115 matches
-
ei, Eminescu pășește în felul său pe spiralatul drum al cunoașterii (al cercării cum zice el). Spre deosebire de Hegel, care absolutizează întregul, el crede în valoarea deosebită a Părții, contrar lui Kant care crede că la noumen, adică la esența supremă cognoscibilă prin rațiune, conștiința umană nu poate ajunge, el crede că numai conștiința individuală o poate face. Este partea cea mai frumoasă și cea mai originală a demonstrației critice a lui Theodor Codreanu, care înlătură hotărât clișeele vechii mentalități sociologiste, sursieriste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
El exprimă unitatea și totalitatea personalității. În măsura însă în care aceasta este, în virtutea participării ei la inconștient, doar parțial conștientă, noțiunea de sine este de fapt în parte empirică și în parte un postulat. Cu alte cuvinte, ea cuprinde cognoscibil și incognoscibil, respectiv ceea ce încă nu este cunoscut. Aceste calități sinele le are în comun cu foarte multe noțiuni de ordinul științelor naturii, care sunt mai mult nomina decât idei. În măsura în care totalitatea constând din conținuturi atât conștiente cât și inconștiente
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Petrescu (și, parțial, a personalității sale!). Spre individuația scriitorului nu se poate ajunge decât pe cale empirică. În absolut e imposibil. Cine ar putea demonstra în ce constă conștiința pură, fenomenologică a "omului antitezelor"? Jung însuși va recunoaște că singurul element cognoscibil al sinelui ar fi eul, care nu îi este nici subordonat, nici atașat, ci gravitează în jurul său ca planetele în jurul Soarelui. Sinele nu poate dobândi decât statutul unei ipoteze, este un postulat transcendent verificabil prin cercetări psihologice, dar imposibil de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
spre organismul viu - modul bio(logic), eventual ideo(logic) ideatic [Drăgănescu, 1991]. În urma acestor mesaje având rolul unor comenzi informaționale, o (auto)reorganizare ciclică a structurilor biologice devine evidentă. Mecanismul unui ansamblu de terapii din medicină devine în acest fel cognoscibil, tocmai datorită potențialului (info)energetic de explicat într-un mod științific. Pentru a intui viteza de procesare a informației într-un circuit molecular proteic de exemplu se constată frecvențe de ceas (în circuitele logice/digitale apare o frecvență în care
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
sunt fictiones intellectus și își construiește concepția gnoseologică pornind de la aceasta. Chiar dacă aceasta este de natură empiristă este potrivită cu ideea existenței unor componente universale. Cele patru feluri de cunoaștere "care ne dau în mod necesar certitudine; și anume: lucruri cognoscibile într-un mod simplu, lucruri cognoscibile prin experiență, acțiunile noastre, lucruri cunoscute acum prin simțuri"97 nu include printre cele cognoscibile și universaliile ca entități ontice. Această modalitate de a vedea cunoașterea nu cuprinde în sine și ideea existenței universaliilor
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
concepția gnoseologică pornind de la aceasta. Chiar dacă aceasta este de natură empiristă este potrivită cu ideea existenței unor componente universale. Cele patru feluri de cunoaștere "care ne dau în mod necesar certitudine; și anume: lucruri cognoscibile într-un mod simplu, lucruri cognoscibile prin experiență, acțiunile noastre, lucruri cunoscute acum prin simțuri"97 nu include printre cele cognoscibile și universaliile ca entități ontice. Această modalitate de a vedea cunoașterea nu cuprinde în sine și ideea existenței universaliilor și posibilitatea conceperii acestora ca entități
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
existenței unor componente universale. Cele patru feluri de cunoaștere "care ne dau în mod necesar certitudine; și anume: lucruri cognoscibile într-un mod simplu, lucruri cognoscibile prin experiență, acțiunile noastre, lucruri cunoscute acum prin simțuri"97 nu include printre cele cognoscibile și universaliile ca entități ontice. Această modalitate de a vedea cunoașterea nu cuprinde în sine și ideea existenței universaliilor și posibilitatea conceperii acestora ca entități exterioare. De aceea chiar dacă este acceptată concepția oficială aceasta nu este integrată în sistem permițând
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
într-o lume a certitudinii. Această nouă lume este fundamentală pentru știință, deoarece prin caracterul său egotic, poate fi și cunoscută. Dacă după primele meditații opinia care se detașa era aceea a unui agnosticism dar, prin noua reconstrucție lumea devine cognoscibilă și de cercetat, fiind o lume a noastră, palpabilă prin cogito. Concluzii Bucla modernă a imaginarului Imaginarul este ciclic, existând după perioade de cenzură și puritate metodică, perioade de dezvoltare ale unei componente raționale a acestuia și perioade în care
