1,513 matches
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DE TOAMNĂ Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă, În ochi, o lume-ncet mi se destramă, Cohorte de-amintiri mă prind din urmă Pe drumul vieții sângerând în toamnă. Stau lângă-un zid. O iederă-l sugrumă. La poale, mișună furnici flămânde, Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă Și aș pleca departe, dar n-am
DE TOAMNĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1470550702.html [Corola-blog/BlogPost/381527_a_382856]
-
PARTEA A III-A - ULTIMA Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Povestea sărmanului Tragodas (continuare) Noapte de noapte, semeața cupolă a cerului înțesată de diamante își rotea ispititor podoabele sub privirile cohortelor de amărâți de pe pământ, care sperau în taină ca cerul să-și dezvăluie odată și odată visteria de minuni. Dar cei zămisliți din lut degeaba încercau să întindă brațele spre cer, căci picioarele le rămâneau tot în colb și rămâneau
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
îngeri și demoni din laseri biologici, congecționați din niște superconductori din gheață și a tras o ghiulea cu laseri SLBG ( sistem laser biologic galacti ) de a dat o Lună jos pe Pământ, și din Ea s-a făcut repede o cohortă de Diane-Lune și Hecate, de au umplut tot pământul ce ele, și aici a rămas toate nebunele asta, așa de mult le-au plăcut la noi pe meleagurile astea mioritice și pline de ciobani care umblau în transhumanță cu oile
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_amintiri_din_satul_constantin_milea_sandu_1346150638.html [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
pământul Turciei, apoi pe cel al Siriei. Mă uitam la ceas, era ora 9, adică ora 10 noaptea, ora locală a Asiei Mici. Îmi trecea prin minte că în acele locuri ale Anatoliei, acum vreo două mii de ani, până și cohortele romane, în drumul lor spre Orient, își puneau străji la acel ceas de noapte. Apoi, veacuri de-a rândul atâtea oștiri călătoreau cu săptămânile, poate cu lunile, peste aceste ținuturi muntoase, sub cerul și constelațiile acestor locuri pustii. Iar noi
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1419838255.html [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
la ficat... nimic să ne-alarmeze, dar vreau să facem niște analize, nu durează mult, sper că n-ați pus nimic în gură acum de dimineață?! Nu mai așteptă răspunsul din partea celui cocoțat în pat, se-ntoarse vârtej urmat de cohorta de medici cu figuri șterse de umilință și lăsă în urmă-i o asistentă competentă. Tânăra fâșneață îi potrivi lui Marcel perna, îi așeză pilota ușoară din puf de lebădă peste piept, după ce inițial îi încheiase delicat nasturii pijamalei. Apoi
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457855636.html [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
restricții: popularele Fallas sunt cunoscute pentru toleranța cu care absorb toată suflarea, indiferent de varstă, sex, naționalitate, rasă, religie sau mai știu eu ce ciudățenii absurde, care i se pot năzări doar unei minți înguste, de suflet rătăcit. Dovadă stau cohortele de turiști, veniți din te miri unde, chiar și din cele mai ascunse unghere ale planetei. Aparent dificila problemă a cazării lor se rezolvă mai ușor decât s-ar crede, într-un mod inedit: nu se doarme deloc, decât pe
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Las_fallas_de_valencia.html [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
la un gimnaziu/pension de lângă Cișmigiu, dorind să devină învățătoare. Ulterior, și-a continuat studiile într-o școală pentru infirmiere. După izbucnirea primului război mondial, Ecaterina Teodoroiu s-a înrolat voluntar într-una dintre primele unități de cercetași din București, cohorta „Păstorul Bucur“, comandată de către Arethia Piteșteanu. În iunie 1916. Ecaterina a revenit la Tg-Jiu unde s-a înrolat în cadrul cohortei de cercetași „Domnul Tudor“, unitate aflată sub comanda lui Liviu Teiușanu, instructor de cercetași din septembrie 1914. La 9 iunie
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1440143876.html [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
După izbucnirea primului război mondial, Ecaterina Teodoroiu s-a înrolat voluntar într-una dintre primele unități de cercetași din București, cohorta „Păstorul Bucur“, comandată de către Arethia Piteșteanu. În iunie 1916. Ecaterina a revenit la Tg-Jiu unde s-a înrolat în cadrul cohortei de cercetași „Domnul Tudor“, unitate aflată sub comanda lui Liviu Teiușanu, instructor de cercetași din septembrie 1914. La 9 iunie 1921, cu ocazia sărbătoririi centenarului „Tudor Vladimirescu“, rămășițele pământești ale Ecaterinei Teodoroiu au fost exhumate și aduse cu onoruri militare
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1440143876.html [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
