308 matches
-
ugerul stâncilor. Mai întâi, cobora întunericul în vârfuri, apoi pe coroană, pe tulpină, pe cetina, noaptea în rădăcini era leagăn: Doamne, întunecat îți este sângele. Crucea din poarta mânăstirii își pansează rănile, picură cucută din icoana Bunei Vestiri, anii se cojesc din lemnul teiului și ninge a toamnă cu păsări moarte. De 7 ori câte 3, clopotul... și începea miezonoptica. Toaca îngâna tăietorul de lemne. Dumnezeu bătea cuie la sicriu. 50. Aceeași bucurie exaltă mereu altfel. Spargi zidul să intre soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
aprinse în cerul gurii; egumenul își săpa mormânt sub o candelă aprinsă în cimitir. Ultima zi a săptămânii luminate stăvilea setea de întuneric în retinele somnambulilor. Livada mănăstirii cocea visele pe toate părțile. Gherasim și Ilarion, sub un nuc bătrân, cojeau soarele ca pe un vierme de pe obrajii merelor, apoi îl striveau sub talpa bocancului. Gherasim și Ilarion cădelnițau întunericul din căușul inimii peste creștetul obștii. Starețul suferea de strabism, nu distingea nuanțele, bârfa contura obsesiile, tataia ura cleveteala: Bă, mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cer. În mijlocul horei, fiecare pas, o intenție de groapă acoperită; peste cadranul ceasului, necuprinsul se adâncea tot mai mult, secundarul trăgea greu plugul a secetă; lemnul de nuc ardea cu aromă de farmacie; focul înghițea secundele ca pe niște semințe cojite de floarea soarelui, pendulul oscila între două nedefiniri; ceasul, precum clopotul, precum comandantul de vas, moare ultimul. Dumnezeu, atent, a schimbat discul. În ritm de vals, flăcările imitau legănatul corăbiilor deasupra tăciunilor aprinși, plutirea era precum o curgere între două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o boală îl chinuie de 40 de ani, aceasta fiind motivul pentru care a renunțat la podoaba capilară. "De 40 de ani eu sufăr de dermatită seboreică. Am fost la spitale, la dermatologi, în Coreea de Sud, în Italia... Făceam mătreață și coji foarte repede. O prietenă a mea foarte bună de la Spitalul Panduri, fostă colegă de școală, Grania, mi-a spus că mi se întâmplă aceste lucruri de la prea mulți hormoni. I-am zis că nu-i nicio problemă, că am cu
Mircea N. Stoian, bolnav: ”Boala mă chinuie de 40 de ani” by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71575_a_72900]
-
elefant, car de triumf, nebun aghesmuit. E amurg acum, la mijlocul lui martie, îi văd limpede dincolo de fereastră. Ploaia înghețată din seara asta a transformat ramurile în cristale. Casa are două etaje, orientate spre vest, o scară răsucită, vopseaua albă se cojește, lăsînd la vedere rugină închisă la culoare. Fiul meu pune un disc. Îl scoate cu grijă din manșeta de carton, îl ține ușor între buricele degetelor. Se ridică pe vîrfuri și pune discul pe platan. Știu ce disc alege de
Madeleine Thien (Canada) - Câini la periferie by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/6282_a_7607]
-
acea parte din lipsă care depășește toleranță prevăzută mai jos: a) 2% din greutate pentru mărfurile lichide sau predate la transport în stare umedă, precum și pentru următoarele mărfuri: ... - Blănuri. - Cărbuni și cocs. - Chiț (mastic) proaspăt. - Ciuperci proaspete. - Coarne și copite. - Coji. - Fructe proaspete, uscate sau opărite. - Grăsimi. - Hamei. - Legume proaspete. - Lemn colorant, sfărîmat sau măcinat. - Lemn de reglisa. - Lină. - Oase întregi sau măcinate. - Par din coama sau coadă (de cal). - Par de porc. - Pești uscați. - Piei netăbăcite. - Piei tăbăcite. - Rădăcini. - Rămășițe
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 7 februarie 1970 privind tranSportul de mărfuri pe căile ferate (CIM). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106178_a_107507]
-
și/ privesc o femeie sau alta numai/ în albul ochilor până mi se face/ lehamite - îmi scot bomboana/ din gură și arunc după o muscă/ «trăiesc de pomană - de-ar fi primit»/ când stau în casă fierb un cartof/ îl cojesc și mă uit la el cum/ se învinețește - noaptea când mă/ trezesc tușind mă întorc pe o parte)”. În starea lui permanentă de lehamite, de spleen, poetul „nu se teme” nici de moarte, pe care o ia la un moment
Punerea în paranteză a poeziei by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4370_a_5695]
-
carnea roasă a gleznelor - la capetele săltărețe din butoaie, la ochii lor lăptoși brânzindu- se neîncrezători și la faptul că nici eu, nici ele nu bănuiam pe atunci în ce belele aveam să mai intru din pricina lor. Iar când buboaiele cojite de sub lanțuri încep să piște întocmai ca niște stridii, știu că e vremea fluxului. La care flux celula aceasta, ridicată pe o placă de gresie între nivelurile mareelor - unul dintre acele infame „acvarii” despre care fără îndoială veți fi citit
