitivă” ci întâlnirea cu „modelul mental”, o împlinire a prea plinului sufletesc, o regăsire a sinelui. Personajele demonstrează, în variatele lor confesiuni, că orizontul așteptării a fost pozitiv, că experiența exilului nu e o aruncare în neant, ci o „chemare” în
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
populară - una în perpetuă mișcare, integrată în viața de zi cu zi și capabilă să schimbe fundamental felul în care se fac astăzi emisiuni tv, se scrie sau se face politică, de pildă. Dar mai ales, capabilă să schimbe schemele cognitive dominante - felul în care învață și se raportează la lume noile generații. S-au banalizat formele de cunoaștere riguroase, convențiile sociale, s-au subțiat granițele etice ale deciziilor sau ale atitudinilor. Obișnuințele noastre cognitive, traseele mentale solide ale atenției sau
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
mai ales, capabilă să schimbe schemele cognitive dominante - felul în care învață și se raportează la lume noile generații. S-au banalizat formele de cunoaștere riguroase, convențiile sociale, s-au subțiat granițele etice ale deciziilor sau ale atitudinilor. Obișnuințele noastre cognitive, traseele mentale solide ale atenției sau ale analizei, nivelul de energie mentală pe care suntem dispuși să o angajăm în cunoaștere sunt fundamental perturbate, ca un canal radio interferat permanent de alte frecvențe. Standardele subiective ale plăcerii și ale neplăcerii
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
neplăcerii. Toți copiii de astăzi par să facă treaba de care ne cramponăm noi, adulții, doar dacă ea produce atracție, exaltare, intensitate, distracție. Cultura clasică a învățării se bazează pe reziliență, îndârjire, disconfort și extenuare, pe ambiție și surmontarea obstacolelor cognitive. Copiii noștri au fost însă deja botezați în cultura populară a plăcerii, a confortului, a menajării și a satisfacției imediate. Cât mai pot ei să cupleze, pe băncile școlii, la modulul „atent-concentrat-rezistent-conștiincios.”? Dubla personalitate a părinților Nu o dată, i-am
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
la amenințările despre cum la școală „se schimbă foaia” - un fel de dublă personalitate achiziționată tacit: de la copilul care își urmărește plăcerea și este servit, la cel, care, brusc, trebuie să devină luptător, angajat, tensionat pe un drum al achizițiilor cognitive înalte. Îți recomandăm Educatori bădărani și copii extratereștri Puterea de a spune „NU” - între ce „trebuie” și ce „e acceptabil” De ce nu învață copiii noștri? În cultura cotidiană dominantă - una în care i-am crescut și servit constant - este foarte
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
am crescut și servit constant - este foarte acceptabil să spui „nu” oricărei presiuni exterioare, dacă ea este resimțită ca neplăcută sau tensionată. Părinții își încurajează copiii să facă asta, de foarte mici. Învățarea este un proces care presupune tensiune, disonanțe cognitive, stări de disconfort și, uneori, neplăcere, nesiguranță, iritare. Reflexul educat în copiii noștri este de respingere sau punere la adăpost în relație cu acest tip de energie. O fac inconștient, o fac pentru că au văzut asta în jurul lor, pentru că au
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
sau a lui „așa am zis eu”. Cadrul școlar trebuie să respecte individul, să îl facă pe copil să se simtă văzut, dar, în același timp, sprijinit să iasă din zona lui de confort, ajutat să consume, cu satisfacție, energie cognitivă, să își rafineze raționamentele. Eroarea părinților În societatea noastră, există o tendință vizibilă a familiilor preocupate de transformarea educației, de alunecare către zona emoțională a confortului copiilor lor și de neglijare a competențelor, a obișnuințelor intelectuale și a traseelor cognitive
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
cognitivă, să își rafineze raționamentele. Eroarea părinților În societatea noastră, există o tendință vizibilă a familiilor preocupate de transformarea educației, de alunecare către zona emoțională a confortului copiilor lor și de neglijare a competențelor, a obișnuințelor intelectuale și a traseelor cognitive pe care mintea trebuie să și le însușească la o vârstă sau alta. Recent ieșiți din era constrângerii, a controlului și a înghițirii emoției, avem reflexul, atunci când vorbim de reformarea școlii, să punem problema în sintagme - zic eu - periculoase și
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
bine și au dreptate în felul lor - că școala se făcea mai bine, pe vremea regulilor și a controlului exterior. Ce nu știu ei este cum e să stai astăzi în clasă cu 20 de minți total resetate emoțional și cognitiv către stimuli intenși și căutarea plăcerii. Nu cred că cheia reformei educației românești stă în sintagmele „defrișării” de materie, adică de conținut. Nici în invocațiile pompoase ale confortului emoțional al copiilor, al prieteniei între profesor și elev - dacă la baza