atent și-asculți, i-auzi, în foșnet de frunzare, târându-și pașii pe cărare ca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare, statui ținându-se de mână plâng plânsul ploii împreună și-n ude franjuri de blazare, strivind cohorta de culoare, par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare, vântul țâfnos nu se dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
desculți;dacă-i privești atent și-asculți,i-auzi, în foșnet de frunzare,târându-și pașii pe cărareca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare,statui ținându-se de mânăplâng plânsul ploii împreunăși-n ude franjuri de blazare,strivind cohorta de culoare,par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare,vântul țâfnos nu se dă-n lăturisă se dezlănțuie...și-alăturide fantomatice fanfarecântă-n funebră cadențareromanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare,cu ruginiul prins pe glezne,trufas, timpul ne ia
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
în mod convingător la desemnarea câștigătorului întrecerii. Și iată că-n acel moment se iscă din senin un vacarm ce cufundă în zgomot vorbele mesenilor. Ce se-ntâmplase?! s-ar fi-ntrebat orice om cu scaun la cap, privind cum o cohortă de gardieni încercau să pună stavilă intrării unui cetățean înhăimurat într-o uniformă de vânător extraluxoasă, dotat cu pușcă înveșmântată în toc de piele și-ntovărășit de-un splendid ogar... După fața-i stacojie și nasu-i, adevărat ardei capia, după împleticirea
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1440313259.html [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
nu vom ști să ne cunoaștem originile, de popoare solare. Bernard Show spunea că „Viitorul nu există până nu devine prezent” Cu alte cuvinte, prezentul nostru, în sfârșitul istoriei celei mai mari înșelătorii umane, este pământul guvernat acum de o cohorta de demoni sublunari, proprietari pe Lună, coproprietari pe Pământ și stăpâni pe destinele a șapte miliarde de oameni. De aceea, gândul nostru trebuie să ne fie solar și inima la Dumnezeu, făcătorul cerului și al pământului, al tuturor văzutelor și
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1375872046.html [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
avocat, Grigore Lupașcu-primarul orașului. În preajma zilei de duminică, nu numai straturile cu flori de toate soiurile și culorile te îmbiau dar toată atmosfera devenea plină de curățenie și voioșie. Cam pe la orele târzii ale dimineții, în fiecare duminică, se revărsau cohortele de credincioși, care ieșeau de la Biserica „Sfântu Nicolae". Femeile credincioase, chiar dacă nu purtau broboadă sau batic, lăsându-le înfățișarea să le fie cât mai pline de voie bună, tinerească, unele mai purtau între mâini lumânarea aprinsă, iar în suflet binecuvântarea
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1488068316.html [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
fost pe plac. -Oh! poate că ai dreptate Gaius, spuse un alt legionar mai bătrân așezându-se pe o piatră. Toate privirile se întoarseră către el. -Îmi aduc aminte în Germania prieteni, când Flaminus Samnitul a primit porunca decimării unei cohorte care chipurile nu luptase cum trebuie împotriva unor hoarde de cherusci. Eram așezați în formațiile obișnuite. În spate erau veteranii care ne încurajau în luptă. Cheruscii au năvălit cu miile. Dar din spatele nostru se auzeau cuvintele lor de îmbărbătare. Și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
am făcut o baie fierbinte cu săruri aromate, care mi-a îndepărtat definitiv toropeala din oase și mi-a limpezit privirea interioară. Gândurile îmi zburau asemeni unui stol de lăstuni vioi, la mai multe lucruri deodară și mă asaltau în cohorte tentațiile de a savura cu nesaț fiece lucru ce semnifica ,,acasă”. Deschisesem căldura și în casă se făcuse cald și plăcut, astfel că după ce am terminat cu baia,mi-am făcut cu meticulozitate un masaj regenerator cu cremă . Simțeam o
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1479759918.html [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
suferință, Seamănă întinderi de credință Și sporește roua îndurării, Răsădește dragostea și crinul În ogorul năpădit de ură Și așterne peste munți de zgură Liniștea, iertarea și seninul! (Corneliu Coposu, „Rugă”, p. 596) Deschide, Părinte, ale cerului porți Să intre cohorta de îngeri și sfinți Schingiuiți și flămânzi, umiliți și cuminți, Cu ochi mari de lumini în orbite de morți, Cu fețele supte, cu oasele rupte, Cu urme de cizme pe piepturi strivite, Sub asprele zeghi cenușii, zdrențuite. Deschide-le, Doamne
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Greierașul din vioară Cântă vals, măi înspre seară. Mâncare e din belșug, Zmeura ce dă în pârg, Mura neagră cum dă bine, Tufe pline de afine, Ce să spun chiuitori Se puseră vreo trei ciori, Steaguri fluturau pe ciuturi Trei cohorte mari de fluturi, Un bondar a vin duhnind, Trecea aghezmuind. Vreo trei rate dolofoane Învârteau la patefoane; Cinci gânsaci gălăgioși Îi serveau cu caltaboși. Mare nuntă , cu mult sârg, Haideți, măi copii, în crâng! Mirele e de rang mare Cu
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