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
mare cu părul dat pe spate, ochii foarte albaștri înconjurați de o zonă albă, de forma ochelarilor negri pe care îi purta dimineața pe plaje, net diferențiată de restul feței, bronzată și puțin congestionată, iar nasul, cam ascuțit, i se cojea, pe ici, pe colo. Într-adevăr, nu avea o expresie prea inteligentă. Cristina era tentată să-i smulgă o bucățică de piele de pe nas. Pați a căscat discret, apoi s-a hotărît să spună: - Nu e mare lucru de văzut
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
carte, ba. Te enervezi. Mai ales la traduceri. Mai ales la conținut. Mai ales la nouă seara. Cu toate că multe te-nvață cum să devii milionar - e suficient să porți la tine-un carnețel -, cum să-ți găsești soția perfectă, să cojești un perete, un castravete, design, cum să mănînci, nu cu mîna, ca vînătorii, cu furculița, cum să fii fericit, tot timpul, pînă și-n mormînt, cum s-ajungi alchimist în 150 de pagini, cum să da Vinci's Brown, sau
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
se face un sobol negru cu aripi, cu evantaie de plasmă neagră, plasmă spartă... plasma care-a lăcuit scripca lumii...". O apocalipsă în imagini, nu lipsite de-o plasticitate a șocului, este, de fapt, această ,întocmire" a lumii. Totul se cojește, dînd la iveală un miez rînced, moale, întins ca un elastic vechi și "copt". "Matricea", spațiul ordonat, "șirurile clare" nu-i mai rezistă unei "creațiuni" care înaintează în vertije, în ciocniri de semne mult prea numeroase pentru un atît de
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
bună chestie cu femeile e să le descoperi. Ca prima dată, nu-i nimic și chiar nimic. Nu poți să știi ce-i viața pînă cînd nu dezbraci pentru prima oară o femeie. Nasture cu nasture, ca și cînd ai coji dumneata un cartofior dulce și călduț Într-o seară de iarnă. Ahhhhh... În cîteva secunde, Veronica Lake Își făcu intrarea În scenă, iar Fermín trecu În altă dimensiune. Profitînd de o secvență În care Veronica Lake se odihnea, Fermín anunță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
primit un premiu de gastronomie de la o revistă feminină prestigioasa. Pentru o rețetă de salată de vinete, cum făcea mama mare în Moldova. Pur și simplu un deliciu. Se pune vânata la foc mic, aștepți până se rumenește bine, o cojești în aburul propriu și... - Bravo ei, mormăi eu în timp ce liftul urcă. A câștigat, a câștigat, cine ți-a cerut rețeta?! Doar ți-am spus că vin flămând și obosit, vrei să-mi faci pofta de mâncare? - Perfect! Punctează Boris Israelovici
SCHIŢE UMORISTICE (32) – PE CINE INTERESEAZĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367528_a_368857]
-
balansoar e, Pas nostalgic de tangou Într-o veche închisoare Pe zăpezi de trist ghetou... Iarna ta e o splendoare Ca un vis dintr-un tablou, Amintire și candoare Din al timpului ecou. Iarna ta e ne-culoare De albuș cojit de ou, Derdeluș de dor și-ardoare. Alb cearșaf dintr-un trusou... Iarna ta-i veche oroare Într-un timp cu totul nou... Unde totu-i alb și moare Pe al lumii alb platou... Iarna ta e o scrisoare Ultima
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
umflat. De-atâta umezeală putrezește și noaptea Și-ntunericul lumii mustește grohăind Și se aude în lucruri ca-n niște săli pustie Cum sapă umezeală dinspre moarte venind E-atâta umezeală în timp că suntem orbi Și se aude lumea cojindu-se ca zidul Verde de atâta apă ni se arată destinul Și tu te vezi din ceruri cumplit de trist păzindu-l De-am fi avut o dată și noi noroc, Cumplite Măcar odată-n veacuri să fi avut noroc De
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
frigeau, începeau să tremure, semn că se coceau pe o parte. Uncheșul lua un băț mai lung și-i întorcea. Se coceau și pe partea cealaltă. Când erau rumeniți bine pe toate părțile, îi scoteam din foc, începeam să-i cojim, încă fierbinți cum erau. În fine, după ce-i curățam bine de coaja groasă, erau buni de mâncat. Cu brânza sărată de oaie, păreau o delicatesă! Când veneam seara acasă, nici nu ne mai trebuia altceva de mâncare. Doar mergeam în
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
avea și ce tăciune Vom aprinde și-n iubire și în trudă și-n dureri, Ca să vin acum la tine umilit în rugăciune, Dacă tu în seara asta mai aștepți și o mai ceri. Iată, dacă stai pământul să-l cojești și să-l despături, Te întreb și eu ca omul, unde-i locul meu făcut, Cel ferit de uscăciune și de ploi și de omături Și în care poate însumi în alt timp am petrecut? Unde-i viermele ce mușcă