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Afirmația discipolului despre irecognoscibilitatea miracolului (care "îmbracă cele mai nesemnificative aparențe. Precum piatra (lapis) alchimiștilor, e aurul care zace în noroi, este ceva vilis, exilis ce trebuie căutat in stercore, în materia cea mai amorfă") este reluată și reanalizată: miracolul "cognoscibil, dar incomunicabil" este moartea, ruptura de nivel care ""sparge acoperișul casei" acolo unde iubirea doar l-a crăpat puțin"59. Matei Călinescu descifrează în irecognoscibilitate, camuflare și uitare - precum și în opusele lor: recunoaștere, revelare și amintire - "cheile pentru a pătrunde
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai atentă a datelor care supraviețuiesc. Istoricul va trebui, de asemenea, să traseze o linie clară de-a lungul axei timpului între istoria mai recentă ce poate fi cunoscută și necunoscutul foarte îndepărtat. Istoricul va lucra, de obicei, pe partea cognoscibila a liniei. Consecință imediată a eternalismului este înțelegerea faptului că foarte putin din trecut supraviețuiește în formă cunoscută. Reprezentarea istoricului că o persoană angajată într-o căutare de modele de cauzalitate poate aduce neplăceri în anumite cercuri. Există astăzi istorici
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în afara logicului. Deci dogma depășește logica și caută sinteza, nu cum o realizeză Hegel în imediat, în nivelul superior, ci în transcendent. Îmbrățișând metoda dogmatică a intelectului extatic, Blaga a avut nevoie de transcendent, cel pe care Kant îl consideră cognoscibil și este atât de aproape de transcedentalul lui Noica. Până la urmă existăm de mii de ani în cadrul lui homo europaeus 337. Marele Anonim al lui Blaga este transcendentul mitic, inconștientul ce poartă adevărul, parte din noi, de dincoace dar și incontrolabilul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al istoriei platonism-nihilismului Nietzsche consfințește etapa de scepticism și incredulitate metafizică ce urmează kantianismului și idealismului, și care poate fi identificată cu pozitivismul incipient. Ca urmare a destrucției kantiene a certitudinilor metafizice, credința în lumea ideală și în caracterul său cognoscibil devine insuficientă. Acest lucru nu înseamnă însă că însuși platonism-nihilismul este depășit. Odată ce lumea suprasensibilă este declarată absout necognoscibilă, de aici urmează că nu putem ști nimic despre ea și că, la rigoare, nu putem decide nici în favoarea, nici împotriva
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
importanță capitală distincția făcută de Emile Durkheim între sacru și profan. Lumea profană constă din tot ceea ce putem cunoaște prin simțuri. Este lumea naturală a vieții de zi cu zi, pe care o experimentăm ca inteligibilă sau cel puțin finalmente cognoscibilă. Prin contrast, sacrul cuprinde tot ce există dincolo de lumea de zi cu zi, naturală, pe care o percepem prin simțuri. Ca atare, sacrul inspiră sentimente de venerație înfricoșată, deoarece este privită ca fiind radical incognoscibilă și sustrasă capacităților umane de
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
simplicem... naturam) lucrurile tind să se distingă unele de altele până la difuzia, la diversitatea sensibilului (I, 6, 9, cum se animandae immensitati universitatis infundat; Plotin V, 1 ). Pe de-o parte, se raportează la Divinitate; Intelectul o face să devină cognoscibilă multiplicității de ființe. Fiecare idee sau formă este o expresie a Intelectului, solidaritatea lor este analogă științei, Lumii Inteligibile și spiritului universal; este cea care conferă ordine Lumii Sensibile, raporturi raționale, este modelul autentic (). Pe de alta, la Suflet (Comm
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
garantează o mai mare ușurință în explicarea devenirii aparențelor calitative: cantitatea aduce unitate, regularitatea legilor, ordine în haosul chorei unde elementele preexistau într-o devenire incognoscibilă și imperceptibilă. Relațiile lor structurale o aranjează prin ordinea lor, făcând-o perceptibilă și cognoscibilă, chora primește o ordine rațională sub influența Ideii de Bine care domină și o înlocuiește în acest haos mecanicist, luat ca premisă și îndeplinind o finalitate armonioasă. Macrobius subliniază diversitatea și inextricabilitatea conexiunilor (I, 6, 28 haec tamen varietas vinculorum
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
despre poporul din Napoli. Impuritatea „structurilor” culturii populare napolitane este menită să descurajeze un structuralist care, evident, nu iubește istoria cu confuzia sa. Odată ce a identificat „structurile” unei societăți în perfecțiunea lor, el și-a epuizat setea de reordonare a cognoscibilului. „Structurile” culturii populare napolitane nu pot fi reduse la nici o perfecțiune. Un mic popor închis de milenii sau secole în codurile sale trăiește încă, în accepțiunea etnologilor, in illo tempore; nu are stratificări; convenționalizarea, de altfel foarte rigidă, a relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