cu durere un alt gol, Când căprioara a căzut ucisă Tristă intră mama în simbol. Vulnerabile stări de lună și de soare, Sub care alunecă fregate de idei, Le dedic mamei, din păcate tot mai rare, Când plâng în mine cohortele de miei. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Măduva Limbii Române / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MĂDUVA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Maduva_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348052_a_349381]
-
are legătură cu partea întunecată, rea, ocultă a spiritului uman. Ea l-a determinat (a se citi provocat) pe Adam să muște din fructul păcatului, să risipească ororile în viața zilnică, să provoace războaie între coloși, să țină sub ascultare cohorte de nelegiuiri, să compromită președinți, să-și trădeze propriile convingeri partinice în folosul națiunii, să interacționeze cu idei ostile pentru a evita conflicte militare etc. Este femeia victima mentalității beligerante a bărbaților care nu-și pot stăpâni pornirile atavice, violente
CHERCHEZ LA FEMME de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1454593402.html [Corola-blog/BlogPost/372301_a_373630]
-
să cuceresc pentru un alt popor libertatea, sperând să-mpart - în al cui nume? - dreptatea sfântă. -Și-ai reușit? se iți sfidator-curios F. -După amare luni de zile, un foc m-a-ndepărtat din rândul celor vrednici. Am căzut silit în cohorta nevolnicilor... -Brrr, brrr, parcă simt miros de boală, tresare fără noimă aparent ascultătorul. Frânele ambulanțelor... vocile sanitarilor... gemetele răniților... Saci cu morți. Și brațul drept mă-junghie până la țipăt... Da, da, am fost lovit... Îmi amintesc perfect! Și, după ce-
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1474783863.html [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
CLAROBSCUR Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 366 din 01 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Clarobscur Pădurea îmbibată de rășină La ora înserărilor aduce, Cu hărnicia clipelor uituce, Tăcerile cu pasul de jivină. O scurtă ezitare la răscruce - Cohortele de umbre-ncep să vină Să ia în stăpânirealor deplină, Ca nouri iluzorii de ciubuce. În clarobscurul veseliei barul Tristeții singuratice ripostă: Nu agreează nopțile ca varul, Vrea cer senin de tainică Aostă, Închină fanteziei calendarul Și leagă ziua nouă
CLAROBSCUR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Clarobscur.html [Corola-blog/BlogPost/361711_a_363040]
-
biruitori în fața demonului ce a operat mistificarea și instaurarea puterii comuniste, celula este chilie, opresorii - victime pentru care trebuie să te rogi căci, oameni, adică făpturi ale lui Dumnezeu fiind, îți sunt frați, chiar dacă te torturează, chiar dacă te ucid; întreaga cohortă de mizerii (foamea, frigul, promiscuitatea fizică) sunt percepute ca rețetă ascetică; în locul urii pe care regimul o cultivă cu asiduitate se naște iubirea, înțelegerea, toleranța; suferința - scară spre ceruri - devine generatoare de sfințenie. Incapabil de creație, comunismul a distrus fără
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
rămân păreri de rău. Te plâng cu disperare, înlăcrimații nori, Ca pe o umbr-a verii, rămasă din apusuri. Mai rătăcesc prin tine miresmele din flori Și aburii câmpiei se leagănă-n urcușuri. In dorul lor... de verde, aleargă-n risipire, Cohortele de frunze, ascunse-n arămiu. Sub fuga lor, pământul, încearcă să respire, Și peste tot prejurul s-a așezat pustiu. Referință Bibliografică: In dorul lor... de verde / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1751, Anul V, 17 octombrie
IN DORUL LOR... DE VERDE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1445079810.html [Corola-blog/BlogPost/378352_a_379681]
-
salutul general al minerilor de pretutindeni. Cu timpul, alte meserii și ocupații, a căror soartă era în mâinile norocului, se închinau și prin ruga lor, cereau protecția și binecuvântarea lui Fortuna Salutaris. Astfel Soldații lui Clodius Severus, unul din comandanții cohortei equitata, care purtau mari bătălii cu marcomanii și cvazii în Panonia Inferioară, în locul de campare de la Komlod, prin rugile lor adresate lui Fortuna Salutaris cereau protecție și noroc. Sunt amintiți și producătorii de cărămizi, ramură înrudită cu mineritul, care cereau
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
cu dinții ȘI NINGE AICI ÎN MUNȚI și ninge-aici în munți, schizofrenie albă un cer ca de papirus stă gata să mă soarbă mă mai aștepți sau poate copitele de cerb ne potcovite zvonuri din gândul tău mă șterg cohorte de năluci se mișcă în ninsoare tresar agonizând molizii în picioare un aisberg rebel îmi bubuie în cord și-aud mugind de foame, renii, la polul nord cum aș dori să plec, iubito, chiar acum dar nu văd nicăieri vreun
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) 1 de ION IANCU VALE în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_din_mitologia_mea_poem_ion_iancu_vale_1358358028.html [Corola-blog/BlogPost/359376_a_360705]