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
iubire, Inventam povești de amor Tot cu tine, tot cu tine... Un iubit rătăcitor. Timpul trece, tot te plac O iubire de o vară... Și am fluturi în stomac COJI DE PORTOCALE Sunt încă femeia cu mâini delicate, Care-ți cojea adesea portocale dulci În vase vechi de dragoste pătate, Iubeam arome tari și ne hrăneau... năluci. Când ai plecat de-aici, pe drum de primăvară, Ți-am dat o portocală, cu tine să o iei, De-ți va fi greu
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
cu care umplem golul tragediei înnobilate de strâmbăturile Cerului. Ascult ora surpată în mine, martor asasin al trupului de suflet cu care mă târăsc sub gura cerului, rostit meticulos pe verbul gestului împăturit în pașii începutului. Viața mă doare explicativ, cojindu-și aerul, îngrămădit în pleoape de umbre, ca și cum ... Citește mai mult La început am gândit lucrurile alcătuind propoziții pline de interjecții. A fost primul act de cunoaștere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocențelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
cu care umplem golul tragediei înnobilate de strâmbăturile Cerului.*** Ascult ora surpată în mine, martor asasin al trupului de suflet cu care mă târăsc sub gura cerului, rostit meticulos pe verbul gestului împăturit în pașii începutului. Viața mă doare explicativ, cojindu-și aerul, îngrămădit în pleoape de umbre, ca și cum ... XIV. GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012. Mă loveam în delirurile mele ca de un felinar frustrat de întunericul din preajmă. Viața
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
cu care umplem golul tragediei înnobilate de strâmbăturile Cerului. *** Ascult ora surpată în mine, martor asasin al trupului de suflet cu care mă târăsc sub gura cerului, rostit meticulos pe verbul gestului împăturit în pașii începutului. Viața mă doare explicativ, cojindu-și aerul, îngrămădit în pleoape de umbre, ca și cum întâmplarea respirației cu care mă privesc ar suspina pe colțul ferestrei rugăciunii de la subsuara inimii. Trăiesc, pipăindu-mi silaba crucii, înflorită-n propria-i rugină, pedepsită în zori să dezvăluie ascunsul dintre
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
TRADIȚII LA ROMÂNI-PAȘTELE BLAJINILOR Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 860 din 09 mai 2013 Toate Articolele Autorului În prima duminică de după Paște, numită și Duminica Tomei, se sărbătorește Paștele Blajinilor. Potrivit credinței populare, în această zi, se aruncă coji de ouă roșii într-o apă curgătoare. Noi aruncam în apa Glavaciocului, convinși fiind că vor vesti Blajinii de pe celălalt tărâm, că pe Pământ a venit Paștele. Babele care ne însoțeau, vorbeau între ele că, dacă arunci în apă, anafură
TRADIŢII LA ROMÂNI-PAŞTELE BLAJINILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344751_a_346080]
-
Autorului firul de timp în care nu voi mai plânge aerului, fericirea pierdută în sacul fără fund al amarului zilelor terne, în palmele unei ființe ce-și cunoaște doar trupul, poate nici măcar atât, ce spune: Te iubesc! ca și când ar scuipa coji de semințe în floarea soarelui din tabloul unei vieți ciudate. cruce grea lăsată pradă naivității mele... rămân mereu prostită în fața indiferenței cu care, după ani de zile, regăsesc în acea ființă, același sloi rătăcit prin apele râului vieții mele. ce
CAUT ŞI CAUT, ŞI CAUT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360586_a_361915]
-
nu se poate mai benefic.” Leac pentru piciorul atletului Ani de zile, Sorin V. a suferit în tăcere din cauza unui parazit sau fungus pe care-l luase de pe dușumeaua udă a unui vestiar. Degetele de la picioare i se înroșiseră, se cojeau și îl dureau. Călcâiul și talpă erau înăsprite de mii de mici perforații uscate. Picioarele i se roșeau insuportabil și se jenă să se descalțe. Avea arsuri, mâncărimi și dureri. Când toate medicamentele s-au vădit neputincioase, usturoiul s-a
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359941_a_361270]
-
se facă în afara ochiurilor de regenerare; ... – folosirea pe cât posibil a drumurilor de tractor existente și reamenajate și evitarea deschiderii de drumuri noi cu buldozerul; ... – cioatele, în special cele de rășinoase, să fie de înălțime corespunzătoare și să fie cojite; ... – curățarea de crăci și martonarea acestora să se facă în afara ochiurilor de semințiș; ... – exploatarea să fie controlată periodic de către personalul de teren, care să semnaleze și să sancționeze eventualele nereguli; ... – reprimirea parchetelor să se facă după curățirea corespunzătoare
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]