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
Nu cred că cheia reformei educației românești stă în sintagmele „defrișării” de materie, adică de conținut. Nici în invocațiile pompoase ale confortului emoțional al copiilor, al prieteniei între profesor și elev - dacă la baza ei nu există rigoarea unor trasee cognitive științific planificate, cu rezultate vizibile. Libertatea pe care școala finlandeza o dă copiilor ei - de pildă - aceea de a se cățăra în copaci la ora de Biologie - este una bine planificată, cu o rutină de observare, cu un chestionar prescris
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
de plăcere de care depind reacțiile elevului. Avem acum aceleași extreme: școli rigide și impotente care mai trag de reguli cât pot, dar care nu produc învățare; și o comunitate firavă de părinți - care vor altceva, dar care înlocuiesc nevoile cognitive cu cele afective. Care nu înțeleg că nu poți interveni transformator, în intelectul și raționamentele copiilor, pe fondul unei atitudini parentale de menajare și hiper-protecționism. Sau care nu înțeleg că starea de bine a copilului nu exclude puțină ”chinuială” intelectuală
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
în spiritul unor pedagogii care reașază conținuturile din manuale pe scheme care produc plăcere și curiozitate copilului. Nu pare să avem limpede, în cap, nici intuiții despre mintea copiilor noștri, fără judecăți malițioase, nici pedagogii bine scrise despre cum traseele cognitive o pot lua și prin copaci, fără să se piardă din adâncimea sau volumul cunoașterii. De aici, și o piață a părerismului puternic polarizată - între cei care laudă olimpicii români și acuză instigarea la superficialitate din partea vocilor reformatoare - și cei
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
rumegabil. Pentru că e o rumegătoare pseudoperfectă omul ce se respectă ,este vital a-i înțelege mecanismul piramidal, adică cel al ieharhiilor sale, căci ierarhiile pot constitui ca niște piese de puzzle, plusuri sau minusuri, agățate de nurii perceperii sociale, afective, cognitive. Sub cupola șobolaniadei șad cumințele împerecherile secvețiale, dragostea vidă, romantismul fără schelet, adică zero, creaturile circumspecte, scepticii, capcanofilii, rebelii și sucofilii / sugaciofilii. Șobolaniada asta să fie un tic, o modă parșivă sau un scenariu repetitiv? Actanții acestei șobolaniade să fie
ȘOBOLANIADA E UN TIC SAU O MODĂ PARȘIVĂ? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487626331.html [Corola-blog/BlogPost/372394_a_373723]
-
de magnați ai petrolului, industriei etc. Televiziunea în general, reconstruiește realitatea, generează noi percepții, configurează un nou mediu de existență și de conștiință pentru omul modern, un nou modus vivendi. Cercetările neuropsihologilor demonstrează că vizionarea TV alterează în special capacitățile cognitive ale persoanelor implicate. Nu numai procesul învățării este dezavantajat, ci și gândirea logică și analitică, discursivitatea, capacitatea de exprimare a ideilor, creativitatea și chiar dezvoltarea inteligenței. Afecțiunile pe care nu numai vizionarea tv, dar și jocurile pe calculator și navigatul
VIOLUL ŞI DEMOCRAŢIA de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1475328936.html [Corola-blog/BlogPost/350271_a_351600]
-
inocentă, lucru realizat de către autoare prin adaptarea versurilor la nivelul de înțelegere al micului cititor. E o realitate logică, având în vedere că autoarea este în permanență, prin profesie, aproape de copilul dezinvolt, căruia îi cunoaște nevoile, limitele, dar și performanțele cognitive. ( ... ) ” (Gheorghe A. Stroia) PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte următoarele colecții (vor urma, cu siguranta, altele): A. ANTOLOGIS 1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea), Cristian Petru Bălan (SUA), Mariana
PRINTRE ANOTIMPURI (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1347432589.html [Corola-blog/BlogPost/343813_a_345142]
-
au un coeficient de inteligență mai ridicat și o stare sufletească superioară. Studiile făcute pe pacienții bolnavi de Alzheimer, cărora li s-au pus la dispoziție calculatoare cu diverse jocuri logice au prezentat o rată mai scăzută a declinului funcțiilor cognitive decît cei care nu își mai foloseau creierul într-un mod constructiv. “Un creier leneș este locuința diavolului și diavolul este ... Alzheimer". Energia pozitivă, zîmbetul, îmbrățișările, ne eliberează de stress. Concluzia? Iubiți, rîdeți din toată inima. Spuneți celor pe care
LONGEVITATEA SE INVATA de SANDA LEVI PIETA în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Longevitatea_se_invata_sanda_levi_pieta_1346680761.html [Corola-blog/BlogPost/343743_a_345072]
-