se înalță în mentalul meu sub formă de concepte, se rotesc în mine. Această meditație este drumul ( pradakshina) suprem».“ 6. „Materia primordială este reprezentată de cercul [s.n.] care învăluie existentele (mawjudat) la modulabsolut, fără nici o restricție. El cuprinde toate realitățile cognoscibile existente, inexistente și non existente [...]. Așa ar fi forma sa simbolică, dacă ar fi să aibă o formă. [...] Cercul inter ior [s.n.] care simbolizează substanța primordială indică orice altă substanță (dhat) care se menține prin ea însăși (qa’ima bi-nafsi-ha
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în vedere, dimensiunea „religioasă“ este deschisă printr un tip de relație aparte, de neregăsit în alte contexte mundane: mai precis, religiosul va circumscrie acele aspecte care îl leagă pe om, interior și exterior, de ceea ce depășește limitele vizibile, perceptibile și cognoscibile, ale mundanului, de o „realitate ultimă“, dificil sau imposibil de surprins în lucruri și ființe, care este „dincolo de toate“, instituindu-le în același timp, și a cărei prezență aici poate fi sugerată ori resimțită în moduri care prind fie forma
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de către intelect: când văd că o persoană respira, merge, vorbeste, îmi dau imediat seama că este în viață, „văd“ că este vie. O singură mențiune trebuie făcută în cazul acestui tip de obiecte sensi bile, anume că nu orice obiecte cognoscibile intelectiv pot fi denumite astfel, ci doar cele ce sunt experimentate conco mi tent cu percepția senzorială: șed statim quod ad occursum rei sensatae apprehenditur intellectu (Sentenția libri De anima, lib. 2, l. 13, n. 14). Din cele spuse până
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de mai sus, a abstragerii inteligibilului din sensibil și, în fond, a distingerii între două tipuri de obiecte cognoscibile. În primul rând, trebuie spus că intelectul nostru participa, prin asemănare, la lumina necreată: (ÎI.5 .4.) Ipsum enim lumen intellectuale quod est în nobis, nihil est aliud quam quaedam participată similitudo lumi nis increati, în quo continentur rationes aeternae
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ței, precum și reevaluarea experienței din punctul de vedere al acestei totalități intră în atenție: ea nu mai trimite la posibilitatea obiectului cunoașterii, ci la posibilitatea meta fizică a reconstituirii lumii în ființa divină și, astfel, la justi ficarea caracterului ei cognoscibil. 1.1.2. Romantismul german Al doilea text care intră în discuție este Der Begriff der Kunstkritik in der deutschen Romantik (1920). Disertația docto rală a lui Benjamin, susținută la 27 de ani, reprezintă o lucrare în care sunt anunțate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
limbile germanice, în cadrul cărora însă numai unele se remarcă în mod deosebit prin acest rol. Familiile de limbi Limba este un fenomen istoric, o realitate cu început și sfîrșit, deși nu pentru orice limbă aceste repere, începutul și sfîrșitul, sînt cognoscibile. Despre limba latină, de exemplu, nu se poate ști cînd își are începutul, dar sfîrșitul aspectului ei popular este în secolul al VI-lea d.Hr., cînd latina și-a pierdut identitatea și s-a transformat în limbile romanice. Ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
temporo-spațial. Din lucrările moderne asupra tipologiei umane rezultă următoarele două legi: Toate particularitățile unui individ uman sunt determinate în raport cu tipul său general (în conformitate cu legea compensației). Tipurile umane posibile în ordinea firească sunt întotdeauna limitate ca număr, ceea ce le-ar face cognoscibile și descriptibile (rezultă din legea excepției). Particularitățile morfologice, fiziologice și psihice ale omului se substituie după anumite legi (Legile întâmplării), pe care le descoperim în toate tipologiile constituționale, temperamentale, reactive etc. De aceea, date fiind două sau trei detalii, este
Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
exprimă vorbitorul); * contextul verbal (discursul în care survine un anumit enunț); * contextul extraverbal sau totalitatea circumstanțelor non-lingvistice care înconjoară discursul și care acoperă șase categorii: - contextul fizic (lucrurile direct perceptibile de către vorbitori); - contextul empiric (lucrurile neperceptibile în mod direct, dar cognoscibile în mod indirect); - contextul natural (întregul "univers empiric" cunoscut de către vorbitori, adică totalitatea contextelor empirice); - contextul practic/ocazional ("prilejul" vorbirii, care acoperă diverse detalii, de la raporturile dintre interlocutori până la circumstanțele instituționale sau atmosferice); - contextul istoric (particular sau universal; actual sau
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se poate defini raționalismul ca teorie în care există un izomorfism între rațiune și realitate care face posibilă cunoașterea. Dacă această corespondență lipsește, este imposibil pentru ființele umane de a înțelege lumea. De aceea, realitatea este, pe de o parte, cognoscibilă, iar pe de altă parte, omul dispune de putere rațională capabilă de această cunoaștere. Potrivit empiriștilor, sursa de cunoaștere este experiența; John Locke (1632-1704), considerat părintele empirismului modern, a gândit că întreaga cunoaștere provine din experiența omului care se confruntă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]