două locații diferite, în Munții Apuseni la Pensiunea „Sub Piatra” și pe Valea Lotrului la Pensiunea „Valahia”. Cu un concept inovator la bază, copiii cu vârsta cuprinsă între 10-18 ani au avut parte de un mix echilibrat de activități culturale, cognitive și distractive. Astfel, pe parcursul celor șapte zile petrecute în tabără, 100 copii din peste 30 orașe au descoperit frumusețea învățării practice, fără stresul notelor, chiar în mijlocul naturii. Distracția disciplinată a fost cuvântul de ordine, fiecare activitate fiind atent gândită cu
Tabăra din care copiii pleacă plângând by http://www.zilesinopti.ro/articole/7591/tabara-din-care-copiii-pleaca-plangand [Corola-blog/BlogPost/98597_a_99889]
-
metapoeticii. (vezi: Al. Husar, Metapoetica, Prolegomene” Ed. Univers, București,1983). În eseustudiul acesta încerc să arăt, pe de-oparte, inutilitatea criticii poeziei (mergând pe principiul nu e frumos ce e frumos, ci ce-mi place mie), dar, să și apăr funcția cognitivă a criticii poeziei. În calitate de critic al poeziei pot să abordez modele ale lumii oferite de poezie; dar nu pot să fiu, în acelaș moment, și ideolog și poet, în acest context e necesar să sondăm modelele pentru a descoperi semnele
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Criticul_de_poezie_un_parazit_al_sentimentului_uman_.html [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
importante mi se par a fi: „În ce măsură asemanarea fizică influențează relația noastră cu un mecanism?” și „Trebuie oare ca obiectele pe care le utilizăm să ne semene? Și dacă da, până unde poate merge asemănarea?” Adulați, considerați ca adevărate proteze cognitive, potențiali prieteni sau chiar parteneri afectuoși, roboții antropomorfi ilustrează cel mai bine această dilemă. Cu cât ne seamană mai mult, cu atât ei provoacă unora dintre noi o oarecare jenă, care poate merge până la o adevărată robofobie. Fie că perspectiva
PERSONA la Musée du quai Branly din Paris by http://uzp.org.ro/persona-la-musee-du-quai-branly-din-paris-2/ [Corola-blog/BlogPost/93014_a_94306]
-
copiilor noștri. Unele viziuni concordă, altele nicidecum. Cu certitudine, nimănui nu îi place să și-l imagineze pe copil ca pe un recipient de umplut cu pâlnia, livrându-i-se masiv o informație nedigerată și nedigerabilă. Genul acesta de gavaj cognitiv este, desigur, dăunător și se întoarce împotriva școlii înseși, creând forme de frustrare continuate adesea până la vârsta adultă. Dar aș zice că lucrurile astea se reglează prin metodică, printr-un echilibrat amestec de metode tradiționale și inovative. Oare este cea
la școală se va învăța mai puțin! Vom crea, în schimb, elevul nou, care va discuta despre orice, cu o trufașă siguranță de sine by https://republica.ro/noua-programa-la-scoala-se-va-invata-mai-putin-vom-crea-in-schimb-elevul-nou-care-va-discuta-despre-orice [Corola-blog/BlogPost/338347_a_339676]
-
raporturile între poezie și filosofie. Ideeia “purificării “ și cea a “reîntoarcerii “ se integrează în conceptual de complex al poeziei moderne. Dar nu fără să servească unor rosturi metafizice. Resping în acest context speculația versificată ori a pledoariei sentimentale fiindcă funcția cognitivă a artei rămâne la fel și rafinarea și adecvarea ei la posibilitățile specifice. Un act metafizic îl descoperim în jocul subtil al corespondențelor, în descoperirea și resimțirea unității lumii, prin proiectarea analogică. Simbolul, a devenit principiu însuși al creației, cultura
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_0.html [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
constă în extragerea și stocarea unui conținut informațional util, luarea în stăpânire (însușirea) procedeelor, normelor și metodelor de gandire fixate în cunoștințe: reguli, teoreme, definiții, legi, principii etc. și altul formativ, care constă în formarea și transformarea continuă a aparatului cognitiv (operațional - acțional) al elevului. Prin caracterul ei formativ, învățarea se leagă de un alt eveniment fundamental - dezvoltarea - devenind sursă cea mai apropiată a unor asemenea ”produși psihici” cum sunt priceperile, deprinderile, aptitudinile, atitudinile, interesele de cunoaștere etc. Sub raport funcțional
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ by http://revistaderecenzii.ro/prof-consilier-scolar-mircea-florian-ruicu-invatarea-si-instruirea-programata/ [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
trup“ „Cuvântul“ rostit și scris a fost dintotdeauna identificat cu „Dumnezeu“, căci după Ioan „Cuvântul s-a făcut trup“. Primele cuvinte scrise încărcate de credință și adevăr au apărut în Biblie. Scrise de jurnaliști în presa creștină trebuie să vizeze: cognitivul, eticul uneori și esteticul, ele trebuie să transmită un mesaj clar, să rodească în sufletul cititorului, altfel care le este rostul??? Servind, ca jurnalist, presa creștină, înseamnă a-ți face datoria față de neamul căruia îi aparții, a rezona, a te
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalismul-si-presa-crestina/ [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]